Referitor la exercitarea drepturilor parintesti fata de copil pe durata masurii plasamentului dispus de Comisia pentru protectia copilului vor fi avute in vedere dispozitiile art. 43. care reglementand o situatie similara in materia divortului arata ca atunci cand copilul a fost incredintat unei alte persoane sau unei institutii de ocrotire, instanta judecatoreasca va stabili care dintre parinti va exercita dreptul de a-i administra bunurile si de a-l reprezenta sau de a-i incuviinta actele. Persoana sau institutia de ocrotire sociala careia i s-a incredintat copilul va avea fata de acesta numai drepturile si indatoririle ce revin parintilor privitor la persoana copilului.
In consecinta se retine ca aceasta reglementare este aplicabila prin analogie si in situatia copilului aflat in plasament, deoarece porneste de la o premisa similara.
Este rational ca numai drepturile privind persoana minorului sa fie incredintate persoanei carte are in permanenta supraveghere copilul, deoarece acesta trebuie sa fie in masura sa ia hotarari urgente in ceea ce priveste ingrijirea copilului, care uneori neluate in aceste conditii pot pune in primejdie cresterea si educarea ulterioara a acestuia, insa nu exista nici o ratiune ca drepturile privind bunurile minorului sa fie delegate spre exercitare. Presedintele Consiliului Judetean deoarece copilul nu se afla in situatia de exceptie prevazuta de art. 56 lit. a din Legea 272/2004 in care sa se impuna o astfel de masura, aceste dispozitii legale de exceptie neputand fi extinse prin analogie.
Prin cererea inregistrata reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Olt a solicitat instantei in contradictoriu cu paratii R. I., V. I. S. si P. T., sa dispuna stabilirea masurii de protectie speciala pentru minorul V. D. M., in sensul inlocuirii masurii de plasament in regim de urgenta, cu masura plasamentului cu plata alocatiei la P. T., asistent maternal profesionist.
Prin sentinta civila nr. 195 din 6 iunie 2007, pronuntata de Tribunalul Olt . s-a admis cererea asa cum a fost formulata. S-a dispus delegarea drepturilor si obligatiilor parintesti cu privire la persoana copilului catre asistent maternal, iar cele privitoare la bunurile copilului catre Presedintele Consiliului Judetean Olt.
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta pornind de la principiului respectarii interesului superior al copilului reglementat prin art. 2 din Legea nr. 272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului a constat ca minorul V. D. M., este lipsit de ocrotire parinteasca deoarece mama V. I. in prezent R. a parasit domiciliul conjugal conform anchetei sociale intocmita de Primaria comunei Falcoiu, iar tatal V. I. S. a solicitat plasamentul copilului la un asistent maternal profesionist.
Fata de dispozitiile art. 38 lit. a, b si art. 62 alin. 4. din Legea 272/2004 s-a apreciat ca este in interesul minorului ca drepturile si obligatiile parintesti cu privire la persoana copilului sa fie exercitate de catre asistentul maternal, iar cele privitoare la bunurile copilului de catre Presedintele Consiliului Judetean Olt.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs intimatul V. I. S. in termen si motivat in sensul ca, in mod gresit drepturile si obligatiile parintesti privitoare la bunuri au fost delegate pe perioada plasamentului minorului V. D. M. catre Presedintele Consiliului Judetean Olt.
In acest sens s-a aratat ca in interesul minorului este ca pe perioada plasamentului sa se pastreze drepturile si obligatiile parintesti privitoare la bunuri fata de recurent, in calitate de parinte.
Recursul este fondat .
Astfel, cu privire la exercitarea drepturilor parintesti se retine ca potrivit art. 62 alin. 1 din Legea 272/2004 drepturile si obligatiile parintesti fata de copil se mentin pe toata durata masurii plasamentului dispus de catre comisia pentru protectia copilului.
Pe de alta parte dispozitiile Legii 272/2004 nu prevad persoana care exercita drepturile si obligatiile parintesti fata de copil pe durata masurii plasamentului dispus de instanta, insa se remarca faptul ca dispozitiile aceleiasi legi nu prevad nici decaderea parintilor firesti ai copilului din drepturile parintesti in situatia in care se instituie masura plasamentului.
Din interpretarea dispozitiilor art. 56 lit. a din Legea 272/2004 rezulta dimpotriva ca masura de protectie a minorului este, in unele situatii, o consecinta a decaderii din drepturile parintesti iar nu invers, in sensul ca masura de protectie ar atrage decaderea parintilor firesti ai copilului din drepturile parintesti.
In consecinta, desi legea este lacunara in aceasta materie, din cele mai sus prezentate rezulta ca nu exista nici o ratiune pentru care drepturile parintesti pe durata plasamentului copilului sa fie exercitate de alte persoane decat parintii firesti ai acestuia, bineinteles cu exceptia copilului aflat in situatia prevazuta de art. 56 lit. a din Legea 272/2004, care prin ipoteza este lipsit de ocrotirea parinteasca si potrivit delimitarilor ce se vor face in continuare.
Astfel, in situatia existentei unei legislatii lacunare sub acest aspect trebuie avute in vedere si dispozitiile art. 43 codul familiei care, reglementand o situatie similara in materia divortului arata ca atunci cand copilul a fost incredintat unei alte persoane sau unei institutii de ocrotire, instanta judecatoreasca va stabili care dintre parinti va exercita dreptul de a-i administra bunurile si de a-l reprezenta sau de a-i incuviinta actele. Persoana sau institutia de ocrotire sociala careia i s-a incredintat copilul va avea fata de acesta numai drepturile si indatoririle ce revin parintilor privitor la persoana copilului.
In consecinta se retine ca aceasta reglementare este aplicabila prin analogie si situatiei existente in speta, deoarece porneste de la o premisa similara.
De asemenea este rational ca numai drepturile privind persoana minorului sa fie incredintate persoanei carte are in permanenta supraveghere copilul, deoarece acesta trebuie sa fie in masura sa ia hotarari urgente in ceea ce priveste ingrijirea copilului, care uneori neluate in aceste conditii pot pune in primejdie cresterea si educarea ulterioara a acestuia, insa nu exista nici o ratiune ca drepturile privind bunurile minorului sa fie delegate spre exercitare presedintelui Consiliului Judetean deoarece copilul nu se afla in situatia de exceptie prevazuta de art. 56 lit. a din Legea 272/2004 in care sa se impuna o astfel de masura, aceste dispozitii legale de exceptie neputand fi extinse prin analogie.
In consecinta vazandu-se si dispozitiile art. 3041 coroborat cu disp. art. 312 alin. 1 - 3 C.proc.civ. urmeaza a se admite recursul formulat in cauza de intimat .