Renuntarea la judecata. Cerere formulata in fata instantei de recurs.
Renuntarea la judecarea cauzei formulata in calea de atac a recursului are drept consecinta admiterea recursului si anularea sentintei recurate,
- Art.246 Cod procedura civila
In ceea ce priveste efectele renuntarii la judecata, manifestare procesuala conforma principiului disponibilitatii, Curtea constata ca, desi acestea nu sunt expres reglementate in art. 246 Cpc, pentru a da eficienta principiilor enuntate mai sus, ea trebuie sa conduca la o hotarare care sa reflecte solutionarea amiabila in sensul manifestarii de vointa a partilor, deci care sa ateste o renuntare la dreptul procesual de a le fi analizat fondul raportului juridic litigios; sub acest aspect singura similitudine posibila este reprezentata de aplicarea prin analogie a art. 247 alin. 5 Cpc, cu consecinta anularii hotararii de fond, in tot sau parte (limitele renuntarii).
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A V-A CIVILA,
DECIZIA CIVILA NR. 1932 din 06.11.2012)
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti la data de 10.06.2010, reclamanta SC F&I H SA a chemat in judecata parata SC V SRL, solicitand sa se constate nulitatea absoluta a Hotararii Adunarii Generale Extraordinare a Asociatilor societatii parate din data de 27.05.2010
In motivare, reclamanta a aratat ca detine o cota de participatie de 22,9984% din capital social al V.
In data de 13.05.2010 reclamanta a fost convocata de catre asociatii G A A si M A pentru AGA V in data de 26.05.2010 ora 12.00, la sediul societatii. In convocator a fost facuta precizarea ca daca in data de 26.05.2010 AGA legal constituita nu va putea lua deciziii din cauza neintrunirii cvorumului stabilit prin actul constitutiv, o noua Adunare Generala era convocata pentru data de 27.05.2010, ora 12.00, la sediul societati.
In data de 26.05.2010 reclamanta s-a prezentat, prin mandatar A A, la sediul societatii. Ca urmare a verificarii prezentei s-a constatat o prezenta totala de 79,5015% dintre asociati si din capitalul social al societatii. Actul constitutiv al Vinarte prevede la art.10 ca in afara cazurilor reglementate de dispozitii imperative ale legii, hotararile AGA se iau prin votul reprezentand 80% din toate voturile conferite de toate partile sociale. Hotararile AGA avand ca obiect modificari ale actului constitutiv necesitau votul tuturor asociatilor.
Cu toate ca prima Adunare nu a fost legal constitutita, prin procesul verbal al sedintei din data de 26.05.2010 s-a prevazut convocarea pentru a doua zi a celei de a doua Adunari.
Reclamanta a fost prezenta si la aceasta a doua Adunare, la care au fost prezenti 79,5015% din asociati. In aceasta Adunare au fost luate in mod nelegal deciziile mentionate in Hotararea inscris nr.2.
AGA din 26.05.2010 nu a fost legal constituita, deoarece au fost prezenti doar 79,5015% din asociati si capitalul social. Pentru ca AGA sa fi fost legal constituita ar fi fost necesara, pe langa cvorul de 80% cerut pentru a lua anumite decizii, prezenta a 100% din asociati, avand in vedere ca pe ordinea de zi existau doua puncte care modificau actul constitutiv.
Numai in cazul in care Adunarea ar fi fost legal constituita si nu putea lua o hotarare valabila din cauza neintrunirii majoritatii (80% pentru punctele 1-7, 10-13 de pe ordinea de zi, 100% pentru punctele 8-9 de pe ordinea de zi) era posibila o noua Adunare convocata din nou, care ar fi putut lua decizii oricare ar fi fost numarul de asociati si partea din capitalul social reprezentata in Adunare, cu exceptia hotararilor avand ca obiect modificarea actului constitutiv, care se iau cu votul tuturor asociatilor, avand in vedere caracterul intuitu personae al societatii cu raspundere limitata.
Asadar, AGA din data de 26.05.2010 nu a fost legal consituita din cauza neintrunirii dublei majoritati a asociatilor si a partilor sociale prevazute de actul constitutiv, respectiv 80% si 100%. Subsecvent, noua AGA convocata pentru data de 27.05.2010 nu intruneste conditiile prevazute de art.13 alin.3 din legea nr.31/1990 si art.10 din actul constitutiv si nu putea fi tinuta.
Prin Hotararea contestata s-a aprobat modificarea actului constitutiv cu voturi reprezentand 56,5028% din capitalul social. Hotararile vizeaza completarea obiectului de activitate (pct.8 de pe ordinea de zi si art.6 din Hotararea atacata) si modificarea formei juridice a societatii din societate cu raspundere limitata in societate pe actiuni (pct.9 de pe ordinea de zi, art.7 din Hotararea atacata).
Aceste decizii incalca prevederile art.92 alin.2 din legea nr.31/1990 si art.10 din actul constitutiv, care impun ca modificarea actului constitutiv sa fie hotarata de toti asociatii. Art.193 alin.2 din lege, care prevede o exceptie, nu este aplicabil, textul fiind de stricta aplicare si aplicandu-se numai in cazul neintrunirii majoritatii, iar nu si in situatia imposibilitatii adoptarii hotararii de modificare a actului constitutiv din cauza neintrunirii unanimitatii.
In drept, reclamanta a indicat prevederile art.191 - art.196 din legea nr.31/1990, art.969 - art.970 Cod civil, art.25 din legea nr.26/1990, art.10 din actul constitutiv.
In dovedire, reclamanta a anexat inscrisuri.
In aparare, parata a depus intampinare (fila 61) prin care a invocat exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare in judecata, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata.
In motivare, parata a aratat ca administratorul societatii a convocat AGA pentru data de 6.05.2010 ora 12.00 la sediul societatii, raspunzand in acest fel unei solicitari a asociatilor G A A si M A. Convocatorul pentru data de 26.05.2010 mentiona ca in situatia in care AGA nu va putea delibera si vota in mod valabil, o noua AGEA este convocata pentru data de 27.05.2010, ora 12.00, la sediul societatii.
La data de 26.05.2010 la sediul societatii s-au prezentat asociati detinand 79,5015% din capitalul social. Constatand neintrunirea cvorumului prevazut de lege pentru discutarea, deliberarea si votarea in mod valabil a ordinii de zi la prima convocare s-a constatat ca, potrivit legii, actului constitutiv si mentiunilor din convocator, urmatoarea AGA V urmeaza a avea loc la data de 27.05.2010, ora 12.00, la sediul societatii.
La data, ora si locul indicate s-au prezentat din nou asociati detinand 79,5015 % din capitalul social. Avand in vedere a la cea de a doua AGA exista cvorumul cerut de lege, s-a trecut la discutarea si votarea punctelor de pe ordinea de zi. Puctele 6,7 si 11 de pe ordinea de zi au fost adoptate cu unanimitate, in timp ce celelalte puncte de pe ordinea de zi au fost adoptate cu o majoritate de 56,5028% din capitalul social al societatii, reprezentand 71,0713% din asociatii prezenti si reprezentati.
In consecinta, au fost adoptate Hotararile AGA SC V SRL din data de 27.05.2010 inscrisul nr.1 cuprinzand punctele 6,7 si 11 de pe ordinea de zi si inscrisul nr.2 cuprinzand celelalte puncte de pe ordinea de zi.
Art.192 - art.193 din legea nr.31/1990 si art.10 alin.4-6 din actul constitutiv al societatii stabilesc procedura de adoptare a unei hotarari a AGA: la prima sedinta a AGA, pentru deciziile care nu implica modificarea actului constitutiv, este necesar un cvorum de cel putin 80% din capitalul social, iar hotararile se adopta cu cel putin 80% dn capitalul social, iar in cazul modficarii actului constitutiv este necesara unanimitatea.
Daca la prima sedinta AGA nu este intrunit cvorumul cerut de lege si de actul constitutiv, se poate derula o a doua AGA. La aceasta a doua sedinta orice hotarare, atat cele privind modificarea actului constitutiv, cat si celalalte hotarari vor putea fi luate cu majoritatea membrilor prezenti, indiferent de numarul de asociati si de partea din capitalul social reprezentata de asociatii prezenti. Data acestei a doua sedinte AGA se poate stabili de la inceput prin intermediul primului convocator.
Aceasta situatie este prezenta in cauza de fata, intrucat la prima sedinta AGA nu au existat cvorumul necesar si majoritatea ceruta de lege si de actul constitutiv pentru adoptarea unei hotarari, insa la a doua sedinta AGA a fost posibila votarea puntelor de pe ordinea de zi, existand cvorumul necesar si majoritatea ceruta de lege.
Nu trebuie confundata situatia in care AGA nu este legal constituita, situatie care se poate datora spre exemplu unor vicii privind convocarea AGA, cu situatia in care AGA nu se poate tine din cauza neintrunirii cvorumului cerut de lege sau in cazul in care nu poate fi luata o hotarare din cauza faptului ca nu este intrunita majoritatea ceruta de lege. In prima situatie, hotararile late sunt lovite de nulitate absoluta sau relativa, pe cand in cea de a doua situatie urmeaza a avea loc o a doua AGA, in care hotararile se adopta cu majoritatea asociatilor prezenti.
Prin sentinta 6226/16.05.2011 Tribunalul Bucuresti a admis cererea formulata de reclamanta si a constatat nulitatea absoluta a Hotararii Adunarii Generale Extraordinare a asociatilor societatii parate din data de 27.05.2010.
In motivare a aratat ca actul constitutiv al societatii deroga de la regula generala consacrata de art.192 din legea 31/1990, stipuland ca hotararile adunarii generale se vor lua prin votul reprezentand 80% din voturile conferite de toate partile sociale, iar nu prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale.
Daca adunarea generala legal constituita nu poate lua o hotarare valabila din cauza neintrunirii majoritatii cerute, adunarea convocata din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numarul de asociati si partea din capitalul social reprezentata de asociatii prezenti.
Pentru ca adunarea generala sa fie legal constituita, este necesara intrunirea conditiilor de cvorum prevazute de actul constitutiv: in aceasta privinta, atat reclamanta, cat si parata au aratat, in mod corect, ca la prima sedinta a AGA, pentru deciziile care nu implica modificarea actului constitutiv, este cerut un cvorum de cel putin 80% din capitalul social.
Parata a sustinut insa, spre deosebire de reclamanta, ca Adunarea Generala a fost legal constituita, deoarece a fost efectuata in mod corespunzator procedura convocarii.
Aceasta sustinere nu poate fi retinuta.
Dupa cum s-a aratat, potrivit art.10 din actul constitutiv al societatii, Adunarea generala a asociatilor este organul de decizie si control al activitatii societatii, care delibereaza si decide cu privire la societate si asigura politica ei economica si comerciala.
Asadar, Adunarea generala delibereaza si apoi decide cu privire la chestiunile date in competenta sa de lege sau de actul constitutiv. Or, Adunarea generala nu poate delibera daca nu sunt intrunite conditiile de cvorum impuse de actul constitutiv. Daca cvorumul cerut de actul constitutiv este intrunit, Adunarea Generala poate delibera in mod valabil, urmand ca deciziile sa fie adoptate (sau nu) in functie de intrunirea conditiilor de majoritate cerute de lege sau de actul constitutiv.
Prin urmare, nefiind indeplinite conditiile referitoare la cvorum prevazute de actul constitutiv, Adunarea generala nu isi putea exercita in mod valabil nici macar atributia de deliberare, nefiind legal constituita.
Imprejurarea ca Adunarea generala nu a fost, potrivit celor aratate, legal constituita produce consecinta directa a inaplicabilitatii art.193 alin.3 din lege si art.10 alin.6 din actul constitutiv, potrivit carora daca adunarea legal constituita nu poate lua o hotarare valabila din cauza neintrunirii majoritatii cerute, adunarea convocata din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numarul de asociati si partea din capitalul social reprezentata de asociatii prezenti.
In aceste conditii, Adunarea Generala intrunita in data de 27.05.2010 nu isi putea exercita in mod valabil atributiile, neavand dreptul sa decida asupra ordinii de zi "oricare ar fi numarul de asociati si partea din capitalul social reprezentata de asociatii prezenti".
Aceasta interpretare a fost adoptata de presedintele de sedinta din data de 26.05.2010, care, constatand ca Adunarea nu poate proceda la discutarea, deliberarea si votarea in mod valabil a ordinii de zi fata de neintrunirea cvorumului, a constatat inchisa sedinta.
Mai mult decat atat, aceasta interpretare a fost adoptata de parata insasi in cuprinsul intampinarii. Parata a aratat ca "convocatorul pentru data de 26.05.2010 mentiona ca in situatia in care AGA nu va putea delibera si vota in mod valabil, o noua AGEA este convocata pentru ziua de 27.05.2010, ora 12.00, in acelasi loc si cu aceasi ordine de zi" (fila 63, pct.6 din intampinare). De asemenea, parata a aratat ca, "constatandu-se ca nu s-a intrunit cvorumul prevazut de lege pentru discutarea, deliberarea si votarea in mod valabil a ordinii de zi la prima convocare s-a constatat ca, potrivit legii, actului constitutiv si mentiunilor din convocator urmatoarea AGA a SC V SRL urmeaza a avea loc la data de 27.05.2010 ora 12.00, in acelasi loc si avand aceeasi ordine de zi" (fila 65, pct.9 din intampinare).
Potrivit art.193 alin.3 din lege, daca adunarea legal constituita nu poate lua o hotarare valabila din cauza neintrunirii majoritatii cerute, adunarea convocata din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numarul de asociati si partea din capitalul social reprezentata de asociatii prezenti.
Art.10 alin.6 din actul constitutiv prevede in mod identic ca daca adunarea generala legal constituita nu poate lua o hotarare valabila din cauza neintrunirii majoritatii cerute, adunarea convocata din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numarul de asociati si partea din capitalul social reprezentata de asociatii prezenti.
Este vorba, asadar, de ipoteza neintrunirii majoritatii, iar nu a unanimitatii.
Potrivit art.192 din legea nr.31/1990, majoritatea si unanimitatea sunt cerute in ipoteze diferite.
Astfel, potrivit art.192 alin.1 din legea nr.31/1990, adunarea generala decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale, in afara de cazul cand in actul constitutiv se prevede altfel.
Art.10 alin.4 din actul constitutiv deroga de la regula generala: in afara cazurilor reglementate de dispozitiile imperative ale legii, hotararile adunarii generale se vor lua prin votul reprezentand 80% din voturile conferite de toate partile sociale.
Este vorba, in aceasta situatie, de hotararile adunarii generale care nu au ca obiect modificarea actului constitutiv.
Pentru aceste din urma hotarari, art.192 alin.2 impune cerinta de a fi adoptate cu unanimitate: pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv al unei societati cu raspundere limitata este necesar votul tuturor asociatilor, in afara de cazul cand legea sau actul constitutiv prevede altfel.
Actul constitutiv nu prevede altfel la art.10 alin.5: hotararile Adunarii generale avand ca obiect modificari ale actului constitutiv al societatii vor necesita votul tuturor asociatilor.
Prin urmare, pentru adoptarea modificarilor la actul constitutiv era necesar votul tuturor asociatilor.
Parata SC V SA a formulat recurs prin care a solicitat modificarea sentintei si respingerea cererii de judecata.
In motivare recurenta a reiterat situatia de fapt si a aratat ca hotararea instantei de fond nu reprezinta altceva decat rezultatul unei interpretari gresite a dispozitiilor art. 193 alin. 3 din legea 31/1990. Astfel, doctrina nu asimileaza situatia nelegalei constituiri cu situatia in care adunarea generala a asociatilor legal constituita nu poate dezbate si vota punctele de pe ordinea de zi din cauza neintrunirii cvorumului necesar pentru dezbatere acestora, retinand diferente nete intre nelegala constituire a AGA si lipsa de cvorum. Aceasta interpretare rezulta si prin raportare la art. 112 alin. 2 din legea 31/1990 si rezulta si din modul de formulare a art. 193 alin. 3 din legea 31/1990, care foloseste sintagma "oricare ar fi numarul de asociati si partea din capitalul social reprezentata de asociatii prezenti".
Se mai arata ca solutia propusa de instanta de fond poate duce in realitate la blocarea activitatii unei societati comerciale intrucat, in situatia in care unii dintre asociati nu se prezinta niciodata si astfel prima convocare nu ar fi intrunit cvorumul necesar discutarii punctelor de pe ordinea de zi, ar insemna ca cea de-a doua adunare nu ar putea niciodata dezbate si vota punctele de pe ordinea de zi; or legiuitorul, prin reglementarea celei de-a doua sedinte AGA tocmai aceasta a dorit sa preintampine.
De asemenea se arata ca instanta a interpretat in mod gresit notiunile de unanimitate si majoritate, in sensul legii 31/1990.
In acest sens se arata ca unanimitatea nu reprezinta altceva decat o forma calificata de majoritate, iar in cazul de speta la prima sedinta AGA nu a existat nici cvorumul necesar si nici majoritatea ceruta de lege sau de actul constitutiv, insa la cea de-a doua sedinta a fost posibila votarea punctelor de pe ordinea de zi, existand cvorumul necesar si majoritatea ceruta de lege.
In drept au fost invocate art. 192, 193 legea 31/1990, art. 304 pct. 9 Cpc.
Intimata-reclamanta F&I H SA a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului.
In motivarea acesteia a aratat ca, in mod corect instanta de fond a retinut ca Adunarea Generala din 27.05.2010 nu isi putea exercita valabil atributiile, nefiind indeplinite conditiile privitoare la cvorum prevazute in actul constitutiv.
Astfel, la Adunarea din 26.05.2010 s-a constatat o prezenta de 79,5% din partile sociale neintrunindu-se conditiile de majoritate cerute de actul constitutiv. Din cauza ca aceasta prima adunare nu a fost legal constituita, o a doua adunare nu putea fi convocata. Se mai arata ca, in conformitate cu art. 192 alin. 2 din legea 31/1990 si art. 10 din actul constitutiv adunarile generale ce au ca obiect modificarea actului constitutiv necesita votul tuturor asociatilor; in speta suntem in situatia schimbarii formei juridice din SRL in SA cu votul a doar 56,5% din partile sociale, nerespectandu-se caracterul intuituu personae al societatilor cu raspundere limitata.
Se mai arata ca instanta de fond a interpretat corect distinctia dintre majoritate si unanimitate. Totodata, art. 192 alin. 2 nu se coroboreaza cu art. 193 alin. 3 pentru ca acesta din urma prevede ipoteza in care adunarea legal constituita nu poate lua hotarari valabile din cauza neintrunirii majoritatii, nu din cauza neintrunirii votului tuturor asociatilor, ipoteza reglementata de art. 192 alin. 2 din legea 31/1990, sub acest aspect netrebuind a fi confundata majoritatea cu unanimitatea.
In drept intimata a indicat art. 115 Cpc.
La termenul din 06.11.2012, partile, prin reprezentanti, au depus declaratii autentificate (in cazul intimatei, si traducerea declaratiei autentificate date in original in limba italiana), de renuntare la judecata - pentru intimata-reclamanta, respectiv privind acordul privind renuntarea la judecata a partii adverse si nesolicitarea cheltuielilor de judecata - pentru recurenta-parata.
Asupra cererii de recurs, in conditiile manifestarilor procesuale indicate (inscrisuri autentificate depuse in sedinta publica la 06.11.2012) ale partilor, Curtea retine urmatoarele:
Art. 246 alin. 1 Cpc, arata ca reclamantul poate renunta oricand la judecata, prin cerere scrisa in acest sens, iar art. 246 alin. 4 Cpc arata ca, daca partile au intrat in dezbaterea fondului, renuntarea nu se poate face decat cu invoirea celeilalte parti.
Textul de lege nu distinge in functie de stadiul procesual (fond, cale de atac), decat in sensul solicitarii acordului partii adverse, in cazul atingerii stadiului dezbaterilor (rezulta implicit ca a dezbaterilor in fond, deci, cu atat mai mult stadiul este atins/depasit daca suntem deja in calea de atac).
De asemenea, art. 298 Cpc dispozitiile privind judecata in prima instanta se aplica si in instanta de apel, in masura in care nu sunt potrivnice prevederilor speciale ale apelului, iar art. 316 Cpc arata ca dispozitiile privind judecata in apel se aplica si pentru judecarea recursului, in masura in care nu sunt potrivnice judecarii in recurs. Din analiza acestor norme de trimitere rezulta ca dispozitiile art. 246 (coroborat alin. 1 cu 4) sunt aplicabile si in calea de atac a recursului, daca nu sunt potrivnice dispozitiilor speciale din recurs, ceea ce, in mod evident nu este cazul cu manifestarea procesuala de renuntare, care are acordul partii adverse, fiind astfel atat un efect al principiului disponibilitatii ce guverneaza procesul civil, cat si al regulii de prioritate a solutionarii amiabile (in acest sens art. 131 Cpc)
In ceea ce priveste efectele renuntarii la judecata, manifestare procesuala conforma principiului disponibilitatii, Curtea constata ca, desi acestea nu sunt expres reglementate in art. 246 Cpc, pentru a da eficienta principiilor enuntate mai sus, ea trebuie sa conduca la o hotarare care sa reflecte solutionarea amiabila in sensul manifestarii de vointa a partilor, deci care sa ateste o renuntare la dreptul procesual de a le fin analizat fondul raportului juridic litigios; sub acest aspect singura similitudine posibila este reprezentata de aplicarea prin analogie a art. 247 alin. 5 Cpc, cu consecinta anularii hotararii de fond, in tot sau parte (limitele renuntarii).
Fata de aceste considerente, Curtea a admis recursul formulat de parata SC V SA prin administrator special F S Aurelio, avand ca administrator judiciar RVA I S SPRL impotriva sentintei comerciale nr.6226/16.05.2011, pronuntata de Sectia a VI-a Comerciala a Tribunalului Bucuresti in dosarul nr.28412/3/2010 avand ca obiect actiune in constatarea nulitatii hotarare AGA, in contradictoriu cu intimata reclamanta SC F & I H SA, a anulat sentinta atacata si, in baza art. 246 Cod procedura civila a luat act de renuntarea reclamantei la judecarea cauzei.