SECTIA A II - A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.
Materie: RECURS LITIGII CU PROFESIONISTII. DESCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENTEI LA CEREREA DEBITOAREI. CONDITII.
- art.1, art.3, art.27 din Legea nr.85/2006.
Decizia nr.18/C/11.01.2012 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II - a civila, de contencios administrativ si fiscal. Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului S. M. la data de 17.05.2011, debitoarea SC D. T. SRL a solicitat judecatorului sindic sa dispuna deschiderea procedurii simplificate de insolventa prevazuta de Legea nr.85/2006.
In motivarea cererii debitoarea a aratat ca societatea si-a incetat activitatea, nu are sold creditor in contul bancar si nu poseda numerar pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile. A precizat ca singurul creditor al societatii este ANAF S. M., societatea avand un debit in suma de 3.868 lei, reprezentand TVA - 353 lei; impozit pe profit - 3.495 lei; impozit pe salarii - 2 lei ; dobanzi si penalitati TVA - 9 lei; contributii la bugetul asigurarilor sociale si fonduri speciale - 9 lei.
In drept, a invocat art. 1, alin. 2, lit. c, pct. 1 respectiv lit. f din Legea nr. 85/2006.
Prin Incheierea comerciala nr. 1075/F/CC/24.05.2011, Tribunalul S. M. a respins cererea formulata de debitoare.
Pentru a hotari astfel, judecatorul sindic a retinut ca, potrivit dispozitiilor art.27 alin.1 si art.1 alin.2, procedura simplificata a insolventei prevazuta de Legea nr.85/2006, se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa, iar art.3 pct.1 din lege defineste insolventa ca fiind ,,acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile".
Verificand motivele invocate de debitor in sustinerea cererii, judecatorul sindic a constatat ca starea de insolventa a fost justificata de debitoare prin lipsa disponibilitatilor banesti pentru plata datoriei in cuantum de 3.868 lei, reprezentand obligatii fiscale catre bugetul de stat.
Avand in vedere cuantumul redus al acestei presupuse datorii ale debitoarei, existenta acesteia nerezultand din actele dosarului, in conditiile in care potrivit raportului administratorului intocmit ca anexa la situatiile financiar contabile incheiate la data de 31.12.2010 (fila 30 din dosar), societatea nu are restante la plata datoriilor catre bugetul de stat, retinand si faptul ca societatea detine bunuri in patrimoniu, judecatorul sindic a apreciat ca in speta nu poate fi retinuta starea de insolvabilitate a debitoarei, pentru ca aceasta sa fie supusa procedurii reglementate de Legea nr.85/2006.
Prin urmare, judecatorul sindic a apreciat ca cererea de deschidere a procedurii insolventei formulata de debitoare nu indeplineste conditiile de admisibilitate prevazute de Legea nr. 85/2006.
Impotriva acestei Incheieri a formulat recurs debitoarea, in termenul prevazut de lege si legal timbrat, solicitand modificarea ei in sensul admiterii cererii de deschidere a procedurii simplificate astfel cum a fost formulata.
In motivare, recurenta a aratat ca instanta de fond a pronuntat incheierea atacata ca urmare a gresitei aplicari a prevederilor Legii nr. 85/2006. Instanta de fond a nesocotit temeiul legal pe care si-a intemeiat cererea, si anume, prevederile art. 1 alineatul 2 litera f din Legea nr. 85/2006. Instanta a retinut ca nu exista datorii catre bugetul de stat fara sa ia in considerare situatia financiara a debitoarei la data de 29.03.2011 din care rezulta aceste datorii. Argumentul privind cuantumul redus al datoriei este absurd, nefiind sustinut de nici o prevedere legala. Instanta de fond nu a tinut cont nici de prevederile art. 3 pct. 1 literele a si b prin care este reglementata distinct starea de insolventa vadita, respectiv insolventa iminenta, stare in care administratorul societatii a considerat ca se afla. Acesta a incercat sa evite acumularea in continuare si a altor datorii catre bugetul de stat. S-a nesocotit astfel si prevederile art. 27 alineatul 2 din Legea insolventei.
In drept, recurenta a invocat prevederile art. 304 pct. 9 si ale art. 304 indice 1 Cod de procedura civila.
Examinand recursul formulat, prin prisma motivelor invocate de recurenta, instanta a constatat ca acesta este fondat, urmand sa fie admis.
Astfel, asa cum corect a aratat recurenta, cuantumul datoriei nu are nici o relevanta pentru admiterea cererii de deschidere a procedurii, in cazul in care cererea este facuta de societatea debitoare. Doar in cazul in care cererea este facuta de creditori, Legea insolventei reglementeaza la art. 3 pct. 12 valoarea prag, respectiv cuantumul minim al creantei, pentru care poate fi ceruta insolventa, ca o conditie de admisibilitate a cererii si pentru a preveni abuzurile din partea creditorilor. O asemenea conditie nu este prevazuta insa in cazul in care cererea de deschidere a procedurii insolventei este formulata de insasi societatea aflata in insolventa.
De asemenea, Legea insolventei prevede ca si conditie pentru deschiderea procedurii de insolventa, in cazul cererii formulate de debitoare, fie starea de insolventa vadita, fie starea de insolventa iminenta. Legea vorbeste de insolventa , astfel cum este ea definita la art. 3 pct. 1 , respectiv insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile si nu de insolvabilitate care este situatia patrimoniala in care elementele pasive depasesc elementele active.
Imprejurarea ca societatea debitoare are in patrimoniu active care pot fi valorificate nu are nici o relevanta in aprecierea starii de insolventa, aceste putand fi valorificate in cadrul procedurii tocmai pentru plata datoriilor.
In speta, instanta de fond a retinut in mod gresit si ca petenta debitoare nu a facut dovada datoriilor catre bugetul de stat, aceste datorii rezultand din balanta analitica la 29.03.2011 depusa la dosarul cauzei, astfel ca raportul administratorului la data de 31.12.2010 nu are nici o relevanta.
Fata de situatia de fapt si de drept retinuta, instanta a constatat ca societatea recurenta a dovedit ca este in stare de insolventa, iar cererea pe care a adresat-o judecatorului sindic pentru deschiderea procedurii de insolventa impotriva sa este intemeiata.
In consecinta, in temeiul art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 Cod de procedura civila, instanta, admitand recursul, a casat hotararea atacata si a trimis cauza judecatorului - sindic pentru a se dispune deschiderea procedurii insolventei fata de recurenta debitoare, precum si celelalte masuri legale care se impun.