Imobil preluat de stat in baza Decretului nr. 223/1974. Lipsa inscrierii titlului in cartea funciara. Incidenta dispozitiilor Legii nr. 10/2001.
Legea nr. 10/2001 - art. 2
Preluarea imobilului de catre stat in baza Decretului nr. 223/1974 urmata de inchirierea imobilului are caracterul unei preluari abuzive in sensul art. 2 din Legea nr. 10/2001, chiar daca decizia de preluare nu a fost inscrisa in cartea funciara.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia civila, decizia nr. 2522 din 23 noiembrie 2006
Prin cererea inregistrata la Judecatoria Timisoara reclamanta M.N. (n. T.) a solicitat obligarea paratului Consiliul Local al Municipiului Timisoara la restituirea imobilului inscris in cartea funciara, rectificarea cartii funciare in sensul revenirii la situatia anterioara de carte funciara si al inscrierii dreptului sau cu titlu de mostenire.
In motivare a invocat ca imobilul apartament a fost proprietatea tatalui sau a carui moarte a fost declarata pe cale judecatoreasca.
In contradictoriu cu defunctul s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca de preluare de catre stat a apartamentului, ca bun abandonat, in pofida demersurilor reclamantei de recunoastere a calitatii sale de proprietar.
Prin sentinta civila nr. 571 din 19 ianuarie2006 pronuntata de Judecatoria Timisoara actiunea a fost admisa astfel cum a fost formulata.
Pentru a dispune astfel, instanta a avut in vedere ca imobilul in litigiu a fost achizitionat de tatal reclamantei.
Prin sentinta civila nr. 32/2003 pronuntata de Tribunalul Timis a fost admisa actiunea reclamantei, fiind declarata moartea prezumata a tatalui sau, data mortii fiind stabilita la 31.12.1986, in baza acestei hotarari fiind eliberate certificatul de deces pe numele tatalui reclamantei si, ulterior, certificatul de calitate de mostenitor nr.10/4.03.2003 in favoarea reclamantei ca unica mostenitoare.
Prin sentinta civila nr.14331/2000, ca urmare a admiterii actiunii formulate de Consiliul Local al Municipiului Timisoara in contradictoriu cu tatal reclamantei, s-a retinut calitatea de bun abandonat a apartamentului si s-a inscris dreptul de proprietate al reclamantului.
Aceasta hotarare nu este opozabila reclamantei, care nu a participat la judecata actiunii.
In consecinta, instanta a procedat la compararea titlurilor si l-a retinut pe cel al reclamantei ca fiind preferabil, astfel ca a dispus conform celor mai sus aratate.
Impotriva sentintei a declarat apel paratul.
Prin decizia civila nr. 569/A din 23 iunie 2006 pronuntata de Tribunalul Timis a fost admis apelul, iar sentinta schimbata in sensul respingerii actiunii.
In motivare, instanta a retinut ca imobilul a fost preluat in fapt in cursul anului 1987, fiind inchiriat unui tert, statul fiind cel care a achitat restul de credit ramas nerambursat catre C.E.C. In consecinta, reclamanta era tinuta - fata de preluarea abuziva - sa urmeze calea prevazuta de Legea nr. 10/2001 si nu pe cea prevazuta de dreptul comun.
A mai retinut instanta ca sentinta civila nr. 14331/2000 a Judecatoriei Timisoara ii este opozabila reclamantei, care a figurat in proces si nu a inteles sa invoce dispozitiile art. 243 pct. 1 C. pr. civ., pentru a face dovada calitatii sale de mostenitor al paratului din acea cauza.
Impotriva deciziei a declarat recurs reclamanta, care a criticat-o pentru nelegalitate, solicitand modificarea ei in sensul respingerii apelului declarat de parat.
In motivare a sustinut ca in anul 1998 Statul Roman - prin organele sale - a mai promovat o cerere de preluare a imobilului in baza Decretului nr. 111/1951, insa a renuntat la judecata, intrucat recurenta, asistata de mama sa, pe calea cererii de interventie, a invederat ca impozitul pe imobil este achitat, iar proprietarul este disparut.
A mai invocat inopozabilitatea sentintei civile nr. 14331/2000 a Judecatoriei Timisoara, hotararea fiind pronuntata in contradictoriu cu un decedat.
A mai aratat ca imobilul nu face obiect al Legii nr. 10/2001, dreptul statului fiind inscris in baza unei hotarari judecatoresti ulterioare anului 1989 si, deci, ulterior perioadei la care se refera Legea nr. 10/2001.
A mai invocat incalcarea dispozitiilor art. 480 C. civ., art. 6 din C.E.D.O.
Examinand recursul instanta a retinut urmatoarele:
prin decizia nr. 1479 din 29 mai 1987 a fostului Consiliu Popular Judetean Timis s-a dispus preluarea fara plata a apartamentului in litigiu de la T.I., in baza Decretului nr. 223/1974, fara ca dispozitia sa fi fost inscrisa in cartea funciara. Ulterior, apartamentul a fost inchiriat de stat unei persoane fizice.
Aceste aspecte nu au fost contestate in cauza.
Cum in mod corect a retinut instanta de apel, procedand de o asemenea maniera, statul a preluat in fapt imobilul si, inchiriindu-l, s-a comportat ca un veritabil proprietar. In consecinta, daca o preluare in baza Decretului nr. 223/197, urmata de inscrierea deciziei in cartea funciara, constituie o preluare abuziva in sensul Legii nr. 10/2001, cu atat mai mult o preluare fara plata in baza acestui act normativ, urmata de manifestarea statului ca proprietar, fara ca dreptul sau sa fie inscris in cartea funciara are un atare caracter, de preluare abuziva.
Cum preluarea a avut loc in intervalul de timp ce face obiect al Legii nr. 10/2001, este evident ca imobilul in litigiu intra sub incidenta acestei legi.
Se constata, insa, ca hotararea de declarare judecatoreasca a mortii fostului proprietar tabular (si antecesor al reclamantei) a ramas definitiva si irevocabila in anul 2003, deci ulterior expirarii termenului prevazut de Legea nr.10/2001 pentru depunerea notificarilor vizand imobilele abuziv preluate.
Cum reclamanta a dobandit si a putut dovedi calitatea sa de persoana indreptatita in sensul art. 4 alin. 2 din lege ulterior expirarii acestui termen, ea nu ar fi putut solicita a i se recunoaste beneficiul dispozitiilor Legii nr. 10/200; cum accesul la prevederile speciale ii era oprit, a nu-i recunoaste posibilitatea de a se adresa instantei pe calea dreptului comun ar echivala cu o limitare a liberului sau acces la justitie, astfel cum acesta este consacrat de dispozitiile art. 21 din Constitutia Romaniei si de art. 6 alin. 1 din C.E.D.O.
In ceea ce priveste sentinta civila nr. 14331 din 19 octombrie 2000, pronuntata de Judecatoria Timisoara in contradictoriu cu defunctul antecesor al reclamantei (hotarare prin care bunul a fost declarat ca abandonat,) instanta de recurs va retine ca ea nu poate fi opusa reclamantei, cata vreme a criticat-o pe calea apelului, iar apelul a fost respins cu motivarea ca apelanta nu are calitate procesuala de a promova aceasta cale de atac, deoarece nu a fost parte in procesul derulat in fata primei instante.
Pentru aceste considerente recursul a fost admis, iar decizia tribunalului modificata, in sensul respingerii apelului paratului si al mentinerii hotararii primei instante.
1