Drept procesual civil. Necercetarea fondului de catre instanta de apel.
Neanalizarea de catre instanta de apel a starii de fapt sub niciun aspect si neexaminarea motivelor de apel echivaleaza cu necercetarea cererii de apel, incalcand garantiilor unui proces echitabil, astfel cum sunt statuate prin art. 6 alin.1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Sectia civila - Decizia civila nr. 115/12 martie 2009
Prin actiunea inregistrata la 11.10.2006 pe rolul Judecatoriei Agnita sub dosar nr. 359/174/2006, astfel cum a fost precizata, reclamantul A.M. a solicitat, in contradictoriu cu paratii V.M. si V.E., sa se stabileasca linia de granita intre imobilele partilor si sa fie obligati paratii sa-i respecte reclamantului dreptul de proprietate asupra suprafetei de aproximativ 2000 mp pe care au ocupat-o.
Paratii au solicitat respingerea actiunii invocand lipsa calitatii procesuale pasive a paratului V.M. si nulitatea precizarii de actiune privind pe parata V.E. intrucat nu sunt indeplinite cerintele art. 112 Cod procedura civila.
Prin sentinta civila nr. 402/2007, Judecatoria Agnita a admis actiunea si a stabilit linia de granita intre imobilul inscris in CF 6046 Agnita, nr. top 196, nr. cadastral 1885/6, proprietatea reclamantului si imobilul cu nr. cadastral 1885/7, aflat in posesia paratilor, pe aliniamentul 6-8 din expertiza intocmita in cauza.
Paratii au fost obligati sa-i respecte reclamantului dreptul de proprietate asupra fasiei de 918 mp pe aliniamentul 4 – 6 – 8 si sa-i lase aceasta suprafata in deplina folosinta si posesie si au fost obligati la plata sumei de 1078,60 lei cheltuieli de judecata, fiind respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca reclamantul este proprietarul terenului cu nr. cadastral 1885/6 care se invecineaza cu terenul cu nr. cadastral 1885/7, folosit de parati. Din raportul de expertiza intocmit in cauza, instanta de fond a constatat ca paratii ocupa o suprafata de 918 mp din terenul reclamantului.
In privinta exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive, prima instanta a retinut ca aceasta exceptie este neintemeiata, deoarece actiunea in granituire poate fi indreptata fie impotriva proprietarului fondului limitrof, fie impotriva titularului unui alt drept real, inclusiv al dreptului de folosinta. Paratii, desi nu au depus la dosar titlul de proprietate, au recunoscut ca sunt proprietarii parcelei invecinate cu reclamantul.
Impotriva acestei sentintei au declarat apel paratii V.M. si V.E aducandu-i critici de nelegalitate si netemeinicie.
Acestia sustin ca instanta de fond nu s-a pronuntat asupra exceptiei acre nu a fost invocata, respectiv lipsa calitatii procesuale pasive a paratei V.E..
Se mai arata ca prima instanta a respins in mod nelegal si nemotivat efectuarea contraexpertizei, proba care a fost solicitata in termenul legal, apelantii invocand in fata primei instantei inadvertente in concluziile expertizei, raportat la modul de folosinta.
Prin decizia civila nr. 403/2008, Tribunalul Sibiu a admis apelul paratilor, a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de paratul V.M. si a stabilit linia de granita intre imobilele in litigiu pe aliniamentul C1 – D1, conform expertizei intocmita de experti in apel.
Apelantii parati au fost obligati sa ii restituie reclamantului in deplina proprietate si folosinta suprafata de 40 mp, delimitata de punctele C1- C – I, au fost inlaturate dispozitiile contrare si au fost pastrate celelalte dispozitii din hotararea atacata.
Intimatul a fost obligat sa plateasca apelantilor cheltuieli de judecata in suma de 1407,15 lei.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de apel a retinut ca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive trebuia respinsa deoarece, desi in CF figureaza doar V.E., bunul a fost dobandit in timpul casatoriei si se bucura de prezumtia de comunitate.
Pe fondul cauzei, instanta a retinut ca din expertiza intocmita in apel rezulta ca suprafata ocupata de parati este de 40 mp, iar aceasta varianta de granituire este mai echitabila, incadrata in realitatea zonei de referinta, care permite ca relatiile de vecinatate ale partilor sa nu ramana tensionate.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, sustinand ca expertiza administrata in apel nu are legatura cu natura litigiului, intrucat este o lucrare topografica, iar lotul paratilor nu este inscris in CF.
Instanta de apel nu isi putea baza hotararea de granita pe aceasta expertiza, care nu a avut in vedere dezmembrarea ulterioara a imobilului reclamantului.
Se mai sustine ca in mod eronat instanta de apel si-a intemeiat solutia pe concluzia expertilor si a apreciat tendentios ca nu s-a ales o varianta legala de granituire, ci una considerata echitabila, cu justificarea ca relatiile de vecinatate sa nu ramana tensionate.
O ultima critica vizeaza gresita retinere a culpei procesuale a reclamantului si obligarea la cheltuieli de judecata in favoarea paratilor apelanti.
Recursul este legal timbrat.
Paratii – intimati au solicitat respingerea recursului si mentinerea ca temeinica si legala a deciziei atacate.
Verificand legalitatea deciziei prin prisma criticilor formulate, Curtea a retinut urmatoarele:
Potrivit art. 261 Cod procedura civila, hotararea judecatoreasca trebuie sa cuprinda motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.
Decizia instantei de apel face referire tangential la expertiza intocmita in calea de atac, dar nu lamureste starea de fapt.
Instanta de apel nu analizeaza starea de fapt sub nici un aspect, nu examineaza motivele de apel si nu arata considerentele pe care isi intemeiaza solutia, respectiv argumentele pentru care inlatura in totalitate probele administrate si analizate de prima instanta.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat in mod constant ca dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin 1 din Conventie inglobeaza, intre altele, dreptul partilor de a prezenta observatiile pe care le considera elocvente pentru cauza lor.
Conventia nu doreste sa garanteze drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete si efective, iar acest drept nu poate trece drept efectiv, decat daca observatiile sunt examinate riguros de instanta sesizata.
Ca urmare, art. 6 implica in special, in sarcina instantei, obligatia de a examina efectiv mijloacele, argumentele si probele propuse partilor. Cu alte cuvinte, notiunea de „proces echitabil” cere ca o instanta interna care nu si-a motivat decat pe scurt hotararea, sa fi examinat cu adevarat problemele esentiale ce i-au fost supuse atentiei (cauza Boldea contra Romaniei).
Raportat la aceste principii, se constata ca instanta de apel nu a examinat sub nici un aspect motivele de apel si nu a analizat starea de fapt, ceea ce echivaleaza cu necercetarea cererii de apel.
Fata de aceste considerente, Curtea a admis recursul reclamantilor, a casat decizia atacata si a trimis cauza Tribunalului Sibiu pentru rejudecarea apelului.
1