Legea nr.10/2001. Imobil preluat de stat in baza Decretului nr. 223/1974. Restituire in natura Decizie nr. 10/A din data de 24.01.2006
pronunțată de Curtea de Apel Targu-Mures

Avand in vedere ca din actele dosarului rezulta ca "pretul" stabilit de stat nu a fost incasat de fostii proprietari , iar decizia administrativa de predare a imobilului nu le-a fost comunicata acestora, pentru a putea fi cenzurata de instantele judecatoresti se constata ca preluarea acestuia s-a facut in mod abuziv si fara titlu valabil, lipsind elementul esential de “ despagubire rezonabila" acordata de sat si care sa justifice dreptul de proprietate al acestuia , astfel ca reclamantul este indreptatit la restituirea in natura a imobilului .
Dispozitiile H.G. nr. 498/2003 prin care s-au probat Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, fiind un act normativ de putere inferioara legii nu pot modifica dispozitiile cuprinse in Legea nr. 10/2001 si trebuie interpretate in sensul explicitarii modului de aplicare a legii
Prin actiunea inaintata la 11 octombrie 2004 la Tribunalul Mures, contestatorul K. M., domiciliat in Germania, a solicitat in contradictoriu cu Primaria mun. Sighisoara, anularea dispozitiei nr.1379/8 septembrie 2004, prin care i s-a respins cererea pentru restituirea in natura a apartamentului nr.V din imobilul situat in Sighisoara str.Garii nr.17 inscris in CF 3077/1/b/V Sighisoara. Totodata, reclamantul a solicitat instituirea unui drept de folosinta speciala asupra terenului aferent in suprafata de 170 mp, intrucat are cetatenia germana, solicitare intemeiata pe prevederile art.2 din OUG nr.184/2002.
Prin sentinta civila nr.1231/26 septembrie 2005 a Tribunalului Mures, s-a admis contestatia formulata de reclamant si s-a anulat dispozitia administrativa atacata, dispunandu-se restituirea in natura a imobilului din litigiu si instituirea in favoarea reclamantului a unui drept de folosinta special, pentru terenul aferent de 170 mp, cu obligarea intimatei la 3.000.000 lei cheltuieli de judecata.
Impotriva sentintei civile mentionat, Primaria mun. Sighisoara a inaintat in termen legal apel, conform art.284 C.pr.civ., solicitand schimbarea in tot a acesteia, rejudecarea pricinii si respingerea ca nefondata a contestatiei introductive de instanta, pentru urmatoarele considerente de fapt si de drept.
Imobilul revendicat a fost trecut in proprietatea statului cu plata si ca atare nu poate fi restituit si nici nu se puteau acorda despagubiri civile conform HG nr.498/2003 privind Normele metodologice de aplicare unitara a Legii nr.10/2001. In opinia apelantei, preluarea imobilului nu s-a facut abuziv ci cu respectarea stricta a dispozitiilor Decretului nr.223/1974, persoana indreptatita fiind indestulata rezonabil din pretul primit de la stat sau avand vocatia de a fi indestulata in aceiasi masura, daca instraina imobilul inainte de materializarea intentiei de a parasi tara. Cele de mai sus reglementeaza tratamentul juridic al imobilelor preluate de stat contra plata si care este diferit fata de cele preluate fara despagubiri, ce pot fi restituite in natura in masura in care nu au fost instrainate legal. Raportat la cele de mai sus, apelanta invedereaza ca hotararea primei instante este lipsita de temei legal si data cu incalcarea dispozitiilor legale in materia dedusa judecatii.
Apelul declarat de catre Primaria mun. Sighisoara este nefondat, pentru considerentele ce succed:
Imobilul din litigiu a constituit proprietatea reclamantului si sotiei acestuia, si in anul 1975 a fost preluat de catre Statul Roman in baza Decretului nr.223/1974. Conform deciziei nr.490/1975 a fostului Consiliul popular al judetului Mures, imobilul a fost preluat de catre stat contra plata, urmand ca valoarea despagubirilor cuvenite proprietarilor sa fie stabilita de comisia de evaluare, iar terenul a fost preluat fara plata.
Art.1 din Lege nr.10/2001 instituie principiul restituirii in natura a imobilelor preluate abuziv de catre stat in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, iar in articolul urmator printre actele normative enuntate ca fiind abuzive se incadreaza si Decretul nr.223/1974, care incalca prevederile Constitutiei de la acea data si a tratatelor internationale la care Romania era parte.
In pofida mentionarii facute in actele de preluare, potrivit carora persoanele indreptatite au primit despagubiri civile, se constata din examinarea actelor si lucrarilor dosarului, ca “pretul" stabilit de stat nu a fost incasat de fosti proprietari iar decizia administrativa de preluare nu le-a fost comunicata, pentru a putea fi cenzurata de catre instantele judecatoresti, pe calea contenciosului administrativ. In atare situatie, este fara dubiu ca preluarea imobilului de la fostii reclamanti s-a facut in mod abuziv si fara titlu valabil, lipsind elementul esential de “despagubire rezonabila" acordata de stat si care sa justifice dreptul de proprietate al acestuia.
Dispozitiile HG nr.498/2003 invocate de apelanta, ca act normativ de putere inferioara legii, nu pot modifica dispozitiile cuprinse in Legea nr.10/2001 si trebuie interpretate in sensul explicitarii modului de aplicare a legii.
Prezinta relevanta in domeniul de aplicare a Legii nr.10/2001 si respectarea art.1 din Protocolul aditional la Conventie, potrivit caruia orice persoana fizica are dreptul la respectarea bunurilor sale si nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si principiile de drept international.
Ca atare, din coroborarea dispozitiilor art.1 si 2 lit.g din Legea nr.10/2001, rezulta ca reclamantul este indreptatit la restituirea in natura a imobilului (constructie) in conditiile in care preluarea acestuia s-a facut abuziv si fara titlu valabil iar persoana indreptatita nu a incasat de la stat o despagubire rezonabila.
Avand in vedere ca reclamantul are cetatenie straina, prima instanta in mod corect a retinut faptul ca potrivit art.2 din OUG nr.184/2002, nu i se poate restitui in natura terenul aferent constructiei, fiind doar beneficiarul unui drept de folosinta speciala, care ii confera toate atributele dreptului de proprietate, mai putin acela de dispozitie.
Pentru considerentele expuse, se apreciaza ca solutia instantei de fond este legala si temeinica si drept consecinta se va respinge ca nefondat apelul declarat de catre parata Primaria municipiului Sighisoara.