SECTIA A II - A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.
Materie : RECURS LITIGII CU PROFESIONISTII. PROCEDURA INSOLVENTEI. CONTESTATIE LA TABELUL PRELIMINAR AL CREANTELOR DEBITOAREI.
- art.72 alin.1 din Legea nr.85/2006 ;
- art.41 alin.2 din Legea nr.85/2006;
- art.65 alin.1 din Legea nr.85/2006;
- art.76 alin.1 din Legea nr.85/2006;
- art.75 alin.1 din Legea nr.85/2006;
- art.21 din Legea nr.85/2006;
- art.73 alin.1 din Legea nr.85/2006.
In conformitate cu prevederile art.72 al.1 din Legea nr.85/2006: "Ca rezultat al verificarilor facute, administratorul judiciar/lichidatorul va intocmi si inregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzand toate creantele impotriva averii debitorului, precizand ca sunt chirografare, garantate, cu prioritati, sub conditie sau nescadente si aratand pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitata de creditor si suma acceptata de administratorul judiciar".
Art.41 al.2 din aceeasi lege prevede : "Prin exceptie de la prevederile alin.1, creantele garantate se inscriu in tabelul definitiv pana la valoarea garantiei stabilita prin evaluare, dispusa de administratorul judiciar sau de lichidator. In cazul in care valorificarea activelor asupra carora poarta garantia se va face la un pret mai mare decat suma inscrisa in tabelul definitiv sau definitiv consolidat, diferenta favorabila va reveni tot creditorului garantat chiar daca o parte din creanta sa fusese inscrisa drept creanta chirografara, pana la acoperirea creantei principale si a accesoriilor ce se vor calcula".
De asemenea, potrivit prevederilor art.65 al.1 din Legea insolventei, cererea (declaratia de creanta) formulata de creditor trebuie sa cuprinda : numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorata, temeiul creantei, precum si alte mentiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinta sau garantii.
In speta, judecatorul sindic a facut o corecta aplicare a dispozitiilor legale enuntate mai sus, retinand ca in tabelul preliminar al creantelor debitoarei, creditorul A. B. R. SA a fost inscris la categoria creditorilor garantati cu o creanta pura si simpla, caracterul acesteia fiind modificat substantial prin tabelul definitiv de creante.
De asemenea, temeinic si legal, instanta de fond a constatat ca administratorul judiciar a procedat indirect la aplicarea sanctiunii decaderii prevazute de art.76 al.1 din lege, desi creditorul contestator si-a manifestat intentia de a fi inscris cu intreaga suma in tabelul definitiv de creante iar diferenta in minus rezultata in urma evaluarii facute conformart.41 al.2 nu poate duce la inlaturarea creantei sale din tabel, cum sustine administratorul judiciar, ci la inscrierea acestei diferente in categoria creditorilor chirografari.
Din aceasta perspectiva, este nejustificata sustinerea recurentului cum ca, in interpretarea art.41 al.2 , propusa de instanta de fond, partea de creanta care excede valoarea stabilita prin raportul de evaluare se transforma din creanta garantata in creanta negarantata, fara manifestarea de vointa in acest sens a creditorului.
In contestatia formulata, creditorul A. B. SA a sustinut, justificat, ca diferenta dintre creanta pe care banca o are asupra patrimoniului debitoarei si valoarea evaluata a garantiilor trebuia inscrisa in categoria creantelor chirografare ca o creanta pura si simpla si nu ca o creanta sub conditie, deoarece, potrivit textului legal mentionat mai sus, in masura in care se invoca existenta unei garantii constituite in favoarea creditorului, administratorul judiciar are obligatia de a proceda la evaluarea bunului pentru a stabili pana la ce nivel creanta este garantata.
Din modul de redactare a prevederilor art.41 al.2 din lege, instanta a considerat ca nu este necesara solicitarea expresa a creditorului, in declaratia de creanta, de a se dispune trecerea vreunei parti din creanta sa la categoria creditorilor chirografari iar, pe de alta parte, creanta A. B. SA nu este o creanta afectata de modalitati, termene sau conditii, pentru a fi admisa doar provizoriu la masa credala, in temeiul art.64 al.5 din Legea insolventei.
Referitor la exceptia inadmisibilitatii contestatiei formulate de contestatoarea A. B. R. SA invocata de recurenta, in baza prevederilor art.75 al.1 din Legea 85/2006, cu raportare la dispozitiile art.21 din aceeasi lege, instanta de recurs a considerat ca judecatorul sindic a respins, justificat, aceasta exceptie, cata vreme caracterul creantei creditorului a fost modificat substantial de catre administratorul judiciar prin tabelul definitiv de creante, eroarea care a determinat admiterea creantei a fost esentiala in sensul art.75 al.1 din lege, cu atat mai mult cu cat depunerea unor tabele de creante succesive in care pozitia sau suma pretinsa de un creditor sa fie esential diferita contravine prevederilor art.73 al.1 din Legea nr.85/2006 si principiului protestatio non valet contra actum ( nimeni nu se poate contrazice pe sine insusi ).
Decizia nr.637/C/18.10.2012 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II -a civila, de contencios administrativ si fiscal.
Prin sentinta nr.1714 din 4.07.2012 Tribunalul Bihor, a admis contestatia formulata de creditorul A. B. R. S.A. in contradictoriu cu administratorul judiciar P. L. G. S.P.R.L.
A dispus modificarea partiala a tabelului de creante al debitorului S.C. A. Ro S.R.L. in sensul ca acesta va fi inscris cu suma de 1.565.300 lei la categoria creditori garantati si cu suma de 2.313.539, 20 lei la categoria creditori chirografari.
Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a avut in vedere urmatoarele :
Prin sentinta nr. 842/F/2012 au fost solutionate contestatiile la tabelul preliminar de creante al debitorului S.C. A. Ro S.R.L., dispunandu-se inscrierea creditorului A. B. R. S.A. cu suma de 3.868.838, 93 lei. Potrivit mentiunilor din tabelul intocmit la acel moment de administratorul judiciar creditorul era inscris cu suma acceptata la categoria creditorilor garantati.
Potrivit art. 72 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 ca rezultat al verificarilor facute de catre administratorul judiciar, acesta va intocmi si va inregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzand toate creantele asupra averii debitorului precizand ca sunt : chirografare, garantate, cu prioritati, sub conditie sau scadente si aratand pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitata si suma acceptata. Intocmirea lui reprezinta un moment esential in cadrul procedurii insolventei intrucat la acest moment este conturata masa pasiva, categoriile de creditori, legea conferindu-le abia de acum drepturi proprii ( art. 72 alin. 3 teza a II-a din Legea nr. 85/2006 ).
Fiind un act emanat de la administratorul judiciar si care reflecta rezultatul analizei facute de catre el, nu exista posibilitatea legala de a se opera de catre acesta vreo modificare decat in conditiile prescrise de art. 73 alin. 1. Admiterea solutiei contrare ar face inaplicabila calea contestatiei prevazute de acest articol care este deschisa chiar administratorul judiciar in cazul creantelor la care face trimitere art. 66 alin. 2.
Mai mult, stabilirea unor termene de catre judecatorul sindic in aplicarea dispozitiilor legale ar fi iluzorie atata timp cat s-ar putea recurge in mod unilateral si in afara cadrului legal la modificarea respectivului tabel. O asemenea atitudine, chiar daca este intalnita in administrarea dosarelor de insolventa, ar putea fi admisa in masura in care s-ar concilia cu dispozitiile dreptului pozitiv. Or, atata timp cat legiuitorul a facut trimitere expresa numai la patru tabele de creante ce se intocmesc in etape distincte ale procedurii, depunerea unor tabele de creante succesive in care pozitia sau suma pretinsa de un creditor sa fie esential diferita contravine normelor amintite anterior si principiului protestatio non valet contra actum ( nimeni nu se poate contrazice pe sine insusi ). Din aceasta perspectiva judecatorul sindic a retinut ca in tabelul preliminar de creante creditorul A. B. R. S.A. a fost inscris la categoria creditorilor garantati cu o creanta pura si simpla, caracterul acesteia fiind modificat substantial prin tabelul definitiv de creante. Impiedicarea contestarii acestuia ca urmare a invocarii conditiilor restrictive impuse de art. 75 din Legea nr. 85/2006, s-a apreciat ca nu poate fi primita atata timp cat textul legal are in vedere ipoteza in care ab initio dreptul recunoscut unuia dintre creditori s-a bazat pe o eroare in sensul larg al notiunii. Tocmai de aceea, exceptia inadmisibilitatii invocata de catre administratorul judiciar nu a fost primita.
Referitor la masura propriu-zisa luata de acesta dupa solutionarea contestatiilor, judecatorul sindic a retinut ca inscrierea unui creditor intr-o categorie sau alta depinde in mod direct de caracterul creantei detinute. In masura in care acesta invoca existenta unei garantii constituite in favoarea sa, exista obligatia din partea administratorului judiciar de a proceda la evaluarea bunului pentru a stabili pana la ce nivel creanta este garantata ( art. 41 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 ).
Tratamentul preferential acordat de lege acestei categorii de creditori determina in mod firesc dorinta oricaruia de a fi inscris in categoria amintita in masura in care in favoarea sa a fost constituita o garantie. Mai mult, intre acest moment si cel al valorificarii efective a bunului pot interveni fluctuatii in ceea ce priveste valoarea de piata a bunului, fluctuatii ce afecteaza gradul in care creanta poate fi considerata ca fiind garantata.
La momentul formularii declaratiei de creanta creditorul garantat nu poate avea in vedere decat evaluarea facuta la momentul constituirii ei sau reevaluarile ulterioare. Stabilirea cu exactitate a valorii garantiei este atributul administratorului judiciar in conditiile prevazute de art. 41 alin. 2 din Legea nr. 85/2006. Evaluarea acestuia poate fi in favoarea sau in defavoarea creditorului pretins garantat in sensul ca garantia poate fi inferioara sau superioara creantei pretinse.
O asemenea imprejurare nu poate afecta insa dreptul creditorului de a pretinde intreaga creanta in cadrul procedurii insolventei intrucat masura pana la care creanta va fi inscrisa ca fiind garantata nu depinde in mod exclusiv de vointa sa. Tocmai de aceea, in ipoteza in care in urma evaluarii facute se va stabili o valoare inferioara a garantiei, pentru diferenta creditorul urmeaza a fi inscris la categoria creditorilor chirografari.
Solutia se impunea prin raportare la prevederile art. 65 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 care stabilesc in mod expres obligativitatea formularii declaratiei de creanta si a indicarii eventualelor drepturi de preferinta sau garantii. Numai in cazul in care nu a intervenit manifestarea de vointa in sensul amintit este incidenta sanctiunea decaderii prescrise de art. 76 alin. 1.
Asa fiind, judecatorul sindic a retinut ca administratorul judiciar a procedat indirect la aplicarea acestei sanctiuni creditorului contestator desi acesta si-a manifestat intentia de a fi inscris cu intreaga suma in tabelul definitiv de creante. Diferenta in minus rezultata in urma evaluarii nu poate duce la inlaturarea creantei sale din tabel, ci la inscrierea in categoria creditorilor chirografari.
De altfel, art. 41 alin. 2 teza a II-a din Legea nr. 85/2006 prevede in mod expres modul in care va fi tratat creditorul a carui garantie depaseste creanta stabilind ca acestuia i se cuvin sumele rezultate din valorificarea bunului, chiar daca pentru diferenta are calitatea de creditor chirografar. Or, daca intr-un asemenea caz legiuitorul a inteles sa acorde un tratament preferential creditorului, pentru identitate de ratiune juridica tratamentul trebuie sa fie identic si in ipoteza inversa.
Fata de toate acestea, a admis contestatia creditorului si a dispus modificarea partiala a tabelului de creante al debitorului S.C. A. Ro S.R.L. in sensul ca acesta a fost inscris cu suma de 1.565.300 lei la categoria creditori garantati si cu suma de 2.313.539, 20 lei la categoria creditori chirografari.
Impotriva acestei sentintei, a declarat recurs recurentul administrator judiciar P. L. G. S.P.R.L. in reprezentarea debitoarei SC A. RO SRL, solicitand admiterea recursului, casarea sentintei recurate si respingerea contestatiei A. B. impotriva tabelului definitiv de creante si mentinerea tabelului definitiv in formula depusa la dosar.
A aratat ca sentinta recurata, este neintemeiata pentru urmatoarele motive:
1. contine motive si argumente contradictorii, instanta contrazicandu-se pe sine insasi in cadrul sentintei;
2. instanta a depasit cadrul procesual, acordand contestatoarei lucruri pe care aceasta nu le-a solicitat;
3. hotararea este vadit neintemeiata avand in vedere faptul ca solutia nu este fundamentata din punct de vedere legal.
Cu privire la exceptia de inadmisibilitate a contestatiei formulata de catre A. B. R. SA a aratat ca recurenta a invocat, pe cale de exceptie, inadmisibilitatea contestatiei, avand in vedere faptul ca, conform prevederilor art.75 alin.(l), impotriva tabelului definitiv de creanta se poate face contestatie de orice persoana interesata si dupa termenul prevazut la art.73 alin.(2) numai in cazul descoperirii unui fals, dol sau erori esentiale. In prezenta cauza nu ne aflam in nici una dintre aceste situatii limitativ prevazute de legiuitor.
Pentru a respinge aceasta exceptie, instanta de fond a invocat o eroare in sensul larg al notiunii, respectiv ca administratorul judiciar nu ar fi avut voie sa modifice in tabelul definitiv creantele inscrise in tabelul preliminar. In acest sens, in motivarea instantei de fond gasim consideratia ca "nu exista posibilitatea legala de a se opera de catre acesta (administratorul judiciar) vreo modificare decat in conditiile prescrise de art.73 alin.(l)."
Considera afirmatia instantei de fond eronata, pornind de la prevederile Legii nr.85/2006 care permite modificarea pe parcursul procedurii a creantelor trecute in tabelul preliminar, Legea nr.85/2006 prevazand in acest sens 4 de tabele de creanta care sa surprinda modificarile eventuale ale creantelor de-a lungul procedurii. Ca exemplu mentioneaza art.3 punctul 18-19, art.41 alin(2), art.102 si art.108 din Legea 85/2006.
Apreciaza ca instanta de fond se contrazice pe sine in sentinta recurata, aceasta admitand necesitatea legala a modificarii si dispunand modificarea, in tabelul definitiv, a creantelor inscrise in tabelului preliminar, avand in vedere dispozitiile obligatorii ale art.41 alin.(2) din Legea 85/2006.
Considera ca invocarea unei erori generale, pentru respingerea exceptiei inadmisibilitatii contestatiei, neprecizate in mod suficient de instanta de fond ii confera acestei respingeri un caracter neintemeiat din punct de vedere legal.
Avand in vedere teoria juridica, eroarea poate fi de fapt sau de drept. In speta nu se poate vorbi de eroare de fapt, acest lucru nefiind invocat nici de creditoarea contestatoare si nici de catre instanta de fond in sentinta recurata.
In ceea ce priveste eroarea de drept, aceasta reprezinta actul autorului de a se insela asupra unei dispozitii legale, de a ignora, in raport cu actul pe care il face, o dispozitie a legii sau sensul si efectele prescriptiilor legale. Intr-o alta interpretare, eroare de drept presupune, pe langa cunoasterea gresita a continutului propriu zis a normei juridice, si interpretarea ei neconforma.
Pentru a argumenta existenta erorii de drept contestatoarea argumenteaza ca in tabelul preliminar creanta bancii a fost inscrisa ca o creanta pura si simpla iar in tabelul definitiv administratorul judiciar, "in mod abuziv" in viziunea contestatoarei, imparte creanta bancii in creanta pura si simpla si in creanta aflata sub conditie.
Aceasta interpretare a contestatoarei A. B. se regaseste si in motivatia de fond. In ambele cazuri aceasta asa zisa eroare nu este specificata, in sensul cerut de definirea conceptului de eroare, neprecizandu-se care sunt articolele de lege ignorate, gresit invocate sau a caror continut a fost gresit cunoscut.
Pentru a putea fi acceptata, motivarea unei sentinte trebuie sa indeplineasca anumite rigori ale legii. Astfel, citeaza din Codul de Procedura Civila Adnotat (G. Boroi, 2011), carte in care, la pagina 437, sunt citate decizii ale CA Craiova care arata "Obligatia judecatorului de a demonstra in scris de ce s-a oprit la solutia data, pentru ce a admis sustinerile unei parti si le-a respins pe ale celeilalte, de ce a aplicat o norma de drept sau i-a dat o anumita interpretare este o obligatie esentiala, a carei incalcare duce la desfiintarea hotararii." Eroarea de drept nu a fost, nici in sens larg si nici in sens restrans, precizata in contestatia creditorului garantat sau in sentinta recurata.
Din punctul sau de vedere, inregistrarea creantei contestatoarei A. B. SA in tabelul definitiv are la baza doar modalitatea de interpretare si aplicare a prevederilor art.41 alin.(2) din Legea nr.85/2006 coroborate cu cererea expresa a contestatoarei din cererea de creanta depusa la dosarul cauzei si nicidecum nu este rezultatul unei erori esentiale sau de alta natura.
Din lectura contestatiei depusa de creditoare precum si din sentinta comerciala recurata se poate observa ca si instanta de fond accepta in cele din urma faptul ca aplicarea prevederilor art.41 alin.(2) prevad inregistrarea in tabelul definitiv creanta garantata pana la nivelul valorii obtinute din raportul de evaluare, iar diferenta dintre pozitia sa si cea exprimata de instanta de fond intervine cu privire la modul inregistrarii diferentei de creanta ce excede valoarea obtinuta printr-un raport de evaluare.
Instanta de fond a dispus, prin sentinta recurata, o posibilitate de modificare a creantelor garantate deschisa de Legea nr.85/2006, modificare care are la baza aceleasi articole de lege ce fundamenteaza modificarile propuse de administratorul judiciar. Astfel, modificarea dispusa de administratorul judiciar nu poate fi calificata ca eroare de drept din moment ce insasi instanta de fond aplica aceleasi prevederi legale in sensul aplicat de administratorul judiciar, doar ca instanta limiteaza interpretarea articolelor de lege intr-un mod arbitrar si neconform cu spiritul Legii nr.85/2006.
Mentioneaza ca instanta de fond nu a luat in considerare faptul ca administratorul judiciar, atat prin intocmirea tabelului definitiv cat si prin apararile pe fond, a mentionat explicit ca nu a modificat in nici un fel caracteristica initiala de creanta "pura si simpla" a creantei A. B. SA. Conditionarea, la care ea a facut referire in Tabelul Definitiv, este rezultatul aplicarii art.41 alin.(2) coroborat cu art.64 alin.(5) (care arata ca "...inclusiv creantele a caror valorificare este conditionata de executarea in prealabil a debitorului...") precum si a solicitarilor exprese din cererea de creanta depusa la dosarul cauzei de A. B. SA.
Astfel, daca se dorea contestarea modului in care a interpretat si aplicat prevederile art.41 alin.(2) din Legea nr.85/2006 la intocmirea tabelului definitiv, fapt care nu poate fi considerat o eroare de drept ce ar fi deschis posibilitatea formularii unei contestatii in baza prevederilor art.75, contestatoarea avea la indemana parghiile prevazute de prevederile art.21 alin.(2) care legifereaza faptul ca impotriva masurilor dispuse de administratorul judiciar creditorii sau oricare persoana interesata poate face contestatie.
Avand in vedere aspectele mai sus mentionate, considera ca instanta de fond cat si contestatoarea nu au descoperit o eroare esentiala de drept si nu au facut dovada existentei unei erori, fapt ce permite contestatia tabelului definitiv numai sub incidenta art.21 din Legea nr.85/2006. Pentru aceste motive solicita respingerea, pe cale de exceptie, ca inadmisibila a contestatiei formulata de creditoare in baza art.75 din Legea 85/2006.
Mentioneaza faptul ca contestatoarea a sunat la biroul administratorului judiciar prin doamna L. D., directoarea directiei juridice, persoana care a intrebat motivul pentru care a fost inregistrata creanta contestatoarei in tabelul definitiv asa cum a fost inregistrata de catre administratorul judiciar. Telefonic i-au fost date explicatiile cu argumentele pe care le-a prezentat in detaliu in intampinarea formulata la dosarul de fond. In urma discutiei telefonice creditoarea, prin reprezentantul acesteia, nu a comunicat faptul ca ar dori modificarea cererii de creanta initiala in care, pe ultima pagina in mod subliniat si ingrosat, creditoarea solicita inregistrarea creantei acestea doar in categoria de creditori garantati. Considera ca si acest aspect subliniaza faptul ca nu este vorba de o eroare asa cum este invocata de catre contestatoare.
In cazul in care se va califica contestatia ca fiind facuta in baza art.21 din lege, solicita respingerea ca tardiva, avand in vedere faptul ca a fost depusa peste termenul de 3 zile prevazut de acest articol.
Arata ca recurentul, in calitate de administrator judiciar in cauza, a intocmit tabelul definitiv de creante in urma solutionarii contestatiilor la tabelul preliminar prin dispozitiile Sentintei Comerciale nr.842/F/2012 din data de 28.03.2012 si a finalizarii raportului de evaluare a bunurilor detinute de catre debitoare. In cazul creantei A. B. SA s-au aplicat prevederile art.41 alin.(2) din Legea nr.85/2006 coroborate cu prevederile art.64 alin.(5) si cu cererea expresa a contestatoarei din cererea de creanta, inregistrandu-se intocmai creanta bancii in calitate de creditor garantat.
Astfel, a inregistrat creanta bancii pana la valoarea garantiei stabilita prin evaluare la suma de 1.555.300 RON iar restul de 2.313.539,20 RON a fost inscrisa tot la categoria de creditori garantati insa sub conditie, respectiv sub conditia valorificarii bunului aflat in garantie la o valoarea mai mare decat cea care a rezultat din raportul de evaluare.
In prezenta cauza considera ca se ridica urmatoarele probleme de drept:
1. Formularea si depunerea cererii de creanta, care stabileste cadrul procesual al procedurii de insolventa. Legat de acest aspect se impune clarificarea posibilitatii schimbarii caracteristicilor creantei admise prin cererea de creanta in cursul procedurii de insolventa.
2. Aplicarea articolului 41 alin.(2) in procedura de insolventa.
In ceea ce priveste prima problema reia expunerea prezentata in apararile pe fond. Trebuie pornit de la definitia prevazuta la art. 3 pct.3 din Legea nr.85/2006, articol care prevede ca "procedura colectiva este procedura in care creditorii recunoscuti participa impreuna la urmarirea si recuperarea creantelor lor, in modalitatile prevazute de prezenta lege" si avand in vedere prevederile art.149 conform carora "Dispozitiile prezentei legi se completeaza, in masura compatibilitatii lor, cu cele ale Codului de procedura civila, Codului civil,...", considera ca intreaga procedura de insolventa trebuie sa se desfasoare intr-un cadru procesual bine determinat care sa asigure indeplinirea obiectivelor de recuperare a creantelor pentru creditorii care doresc sa participe la o astfel de procedura.
Astfel, participarea la recuperarea creantelor este o posibilitate prevazuta de lege pentru orice creditor care detine o creanta fata de un debitor pentru care s-a dispus deschiderea procedurii de insolventa, asa cum este aceasta stipulata de Legea nr.85/2006, determinand aplicabilitatea principiului disponibilitatii caracteristica procesului civil in cazul procedurii de insolventa.
Cum se poate observa din textul de lege, participarea la procedura insolventei este optionala, oricare creditor care doreste sa participe la o astfel de procedura trebuie sa formuleze o cerere in acest sens. Singura categorie de creditori care participa la procedura de insolventa fara sa depuna o cerere in acest sens sunt salariatii, creante pe care administratorul judiciar este obligat sa le inregistreze in tabelele de creanta pornind de la sumele existente in contabilitatea societatii (conform art. 64 alin. (1) din Legea 85/2006). Celelalte categorii de creditori (bugetari, garantati, chirografari) au obligatia sa formuleze o cerere de creanta conform prevederilor legale pentru a li se inregistra pretentiile in tabelele de creanta fata de debitorul pentru care s-a deschis procedura de insolventa societatii (conform art. 64 si 65 din Legea 85/2006).
Cadrul procesual al procedurii de insolventa este determinat de urmatoarele elemente:
1. Cererea de deschidere a procedurii.
2. Hotararea prin care se dispune deschiderea a procedurii (prin care sunt stabilite, printre altele, termenul de depunere a cererilor de creanta, numirea provizorie a unui administrator/lichidator judiciar, etc.).
3. Cererile de creanta depuse de catre creditorii care doresc sa participe la procedura insolventei, etc.
Un element important pentru definitivarea cadrului procesual (sau a cadrului procedural), inlauntrul caruia se desfasoara procedura de insolventa, o reprezinta cererea de creanta.
Creditoarea A. B. R. SA a depus, in conformitate cu principiul disponibilitatii procesului civil si al procedurii insolventei, o cerere de creanta.
Conform principiului disponibilitatii procesului civil persoana interesata, in speta noastra creditoarea A. B. R. SA, are urmatoarele drepturi:
1. poate depune o cerere pentru a participa la procedura de insolventa;
2. are dreptul de a determina limitele cererii;
3. are dreptul de a renunta la cererea formulata;
4. are dreptul de a ataca sau nu hotararile din procedura cu privire la cererea depusa, etc.
In ceea ce priveste dreptul de a determina limitele cererii de creanta, creditoarea A. B. R. SA, prin cererea de creanta, a stabilit clar ca doreste inregistrarea creantei de 3.868.839,20 RON "in calitate de creditor garantat" fapt subliniat si ingrosat pe ultima pagina a aceleasi cereri.
Avand in vedere faptul ca, de la data depunerii cererii de creanta mai sus mentionate si pana la data termenului de depunere de creanta, creditoarea contestatoare nu a depus precizari privind eventualele modificari cu privire la aspectele cererii de creanta, considera circumscris cadrul procesual cu privire la creditoarea A. B. R. SA la pretentiile stabilite si cerute in mod expres in cererea de creanta.
Fiind un act de vointa exprimat de catre creditor, participarea la procedura de insolventa este optionala, cererea de creanta formulata de creditor limitand administratorul judiciar in interpretarea acesteia, in sensul ca administratorul judiciar nu poate adauga la cererea de creanta elemente ce nu apar explicit in aceasta. In cazul de fata considera ca trecerea cu o parte de creanta la chirografari a creditorului garantat ar fi modificat neintemeiat structura masei credale, aspect ce nu a fost cerut de creditor prin cererea de creanta, respectiv ar fi presupus din partea administratorului judiciar constatarea renuntarii la dreptul de garantare a creantei fara manifestarea de vointa a creditorului in aceste sens, fapt ce nu putea fi exprimat de catre creditor decat in cererea de creanta.
Invocarea de catre instanta de fond a faptului ca creditoarea nu putea avea in vedere la momentul elaborarii cererii de creanta efectul evaluarii din procedura de insolventa echivaleaza cu invocarea apararii inadmisibile a necunoasterii legii. Nimeni si nimic nu a impiedicat creditoarea contestatoare, daca aceasta ar fi dorit, sa solicite, pana la termenul de depunere a cererilor de creanta termen prevazut prin incheierea de deschidere a procedurii de insolventa nr.2406/F/2011, ca in cazul in care se face aplicarea prevederilor art.41 alin(2) din Legea 85/2006 sa se inscrie partea sa de creanta, care excede valorii stabilite printr-un raport de evaluare, in categoria creantelor chirografare.
Fara existenta acestei cereri de inregistrare a partii de creanta ca si creanta chirografara ci doar a cererii ca intreaga creanta sa fie inregistrata ca si creanta garantata, considera ca in ceea ce priveste intocmirea Tabelului definitiv de creanta au fost respectate si aplicate corect prevederile legale cu privire la creanta creditoarei A. B. R. SA.
Creditorul, nespecificand in cererea de creanta depusa la dosarul cauzei ca in eventualitatea in care in urma aplicarii prevederilor art.41 alin.(2) partea de creanta care nu ar fi fost acoperita de valoarea rezultata dintr-un raport de evaluare sa fie inregistrata ca si creanta chirografara (posibilitate prevazuta de art.41 alin.(2)... "chiar daca o parte din creanta sa fusese inscrisa drept creanta chirografara"), considera ca nu dorea tratarea creantei sale ca o creanta chirografara aspect subliniat de cererea expresa in acest sens din cererea de creanta, aceasta multumindu-se cu prevederea legala cuprinsa in acelasi articol care spune ca "...in cazul in care valorificarea activelor asupra carora poarta garantia se va face la un pret mai mare decat suma inscrisa in tabelul definitiv sau definitiv consolidat, diferenta favorabila va reveni tot creditorului garantat". Considera ca fara o astfel de cerere expresa, administratorul judiciar s-ar afla in situatia de a face inregistrari in tabelul definitiv fara a exista o solicitare in acest sens.
Avand in vedere faptul ca intregul patrimoniu al debitoarei este reprezentat de catre un bun imobil care se afla in garantie la A. B. SA, creditoarea nu poate fi prejudiciata cu privire la recuperarea creantelor in cazul vanzarii bunului respectiv, avand in vedere faptul ca din contravaloarea vanzarii bunului creditoarei garantate i se vor stinge prioritar, conform art.41 alin. (2), atat creanta admisa in tabelul definitiv fara conditie cat si cea admisa sub conditia vanzarii bunului.
Pornind de la aspectele mentionate anterior, atat administratorul judiciar, in prima faza, cat si instanta de fond si cea de recurs, in faza de judecata a contestatiei la tabelul definitiv cu privire la aceasta cerere de creanta, sunt tinute in aplicarea legii de limitele cererii facute de catre creditoare si respectiv de limitele cadrului procesual stabilit de aceasta cerere. Astfel, instanta de fond prin sentinta comerciala a adaugat la cererea de creanta initiala a creditoarei A. B. SA elemente neprecizate in cerere sau ulterior pana la termenul legal de depunere a cererii, respectiv faptul ca, dupa cum a aratat si mai sus, pentru a fi trecuta la chirografari creditoarea garantata ar fi trebuit sa renunte la atributul de creanta garantata cu privire la o parte din creanta detinuta fata de debitoarea SC A. RO SRL. In acest caz se aplica prevederile art.129 alin. (6) Cod de procedura civila care stipuleaza faptul ca "judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii. Ca atare, instanta nu poate depasi limitele obiectului fixat de reclamant in sensul ca nu poate sa acorde mai mult decat s-a solicitat, chiar daca din probe rezulta ca reclamantul are dreptul la mai mult, altceva decat s-a cerut sau mai putin decat s-a cerut".
Articolul 41 alin.(2) din Legea nr.85/2006 prevede in mod clar ca o creanta garantata se inregistreaza in Tabelul definitiv de creanta pana la valoarea stabilita prin evaluarea dispusa de administratorul judiciar. Nici in acest articol si nici in vreun alt articol din Legea nr.85/2006 nu este prevazut faptul ca, in mod automat, ope legis, administratorul judiciar sau lichidatorul are obligatia de a inregistra restul de creanta, care excede valorii stabilite in raportul de evaluare, la categoria de creditori chirografari.
In ceea priveste modalitatea de aplicare a art.41 alin(2) invedereaza urmatoarele aspecte:
Se poate observa ca si instanta de fond considera ca se impune aplicarea acestui articol in cazul de fata. Singura diferenta intre pozitia instantei de fond si cea exprimata de catre administratorului judiciar tine de aplicarea concreta a art.41 alin (2). Instanta de fond sustine ca excedentul de creanta in raport cu valoarea stabilita prin raportul de evaluare se trece la categoria chirografari in mod automat prin interpretarea propusa de catre instanta de fond cu privire la aplicarea art. 41 alin. (2).
Aminteste faptul ca art. 41 alin (2) stipuleaza printre altele ca "...in cazul in care valorificarea activelor asupra carora poarta garantia se va face la un pret mai mare decat suma inscrisa in tabelul definitiv sau definitiv consolidat, diferenta favorabila va reveni tot creditorului garantat, chiar daca o parte din creanta sa fusese inscrisa drept creanta chirografara". Cu privire la interpretare propusa de instanta de fond asupra art. 41 alin. (2) considera ca exclusivitatea pretinsa a interpretarii este eronata, fiind impotriva literei si spiritului Legii nr.85/2006. Trimiterea din acest articol de lege cu privire la faptul ca partea de creanta ce excede valoarea stabilita se poate trece la categoria de creditori chirografari se exprima prin sintagma "chiar daca", ce atat din punct de vedere logic cat si gramatic, exprima o optiune cu privire la tratarea partii de creanta aflate in discutie si nicidecum nu are un caracter imperativ obligatoriu de a proceda intr-un anumit fel. Interpretarea instantei de fond transforma practic o norma cu caracter dispozitiv intr-o norma cu caracter imperativ.
In cazul in care ar accepta interpretare propusa de instanta de fond a art.41 alin. (2), partea de creanta care excede valoarea stabilita prin raportul de evaluare se transforma din creanta garantata in creanta negarantata fara manifestarea de vointa in acest sens a creditorului. Inregistrarea unui creditor la categoria chirografari se poate face, conform art.3 pct.13, numai pentru acei creditori care nu au constituite garantii fata de patrimoniului debitorului, fapt care in cazul sau ar fi presupus trecere partii de creanta ce excede valoarea din raportul de evaluare, prin vointa unilaterala a administratorului judiciar, la categoria chirografari. Considera ca un astfel de demers este nelegal, unui creditor garantat neputandu-i-se elimina automat dreptul de garantie asupra creantei lui, fara manifestarea expresa de vointa a acestuia, deoarece se incalca prevederi legale fundamentale, constitutionale care ocrotesc dreptul de proprietate si accesoriile acestuia. In cazul de fata, conform interpretarii art. 41 alin (2) propusa de instanta de fond, administratorul judiciar ar fi trecut creditoarea garantata ca si creditor chirografar pentru partea de creanta ce excede valoarea obtinuta prin raportul de evaluare fata de singurul bun aflat in proprietatea debitoarei aflat in garantie la A. B. SA fara ca aceasta sa fi renuntat formal la dreptul de garantie asupra bunului.
Justificarile aditionale aduse de instanta de fond in favoarea solutiei proprii tin de o interpretare excesiva, a caracterului favorizat al creditorului garantat, aspect deseori mentionat in motivarea sentintei instantei de fond. Subliniaza faptul ca, creditorul garantat nu este favorizat decat in raport cu bunul asupra caruia poarta garantie si nicidecum nu reprezinta o categorie favorizata in toate situatiile ce presupun si interesele celorlalte grupe de creditori. Aici se poate invoca o anumita practica legala ce favorizeaza creditorii garantati pe care insa o considera opusa spiritului Legii nr.85/2006 ce pune in prim plan atat protectia si posibilitatea de redresare a debitorului cat si protectia intereselor tuturor creditorilor indreptatiti conform legii sa participe la procedura de insolventa.
In argumentatia sa, instanta de fond a retinut faptul ca aplicarea art. 41 alin (2) nu poate afecta dreptul creditorului de a pretinde intreaga creanta acceptata la initierea procedurii. Aplicarea prevederilor legale de catre administratorul judiciar, in speta aplicarea art. 41 alin. (2), nu avea cum sa afecteze dreptul creditoarei sa ceara intreaga creanta in cadrul procedurii. Valoarea care este data de raportul de evaluare este o necunoscuta atat pentru administratorul judiciar cat si pentru ceilalti participanti la procedura dar existenta si aplicabilitatea art.41 alin(2) nu este o necunoscuta.
Avand in vedere conditiile concrete ale procedurii de insolventa si principiul reprezentarii echidistante a intereselor tuturor participantilor la procedura insolventei, considera ca administratorul judiciar nu a afectat sansa de recuperare a creantei de catre A. B. SA, aceasta aparand cu intreaga suma in tabelul definitiv, partea aflata sub conditie nefiind afectata in raport cu vanzarea singurului bun al debitoarei ce apare sub forma unui imobil aflat in garantie la A. B. SA.
Legea nr.85/2006, nu prevede ca in mod automat sa se realizeze aceasta inregistrare de creanta daca creditoarea nu solicita acest lucru, astfel ca nici instanta, in baza prevederilor Legii nr.85/2006 coroborata cu prevederile Codului de procedura civila, a principiului legalitatii, egalitatii partilor si a disponibilitatii in ceea ce priveste cauza dedusa judecatii, nu poate sa dispuna acest lucru.
Contestatoarea scrie la un moment dat in contestatie depusa la dosarul de fond ca "diferenta dintre creanta pe care banca o are asupra patrimoniului debitoarei si valoarea evaluata a garantiilor trebuia inscrisa in categoria creantelor chirografare ca o creanta pura si simpla si nu ca o creanta sub conditie."
Cu privire la aspectele mai sus invocate precizeaza:
1. in primul rand, contestatoarea omite sa spuna faptul ca nu a solicitat in cererea de creanta trecerea vreunei parti din creanta sa la categoria chirografari;
2. in al doilea rand, contestatoarea nu indica nici un articol din Legea 85/2006 in baza caruia administratorul judiciar ar fi avut aceasta obligatie in lipsa unei cereri in acest sens;
3. in al treilea rand, contestatia formulata nu poate fi calificata ca o cerere in acest sens, avand in vedere faptul ca termenul pentru depunerea si precizarea cererilor de creanta a expirat, in plus, daca astfel s-ar permite schimbarea cererilor de creanta pentru un creditor, in acest fel ceilalti creditori sau persoane interesate sunt lipsite de dreptul de cenzura printr-o contestatie la adresa cererii de creanta a bancii;
Subliniaza faptul ca, nu a inregistrat diferenta de creanta sub conditie la categoria de creditori chirografari ci a inregistrat-o astfel la categoria de creditori garantati, categorie la care prin cererea de creanta creditoarea a dorit sa ii fie inregistrata intreaga creanta.
Administratorul judiciar nu a calificat creanta bancii ca fiind sub conditie la data deschiderii procedurii, aceasta fiind o sustinere eronata a bancii, ci s-a avut in vedere caracterul conditionat al acestea raportat la prevederile art.41 alin. (2) si raportat la o eventuala executare a bunurilor aflate in garantie pentru care s-a efectuat evaluarea conform prevederilor art.64 alin.(5) din Legea 85/2006.
In ceea ce priveste sustinerile din contestatie depusa la dosarul de fond conform carora ea ar fi schimbat categoria creantei din creanta pura si simpla in creanta sub conditie face urmatoarele precizari:
• Contestatoarea este in eroare cand se refera la conceptul de conditie asa cum este prevazut in prima parte a articolului 64 alin.(5) care face vorbire de creante sub conditie la data deschiderii procedurii de insolventa pe care, ea nu l-a invocat in nici un fel.
• Administratorul judiciar face referire la conceptul de conditie asa cum reiese aceasta din partea a doua a art.64 alin.(5) care face referire la faptul ca sunt conditionate pe parcursul procedurii insolventei creantele care depind de executarea in prealabil a debitorului "...inclusiv creantele a caror valorificare este conditionata de executarea in prealabil a debitorului principal...".
Daca ar accepta rationamentul contestatoarei, respectiv schimbarea statului initial al creantei din pura si simpla in conditionata atunci administratorul judiciar ar fi trebuit sa treaca sub conditie intreaga suma ca si conditionata avand in vedere caracteristicile creantei asa cum ar rezulta din contractul incheiat intre parti. Ori in situatia lor, ca urmare a aplicarii prevederilor art.41 alin.(2), doar o parte din creanta capata un statut conditionat (in functie de executarea prealabila a debitorului conform art.64 alin.(5) din Legea nr.85/2006).
Instanta de fond a retinut in sentinta recurata ca administratorul judiciar a procedat indirect la aplicarea sanctiunii prevazute de art.76 alin (1) in cazul partii de creanta pusa sub conditie, retinand ca diferenta in minus rezultata in urma evaluarii nu poate duce la inlaturarea creantei din tabel. Cu privire la acest aspect invedereaza ca inscrierea sub conditie a unei parti din creanta a creditoarei reprezinta o modalitate de trecere a acesteia in tabelul definitiv, cu anumite limitari impuse de lege, insa nu se poate vorbi in acest caz de o excludere a creantei asa cum a sustinut instanta de fond. Creanta bancii nu a fost inlaturata din Tabelul definitiv de creanta, acest lucru fiind un neadevar si administratorul judiciar nu a aplicat nici o sanctiune directa sau indirecta cu privire la creanta bancii.
Avand in vedere motivele de fapt si de drept mai sus prezentate solicita admiterea recursului, pe cale de exceptie respingerea contestatiei ca fiind inadmisibila si in subsidiar tardiva iar in cazul in care nu vor fi acceptate exceptiile invocate solicita modificarea in intregime a sentintei in sensul respingerii ca neintemeiata a contestatiei si in consecinta pastrarea tabelul definitiv asa cum a fost depus acesta spre afisare la usa instantei.
In drept a invocat dispozitiile art.7 art.21, art.41 alin.(2), art.64 alin.(5 ) si art.75 din Legea nr85/2006, art299 si urmatoarele din Codul de procedura civila.
Intimata creditoare legal citata nu a depus intampinare.
Examinand sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs invocate, precum si sub toate aspectele, in baza prev.art.3041 Cod procedura civila, instanta a apreciat recursul declarat de recurentul P. L. G. S.P.R.L. in calitate de administrator judiciar al debitoarei SC A. RO SRL ca fiind nefondat, pentru urmatoarele considerente :
In conformitate cu prevederile art.72 al.1 din Legea nr.85/2006: "Ca rezultat al verificarilor facute, administratorul judiciar/lichidatorul va intocmi si inregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzand toate creantele impotriva averii debitorului, precizand ca sunt chirografare, garantate, cu prioritati, sub conditie sau nescadente si aratand pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitata de creditor si suma acceptata de administratorul judiciar".
Art.41 al.2 din aceeasi lege prevede : "Prin exceptie de la prevederile alin.1, creantele garantate se inscriu in tabelul definitiv pana la valoarea garantiei stabilita prin evaluare, dispusa de administratorul judiciar sau de lichidator. In cazul in care valorificarea activelor asupra carora poarta garantia se va face la un pret mai mare decat suma inscrisa in tabelul definitiv sau definitiv consolidat, diferenta favorabila va reveni tot creditorului garantat chiar daca o parte din creanta sa fusese inscrisa drept creanta chirografara, pana la acoperirea creantei principale si a accesoriilor ce se vor calcula".
De asemenea, potrivit prevederilor art.65 al.1 din Legea insolventei, cererea (declaratia de creanta) formulata de creditor trebuie sa cuprinda : numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorata, temeiul creantei, precum si alte mentiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinta sau garantii.
In speta, judecatorul sindic a facut o corecta aplicare a dispozitiilor legale enuntate mai sus, retinand ca in tabelul preliminar al creantelor debitoarei, creditorul A. B. R. SA a fost inscris la categoria creditorilor garantati cu o creanta pura si simpla, caracterul acesteia fiind modificat substantial prin tabelul definitiv de creante.
De asemenea, temeinic si legal, instanta de fond a constatat ca administratorul judiciar a procedat indirect la aplicarea sanctiunii decaderii prevazute de art.76 al.1 din lege, desi creditorul contestator si-a manifestat intentia de a fi inscris cu intreaga suma in tabelul definitiv de creante iar diferenta in minus rezultata in urma evaluarii facute conformart.41 al.2 nu poate duce la inlaturarea creantei sale din tabel, cum sustine administratorul judiciar, ci la inscrierea acestei diferente in categoria creditorilor chirografari.
Din aceasta perspectiva, este nejustificata sustinerea recurentului cum ca, in interpretarea art.41 al.2 , propusa de instanta de fond, partea de creanta care excede valoarea stabilita prin raportul de evaluare se transforma din creanta garantata in creanta negarantata, fara manifestarea de vointa in acest sens a creditorului.
In contestatia formulata, creditorul A. B. SA a sustinut, justificat, ca diferenta dintre creanta pe care banca o are asupra patrimoniului debitoarei si valoarea evaluata a garantiilor trebuia inscrisa in categoria creantelor chirografare ca o creanta pura si simpla si nu ca o creanta sub conditie, deoarece, potrivit textului legal mentionat mai sus, in masura in care se invoca existenta unei garantii constituite in favoarea creditorului, administratorul judiciar are obligatia de a proceda la evaluarea bunului pentru a stabili pana la ce nivel creanta este garantata.
Din modul de redactare a prevederilor art.41 al.2 din lege, instanta a considerat ca nu este necesara solicitarea expresa a creditorului, in declaratia de creanta, de a se dispune trecerea vreunei parti din creanta sa la categoria creditorilor chirografari iar, pe de alta parte, creanta A. B. SA nu este o creanta afectata de modalitati, termene sau conditii, pentru a fi admisa doar provizoriu la masa credala, in temeiul art.64 al.5 din Legea insolventei.
Referitor la exceptia inadmisibilitatii contestatiei formulate de contestatoarea A. B. R. SA invocata de recurenta, in baza prevederilor art.75 al.1 din Legea 85/2006, cu raportare la dispozitiile art.21 din aceeasi lege, instanta de recurs a considerat ca judecatorul sindic a respins, justificat, aceasta exceptie, cata vreme caracterul creantei creditorului a fost modificat substantial de catre administratorul judiciar prin tabelul definitiv de creante, eroarea care a determinat admiterea creantei a fost esentiala in sensul art.75 al.1 din lege, cu atat mai mult cu cat depunerea unor tabele de creante succesive in care pozitia sau suma pretinsa de un creditor sa fie esential diferita contravine prevederilor art.73 al.1 din Legea nr.85/2006 si principiului protestatio non valet contra actum ( nimeni nu se poate contrazice pe sine insusi ).
In consecinta, in baza considerentelor expuse, in temeiul prevederilor art.312 Cod procedura civila raportat la prevederile legale mentionate in cuprinsul prezentei decizii, Curtea de Apel a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta P. L. G. S.P.R.L. in reprezentarea debitoarei SC A. RO SRL.
Fara cheltuieli de judecata in recurs.