Drepturi salariale - spor confidentialitate Magistrati

SENTINTA CIVILA Nr. 434 din  21 Februarie 2008

Reclamantii O_ s.a., au chemat in judecata Ministerul Justitiei, Curtea de Apel Constanta, Tribunalul Constanta, Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice si Consiliul pentru Combaterea Discriminarii, solicitand obligarea paratilor sa recunoasca discriminarea, sa calculeze si sa plateasca drepturile reprezentand sporul de confidentialitate de pana la 15%, incepand cu data de 01.02.2006 si pana in prezent, precum si pentru viitor, actualizate la data platii efective, sa efectueze mentiunile corespunzatoare in carnetele de munca, cat si obligarea Ministerului Economiei si Finantelor sa aloce fondurile necesare platii sumelor neincasate.
In motivare, reclamantii au aratat ca, potrivit art.unic pct.1 din  Legea nr.444/2006, pentru aprobarea OG nr.19/2006 privind cresterile salariale ce se vor acorda personalului militar si functionarilor publici cu statut special din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, s-a prevazut ca "pentru pastrarea confidentialitatii in legatura  cu informatiile clasificate, in functie de certificatul/avizul de securitate detinut, cadrele militare in activitate, functionarii publici cu statut special, militarii angajati pe baza de contract si personalul civil din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala beneficiaza de un spor lunar de 15% din solda lunara, respectiv din salariul de baza, cu incadrarea in limitele bugetelor aprobate". Astfel, judecatorii militari beneficiaza de un spor de confidentialitate de pana la 15% din solda lunara.
De asemenea, au mai aratat reclamantii ca, in temeiul dispozitiilor art.15 alin.1 din OG nr.5/2007, privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici s-a prevazut ca sporul de confidentialitate in  cuantum de pana la 15% se acorda nu numai categoriilor de functionari publici prevazuta in Legea nr.444/2006, ci si functionarilor publici din aparatul de lucru al guvernului, in cuantum de pana la 15% din  salariul de baza, precum si functionarilor publici din cadrul Administratiei Prezidentiale, Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrarii Europene, directiilor subordonate ministerului delegat pentru comert din cadrul Ministerului Economiei si Comertului, Consiliului Legislativ.
Totodata, s-a precizat ca, potrivit art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 privind prevenirea si sanctionarea spalarii  banilor, astfel cum a fost modificata prin Legea nr.405/2002, s-a acordat acest spor de confidentialitate de pana la 15% si membrilor plenului, precum si a altor categorii de personal din cadrul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor.
S-a invederat reclamanta ca, in temeiul art.30 alin.3 din OG nr.137/2000 pentru prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, pentru pastrarea confidentialitatii in legatura cu faptele, informatiile sau documentele de care ia cunostinta in exercitarea functiei, personalul din aparatul Consiliului primeste lunar un spor de confidentialitate de 15%, calculat din salariul de baza brut. Categoriile de personal care beneficiaza de acest spor se  stabilesc prin ordin al presedintelui Consiliului" tocmai in ideea unui tratament echitabil si similar a tuturor categoriilor de persoane din cadrul institutiilor publice ce gestioneaza informatii clasificate sau confidentialitate.
Conform art.15 alin.1 si 2 din Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr.328 din 24 august 2005 pentru aprobarea  Codului deontologic al judecatorilor si procurorilor, "judecatorii si procurorii au obligatia de a nu dezvalui sau folosi pentru alte scopuri decat cele legate direct de exercitarea profesiei informatiile pe care le-au obtinut in aceasta calitate. In cazul in care, potrivit legii, lucrarile au un caracter confidential, judecatorii si procurorii sunt obligati sa pastreze materialele respective in incinta instantei sau a parchetului si a nu permite calcularea lor decat in cadrul prevazut de lege si de regulament.
A mai aratat reclamantii ca, potrivit art.99 lit.d din Legea nr.303/2004 republicata privind statutul judecatorilor si procurorilor, constituie abateri disciplinare nerespectarea confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter.
Pentru a fi in situatia unei fapte de discriminare, trebuie sa existe doua situatii comparabile la care tratamentul aplicat sa fi fost diferit. Subsecvent, tratamentul diferentiat trebuie sa urmareasca sau sa aiba ca efect restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a dreptului omului si a libertatilor fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul public, economic, social si cultural sau in orice domenii ale vietii publice.
In aceste conditii au aratat reclamantii ca, pe de o parte, judecatorii militari, precum si membrii Consiliului Director al CNCD, beneficiaza de un spor de confidentialitate de pana la 15% din solda lunara/indemnizatie, iar judecatorii civili (care controleaza inclusiv actele CNCD), nu beneficiaza de un astfel de spor, desi nerespectarea confidentialitatii lucrarilor reprezinta o abatere disciplinara.
Acest fapt determina incidenta unui tratament discriminatoriu, ce are ca efect restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei si exercitarii in conditii de egalitate, a dreptului la renuntarea pentru pastrarea confidentialitatii unor date.
S-a precizat ca, art.14 din Conventia Europeana pentru apararea Drepturilor Omului, ratificata de Romania prin Legea nr.30/1994, si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, sistemul european de protectie avand in vedere si aceasta sursa, care completeaza Conventia, formand un bloc de conventionalitate si ale caror dispozitii mai favorabile sunt aplicabile direct in dreptul roman, potrivit art.11 si 20 din Constitutia Romaniei, prevede ca exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute in Conventie trebuie sa fie asigurata fara nici o deosebire bazata, in  special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii publice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie.
De asemenea, au mai aratat ca, in temeiul art.1 din Protocolul nr.12 la Conventie, in vigoare la 1 aprilie 2005, exercitarea oricarui drept prevazut de legea nationala a unui stat contractant este asigurata, fara nici o discriminare, intemeiata in special pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, Apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie si nimeni nu poate face obiectul unei discriminari din partea unei autoritati publice, daca aceasta ar fi intemeiata pe unul dintre motivele aratate anterior.
S-a mai invederat ca, in baza art.27 alin.1 din Ordonanta Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificarile ulterioare republicata, in toate cazurile de discriminare prevazute in ordonanta, persoanele discriminate au dreptul sa pretinda despagubiri proportional cu prejudiciul suferit, precum si restabilirea situatiei anterioare discriminarii, sau anularea situatiei anterioare discriminarii sau anularea situatiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun.
In aparare, a depus intampinare Ministerul Justitiei prin care a aratat ca, reglementarea prin lege sau alt act normativ a unor drepturi in favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin OG nr.137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificarile si completarile ulterioare.
Din examinarea cuprinsului OG nr.137/2000 rezulta ca legiuitorul nu a avut in vedere modul de reglementare a unor relatii sociale prin lege ori alte acte normative, folosindu-se sintagme ca: "exercitarea urmatoarelor drepturi" - art.1 alin.2, " exercitarea drepturilor enuntate" - art.1 alin.3, "restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege" - art.2 alin.1, "comportament discriminatoriu" etc.
A mai aratat paratul ca, in mod evident, exercitarea unor drepturi se refera la modul de aplicare a unor dispozitii legale care instituie acele drepturi, iar nu la examinarea solutiilor legislative alese de catre legiuitor.
Prin urmare, modul de stabilire prin lege a unor drepturi in favoarea unor categorii profesionale in mod diferit fata de alte categorii ori nereglementarea de legiuitor a anumitor aspecte care tin de statutul profesional al unei categorii nu este o problema ce poate fi apreciata din punctul de vedere al discriminarii, depasind cadrul legal reglementat prin OG nr.137/2000.
Paratul a invederat ca, din examinarea tuturor dispozitiilor legale anterior citate apare cu evidenta faptul ca sporul de confidentialitate recunoscut diferitelor categorii de salariati nu este identic din punctul de vedere al activitatii desfasurate, al modului de acordare ori cuantumului asa incat exista dificultati in a retine "situatia comparabila" - categoriile profesionale in raport cu care reclamantii considera ca se afla intr-o situatie comparabila - element indispensabil pentru a putea vorbi de o discriminare.
Paratul a  precizat ca, prin OG nr.137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificarile si completarile ulterioare, se prevede ca, prin discriminare se intelege "orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate (_) precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, incalcarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice.
Astfel, a aratat paratul, pentru existenta discriminarii este necesara si existenta unui drept prevazut de lege. In situatia cand un anumit drept nu este sau nu mai este reglementat de lege, acest drept nu exista si, pe cale de consecinta, nu exista nici discriminare.
Totodata s-a mai aratat ca, potrivit art.1 alin.3 din OG nr.137/2000, "Exercitarea drepturilor enuntate in cuprinsul prezentului articol priveste persoanele aflate in situatii comparabile" este de asemenea, in concordanta cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
A invederat paratul ca, continutul concret diferit al atributiilor de serviciu ale magistratilor fata de alte categorii profesionale, precum si sistemele diferite de salarizare ale diverselor categorii profesionale fac sa nu poata fi retinuta o situatie comparabila intre categorii profesionale distincte - magistrati, functionari publici, demnitari, alti salariati.
Tot in acest sens, paratul a aratat ca, situatiile deosebite in care se gasesc diferitele categorii de salariati determina solutii diferite ale legiuitorului in ceea ce priveste salarizarea acestora, fara ca prin aceasta sa se incalce principiul egalitatii, ce nu semnifica uniformitate - Deciziile Curtii Constitutionale nr.168/1998 si nr.294/2001.
Avand in vedere ca in cauza au formulat cereri de abtinere judecatorii Tribunalului Constanta, dosarul a fost trimis spre solutionarea acestor cereri la Curtea de Apel Constanta unde s-a format dosarul nr.2869/36/2007.
                     Prin Incheierea nr.3/CM/8 ian.2007, Curtea de Apel a admis cererile de abtinere si a trimis dosarul spre solutionare la Tribunalul Tulcea.
In sedinta publica din 21 febr.2008, Tribunalul Tulcea, a invocat din oficiu, exceptia privind lipsa calitatii procesuale a Ministerului Economiei si Finantelor.
Examinand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Economiei si Finantelor, instanta constata ca, Ministerul Economiei si Finantelor nu poate avea calitate procesuala pasiva in prezenta cauza in care se solicita obligarea la plata unor drepturi constand in sporul de confidentialitate, litigiul de munca fiind stabilit, potrivit art.282 din C.muncii, intre salariati si angajator precum si alte persoane juridice sau fizice care au vocatie in temeiul legilor speciale sau de Codul de procedura civila.
Fata de aceste considerente, instanta urmeaza a admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Statului Roman prin Ministerului Economiei si Finantelor si a respinge cererea indreptata impotriva Statului Roman prin Ministerului Economiei si Finantelor, pentru lipsa calitatii procesuale pasive.
Examinand cererea in raport de probele administrate in cauza, instanta va retine urmatoarele:
Pentru pastrarea confidentialitatii in legatura cu informatiile clasificate, prin Legea nr.444/2006, se prevede ca se acorda un spor lunar de plata pana la 15% din salariul de baza functionarilor publici cu statut special, militarilor angajati pe baza de contract si personalului civil din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala.
Dispozitiile art.15 din OG nr.6/2007 privind unele masuri pentru reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici prevad ca sporul de confidentialitate se acorda functionarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului, in cuantum de pana la 15% din salariu, CNSAS, MAE, Ministerul Integrarii Europene, Directiile subordonate ministrului delegat pentru comert din cadrul MECL.
Prin dispozitiile art.21 din OG nr.137/2000 se stabileste ca, persoana care se considera discriminata poate formula actiune privind acordarea de despagubiri si restabilirea situatiei anterioare discriminarii.
Salarizarea personalului din sistemul autoritatii judecatoresti si stabilirea drepturilor de care acesta beneficiaza este reglementata prin legi speciale, avand un regim de salarizare diferit fata de alte categorii de personal.
In acest sens, potrivit dispozitiilor OG nr.27/2006, magistratii beneficiaza de indemnizatie lunara si alte sporuri.
Potrivit Legii nr.444/ 2006 sporul de confidentialitate se acorda astfel cum restrictiv este prevazut de art.3, cadrelor militare in activitate, functionarilor publici cu statut special, militarilor angajati pe baza de contract si personalului civil din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, prin ordin al ministrului sau al conducatorului institutiei centrale din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala.
Intrucat reclamantii nu fac parte din aceste categorii, rezulta ca nu sunt indreptatiti sa li se acorde sporul de confidentialitate fara a se constata existenta unei discriminari fata de celelalte categorii.
Fata de  aceste considerente, vazand si Hot.CNCD nr.232/29.08.2007 si,  avand in vedere ca aceasta hotarare nu a fost atacata la instanta de contencios administrativ, instanta urmeaza a respinge actiunea in totalitate ca nefondata.