Contestatia formulata impotriva Raportului de inspectei fiscala in baza caruia s-a intocmit “Decizia de impunere", ambele acte administrative fiind concret indicate, nu justifica respingerea ca inadmisibila pe considerentul ca s-a atacat doar Raportul de inspectie, nu si Decizia de impunere.
O.G. nr. 92/2003, art. 205 si urmatoarele
Printr-o asemenea solutie organul de solutionare a contestatiei a dat dovada de un formalism excesiv, deoarece din continutul contestatiei si precizarile ulterior facute la solicitarea organului de solutionare a contestatiei, rezulta intentia de a contesta ambele acte administrative intrucat la baza emiterii Decizie de impunere a stat Raportul de inspectie fiscala si solutionarea contestatiei nu se poate face fara analiza ambelor acte.
Prin sentinta nr. 355 din 29 martie 2010, Tribunalul Mures, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal a respins exceptia inadmisibilitatii si a respins ca neintemeiata cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta S.C. S.I. SA Targu-Mures in contradictoriu cu parata D.G.F.P. Mures.
Instanta de fond a retinut ca in urma unui control desfasurat la sediul reclamantei s-a intocmit raportul de inspectie fiscala nr. 847 din 10 iulie 2009 prin care s-a stabilit in sarcina acesteia obligatii suplimentare in suma totala de 286.731 lei, fiind emisa decizia de impunere nr. 504 din 17 iulie 2009.
Reclamanta a formulat contestatia care i-a fost respinsa ca inadmisibila prin decizia nr. 265 din 24 septembrie 2009 iar instanta a apreciat ca solutia data de D.G.F.P. Mures in solutionarea contestatiei este legala deoarece este evident ca reclamanta a dorit sa atace raportul de inspectie fiscala care, potrivit art. 109 Cod procedura fiscala are doar scopul de a consemna rezultatul inspectiei fiscale iar titlul de creanta care produce efecte juridice este decizia emisa de organul fiscal la baza careia sta raportul de inspectie fiscala.
Instanta de fond a avut in vedere cererea expresa a D.G.F.P. Mures de la fila 81 dosar si raspunsul reclamantei in sensul ca actul la care se refera contestatia este raportul de inspectie fiscala nr. 847 din 10 iulie 2009.
Reclamanta S.C. S.I. S.A. Targu-Mures a formulat recurs impotriva sentintei pronuntata de prima instanta, solicitand casarea, admiterea actiunii in contencios administrativ, anularea deciziei nr. 265 din 24 septembrie 2009, trimiterea cauzei la organul cu atributii jurisdictional pentru solutionarea pe fond a contestatiei formulate impotriva deciziei de impunere nr. 504/2009 si a Raportului de inspectie fiscala nr. 847/2009.
In motivarea recursului s-a invederat ca a formulat contestatie atat impotriva raportului de inspectie fiscala cat si a deciziei de impunere, precizandu-se ca prin prisma prevederilor art. 41 din O.G. nr. 92/2003 raportul de inspectie fiscala este act administrativ fiscal si ca prin contestatia inregistrata la 20 august 2009 a precizat ca ataca decizia de impunere, doar ca s-a mentionat eronat numarul acesteia.
Recurenta a precizat ca prin adresa nr. 14 din 7 septembrie 2009 inregistrata la D.G.F.P. Mures a reiterat ca ataca ambele acte administrative intocmite cu ocazia controlului.
Intimata parata D.G.F.P. Mures a formulat intampinare, solicitand respingerea recursului, motivand ca sentinta este temeinica si legala si ca precizarile reclamantei din adresa nr. 27893 din 7 septembrie 2009 sunt clare in sensul ca actul contestat este Raportul de inspectie fiscala nr. 847 din 10 iulie 2009.
Analizand hotararea atacata prin prisma motivelor invocate, tinand cont si de incidenta prevederilor art. 3041 Cod procedura civila, instanta constata ca recursul este fondat,
Prima instanta din eroare a retinut ca reclamanta a formulat contestatie administrativa doar impotriva Raportului de inspectie fiscala, apreciind astfel ca Decizia nr. 265/2009 de respingere ca inadmisibila a contestatiei este justificata.
Potrivit actului de la fila 77 dosar fond, reclamanta a formulat contestatie in temeiul art. 205 si 207 din O.G. nr. 92/2003, contestatie in care desi a facut trimitere la Decizia de impunere, a indicat numarul Raportului de inspectie fiscala.
Prin adresa aflata la fila 81 dosar fond, D.G.F.P. Mures - Biroul Solutionare Contestatii ii solicita reclamantei contestatoare sa precizeze care este actul administrativ fiscal contestat si sa prezinte motivele de fapt si de drept, precum si cuantumul sumei contestate. Raspunzand acestei adrese, contestatoarea (fila 79 dosar fond) precizeaza ca "actul la care se refera contestatia" este "Raportul de inspectie fiscala nr. 847 din 10 iulie 2009 in baza caruia s-a intocmit Decizia de impunere nr. 504 din 17 iulie 2009", fiind indicate si sumele contestate.
Organul de solutionare a contestatiei nu avea motive sa respinga ca inadmisibila contestatia pe considerentul ca s-a formulat contestatie doar impotriva unui act premergator care a stat la baza emiterii Deciziei de impunere nr. 504 din 17 iulie 2009, fie si pentru faptul ca in contestatia sa, reclamanta s-a referit in mod expres la Decizia de impunere iar imprejurarea ca a indicat gresit numarul acesteia, fata de continutul contestatiei nu justifica nesolutionarea pe fond a acesteia. Aceasta cu atat mai mult cu cat raspunzand adresei D.G.F.P. Mures, contestatoarea a precizat obiectul contestatiei in sensul ca actul la care se refera contestatia este Raportul de inspectie fiscala nr. 847/2009 in baza caruia s-a intocmit Decizia de impunere nr. 504/2009.
Este justificata critica reclamantei la adresa organului de solutionare a contestatiei si anume aceea ca s-a dat dovada de un formalism excesiv in analizarea contestatiei. Solutionarea contestatiei formulate impotriva Raportului de inspectie fiscala si a deciziei de impunere presupune analizarea ambelor acte, deoarece actul care a stat la baza emiterii deciziei de impunere este raportul de inspectie fiscala, iar organul de solutionare a contestatiei a facut o gresita aplicare a normelor legale care reglementeaza procedura de solutionare a contestatiei.
Fata de cele ce preced, vazand si prevederile art. 312 alin. 5 Cod procedura civila, constatand ca in mod gresit s-a solutionat contestatia fara a se cerceta fondul acesteia, iar instanta a facut, de asemenea o gresita interpretare in aplicarea normelor legale incidente, va admite recursul, va modifica sentinta si va dispune anularea Deciziei nr. 265/2009, dispunand trimiterea cauzei organului de solutionare a contestatiei pentru a da o solutie pe fondul acesteia, potrivit O.G. nr. 92/2003 republicata.