Urmărește inteligent dosarul din instanță.

Primești notificări la fiecare modificare.

Din anul 2015, zi de zi!

Obligativitatea procedurii de efectuare a cercetarii prealabile Decizie nr. 328 din data de 12.02.2013
pronunțată de Curtea de Apel Galati

Obligativitatea procedurii de efectuare a cercetarii prealabile Decizia civila nr.328/12.02.2013 a Curtii de Apel Galati

Prin cererea formulata contestatoarea MD, in contradictoriu cu intimata D.S., a formulat contestatie impotriva deciziei de sanctionare si a raportului nr. _.
A sustinut in motivarea cererii ca a indeplinit functia de director economic in cadrul D.S. si in aceasta calitate a fost sanctionata prin decizia contestata prin diminuarea salariului cu 5% pe o perioada de o luna.
Pentru aplicarea acestei sanctiuni s-a avut in vedere ca in perioada 01-12 noiembrie 2010 echipa de control tehnic din cadrul R.N.P. R. a efectuat un control de fond la O.S.F., rezultatele acestui control fiind cuprinse in Raportul nr_./2011, iar in urma acestui control s-a stabilit savarsirea anumitor abateri in sarcina contestatoarei.
Contestatoarea a sustinut ca nu a savarsit acestei abateri pentru ca nu a facut decat sa esaloneze platile pentru doi agenti cu care parata desfasura activitati profitabile si aceste esalonari ar fi condus la evitarea blocajelor economice.
Decizia este nelegala pentru ca parata nu a efectuat o cercetare disciplinara, nu a facut dovada ca prin activitatea contestatoarei s-a produs vreo paguba si nu a tinut seama de explicatiile si lamuririle pe care le-a dat.
A solicitat sa se anuleze decizia de sanctionare si sa fie exonerata de raspundere.
Parata a solicitat prin intampinarea depusa sa se respinga contestatia ca neintemeiata.
A sustinut ca abaterea disciplinara a fost constatata dupa procedura prevazuta la art. 100 al. (5) din CCM 2010-2011, iar contestatoarei i s-a luat nota explicativa astfel ca a avut posibilitatea sa-si exprime punctul de vedere.
Reclamanta a invocat exceptia nulitatii absolute a deciziei de sanctionare sustinand ca aceasta a fost emisa cu incalcarea dispozitiilor art. 251 Codul muncii, respectiv fara efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile, fiind incalcate pentru aceleasi motive si dispozitiile art. 107 al. (2) si urmatoarele din CCM 2010-2011, precum si Regulamentul intern al RNP R.
Instanta de fond a retinut urmatoarele:
Este adevarat ca art. 251 al. (1) Codul muncii dispune ca, sub sanctiunea nulitatii absolute, sanctiunea disciplinara nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile si acest principiu este reluat la art. 107 al. (2) din CCM 2010-2011, dar in cauza s-a indeplinit aceasta cerinta, contestatoarei luandu-i-se nota explicativa la data de 10.02.2011, iar aceasta nota explicativa este dovada cercetarii prealabile.
Din analiza acestui document rezulta ca s-au formulat intrebari pe linia deficientelor retinute de echipa de control si mentionate in tabelul 7 la pct. 4, iar contestatoarea a oferit explicatiile pe care le-a considerat relevante, dar aceste aparari nu au fost considerate intemeiate.
De altfel, in contestatia initiala contestatoarea nu a negat cele retinute in raport, dar a apreciat ca fapta sa de a esalona datoriile celor doua societati nu poate avea decat efecte pozitive mai ales in contextul economic al anului 2010.
Ulterior, contestatoarea a sustinut ca art. 12 din Regulamentul privind valorificarea masei lemnoase interzice participarea la licitatie doar a societatilor cu datorii restante.
Aceasta afirmatie nu este exacta pentru ca art. 12 stabileste actele pe care trebuie sa le depuna solicitantul, intre care si declaratia pe proprie raspundere ca nu are datorii restante, dar la art. 13 se prevede obligatia comisiei de a respinge cererea de participare la licitatie daca solicitantul are datorii, fara a distinge daca sunt restante sau curente.
In sarcina contestatoarei s-a retinut si faptul ca nu a prevazut penalitatile de intarziere in contractele incheiate, nu a stabilit prin contracte grafice de livrare, iar contestatoarea nu a administrat probe pentru a infirma aceste sustineri.
Contestatoarea sustine ca prin faptele sale nu a produs prejudicii paratei, dar decizia de sanctionare nu a retinut ca s-ar fi produs vreo paguba materiala, definitia abaterii disciplinare data de art. 247 al. (2) Codul muncii nu prevede aceasta conditie, iar o eventuala raspundere materiala nu constituie obiectul prezentei cauze.
S-a retinut si faptul ca prin rezolutia procurorului s-a confirmat propunerea de urmarire penala pentru savarsirea faptei de abuz in serviciu fapt ce demonstreaza, de asemenea savarsirea abaterii disciplinare, respectiv, deficiente privind organizarea si coordonarea activitatii financiar-contabile.
Pentru aceste considerente instanta a apreciat contestatia neintemeiata motiv pentru care a fost respinsa.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs contestatoarea, criticand-o ca fiind nelegala si netemeinica pentru urmatoarele motive:
- In mod eronat instanta de fond a apreciat ca s-a efectuat cercetarea prealabila prin faptul ca i s-a luat o nota explicativa la data de 10.02.2011.
- Raportul de control a fost inregistrat la data de 12.01.2011, iar decizia contestata a fost emisa la data de 22.02.2011, cu depasirea termenului prevazut de art. 81 alin. 4 si art. 88 din Regulament.
- Conform art. 86 din Regulament, modul de desfasurare a anchetei disciplinare trebuia consemnat intr-un proces-verbal potrivit art. 2 al art. 86, cu procesul-verbal angajatorul poate dovedi ca a ascultat punctul de vedere al salariatului in apararea sa si poate continua si finaliza cercetarea disciplinara.
- Decizia de sanctionare este lovita de nulitate absoluta intrucat a fost sanctionata fara efectuarea unei cercetari disciplinare.
Pe fondul cauzei a aratat ca din probatoriul administrat in cauza, a facut dovada ca nu se face vinovata de nici un fel de abatere disciplinara, fiind sanctionata disciplinar printr-o decizie unilaterala a angajatorului.
In concluzie, a solicitat admiterea recursului, modificarea hotararii recurate in sensul admiterii contestatiei asa cum a fost formulata.
In drept si-a intemeiat recursul pe dispozitiile art. 304 pct. 9 si art. 304 indice 1 Cod procedura civila.
Intimata nu a formulat intampinare si nu s-a prezentat in instanta.
Examinand hotararea recurata prin prisma motivelor de recurs invocate de recurenta si de dispozitiile legale incidente in materie, sub toate aspectele de fapt si de drept, in conformitate cu dispozitiile art. 304 indice 1 Cod procedura civila, Curtea apreciaza ca recursul este fondat pentru urmatoarele considerente:
Ceea ce este chemata instanta de recurs sa analizeze cu ocazia primului motiv de recurs o constituie modalitatea propriu-zisa de efectuare a procedurii cercetarii disciplinare prealabile de catre intimata D.S.V. cu ocazia luarii masurii diminuarii salariului cu 5 % pe o durata de 1 (o) luna.
Sub acest aspect, este intemeiata critica vizand aplicarea gresita a legii, in referire la incalcarea de catre intimata a dispozitiilor legale privind efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.
Potrivit art. 267 din Codul muncii (aplicabil la data emiterii deciziei de sanctionare, actualmente art. 251 Codul muncii) sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 264 alin. (1) lit. a) nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare si acest principiu este reluat de art. 107 alin. 2 din C.C.M. 2010 - 2011;
(2) In vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de catre angajator sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii.
(3) Neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile prevazute la alin. (2) fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.
(4) In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este.
Dispozitiile legale enuntate instituie pentru angajator obligativitatea procedurii de efectuare a cercetarii salariatului, prealabila stabilirii si aplicarii sanctiunii disciplinare, sub sanctiunea nulitatii absolute.
Convocarea si ascultarea salariatului cat si verificarea sustinerilor sale inainte de a se aplica sanctionarea disciplinara constituie conditii esentiale a caror aducere la indeplinire este obligatorie, de asemenea aplicarea unei sanctiuni disciplinare nu poate fi dispusa inaintea efectuarii cercetarii disciplinare prealabile, iar cerinta legii nu a fost satisfacuta.
Din modalitatile reglementarii cercetarii disciplinare prealabile rezulta si importanta data de legiuitor realizarii sale efective, ca o garantie a respectarii dreptului la aparare al salariatului.
In speta, convocarea recurentei-contestatoare de catre intimata in vederea efectuarii cercetarii disciplinare nu s-a realizat conform dispozitiilor art. 267 alin. 2 din Codul muncii, aplicabil la data emiterii deciziei contestate.
In cuprinsul deciziei de concediere nu se mentioneaza motivul pentru care nu s-a putut efectua cercetarea disciplinara daca salariatul a fost convocat in scris, iar acesta nu s-a prezentat la data, ora si timpul fixat.
Este adevarat ca la data de 10.02.2011 recurenta a dat o nota explicativa oferind explicatii pe care le-a considerat relevante referitor la deficientele retinute de echipa de control si mentionate in tabelul 7 la punctul 4 intocmit la 12.01.2011 (fila 38 dosar fond). Insa, aceasta nota explicativa data anterior intocmirii raportului de control nu complineste lipsa efectuarii cercetarii disciplinare prealabile asa cum prevad dispozitiile legale mentionate.
Rezulta ca nu au fost respectate conditiile efectuarii cercetarii disciplinare, situatie ce atrage nulitatea absoluta a sanctionarii intervenita ca urmare a nerespectarii formelor legale.
Caracterul absolut al nulitatii astfel reglementata de dispozitiile imperative ale art. 267 alin. 4 instituie o prezumtie juris tantum de vatamare, fara a mai fi necesara examinarea celuilalt motiv de recurs, situatie in care urmeaza a se constata nulitatea absoluta a deciziei de sanctionare cu consecinta restituirii sumelor de bani retinute din salariul contestatoarei.
In consecinta, fata de considerentele expuse mai sus, in baza dispozitiilor art. 312 alin. 1, 2 si 3 Cod procedura civila se va admite recursul declarat de contestatoare, se va modifica in tot hotararea recurata, se va admite contestatia si se va constata nulitatea absoluta a deciziei de sanctionare emisa de intimata cu consecinta legala a dispunerii restituirii sumelor de bani retinute din salariul contestatoarei in baza deciziei contestate nr. _...

Sursa: Portal.just.ro