Este stiut ca servitutea de vedere este o servitute continua, intrucat pentru exercitiul sau nu este necesar faptul actual al omului. Servitutea de vedere este aparenta, intrucat este evidentiata prin semne exterioare, respectiv, prin ferestre.
Exceptia dobandirii dreptului de servitute de vedere, pe calea uzucapiunii de 30 de ani, este o exceptie de fond, care poate fi invocata intotdeauna, direct, in orice etapa procesuala.
In fapt prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Racari la data de 14 martie 2008, sub nr. 1102/284/2008, reclamantii B. N.si B. F. au chemat in judecata pe paratii D.M. si D.G., solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa ii oblige pe parati sa le lase in deplina proprietate si posesie suprafata de 200 mp teren pe care o ocupa fara drept, sa se dispuna granituirea terenurilor lor limitrofe, sa fie obligati paratii sa mute haznaua aflata pe linia de hotar, sa efectueze modificari la casa lor astfel incat apele pluviale sa nu se scurga pe proprietatea reclamantilor si sa obtureze cele patru ferestre cu vedere spre proprietatea reclamantilor.
In motivarea cererii, reclamantii au aratat ca paratii au ridicat, fara autorizatie, un gard ce desparte proprietatea lor de cea a reclamantilor si au ocupat o parte din terenul acestora. De asemenea, au aratat reclamantii ca apa pluviala de pe casa paratilor se scurge pe terenul lor, iar ferestrele de la casa acestora sunt la distanta de cativa centimetri fata de proprietatea lor. De asemenea, au precizat reclamantii ca haznaua paratilor este asezata pe hotarul dintre cele doua proprietati, contravenind normelor de igiena.
Prin intampinare, paratii au solicitat admiterea in parte a actiunii formulate de catre reclamanti, in sensul de a se dispune granituirea celor doua proprietati. Au mai precizat acestia ca nu ocupa terenul reclamantilor, limitele celor doua proprietati fiind neschimbate de 40 de ani.
De asemenea, paratii au aratat ca nici haznaua si nici acoperisul locuintei lor nu afecteaza fondul proprietatii invecinate, iar in ceea ce priveste ferestrele, fostul proprietar al imobilului detinut in prezent de reclamanti a fost de acord cu orientarea acestora catre curtea sa.
Judecatoria Racari, prin sentinta civila nr. 2008 pronuntata la 3 iunie 2009, a admis in parte actiunea formulata de reclamanti, in sensul ca s-a respins capatul de cerere privind revendicarea si s-a dispus granituirea suprafetelor de teren invecinate, conform raportului de expertiza intocmit de expert G. V., paratii fiind obligati sa desfiinteze ferestrele cu vedere spre proprietatea reclamantilor; sa mute haznaua de langa hotarul cu proprietatea reclamantilor, sa monteze pe acoperisul casei opritori pentru zapada; sa execute o rigola de beton pentru colectarea apei .
Impotriva acestei sentinte au declarat apel paratii D. M. si D. G. care au aratat ca proprietatea lor se invecineaza, partial, pe latura de nord, cu imobilul aflat in posesia reclamantilor-intimati, iar imobilele detinute de parti nu si-au schimbat amplasamentul si structura timp de 40 de ani .
Tribunalul Dambovita, prin decizia civila nr.29 din 19.01.2010, a respins, ca nefondat, apelul declarat de paratii D. M. si D. G., mentinand sentinta instantei de fond.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs paratii D. M. si D. G., invocand nelegalitatile prevazute de art. 304 pct. 9 C.pr.civila.
Au aratat recurentii ca la instanta de apel au invocat exceptia uzucapiunii dreptului real dedus judecatii, insa tribunalul a apreciat solicitarea lor ca fiind "cerere noua formulata in apel" si, pe cale de consecinta, a indepartat argumentele in discutie.
In dezvoltarea acestui motiv de recurs, recurentii au aratat ca uzucapiunea poate fi invocata atat pe calea actiunii, cat si pe calea exceptiei, iar pe calea apelului nu au solicitat sa constate ca au dobandit prin uzucapiune dreptul dedus judecatii, ci, in aparare, au inteles sa invoce aceasta exceptie in vederea respingerii actiunii reclamantilor.
De asemenea, s-a sustinut ca, din intreg materialul probator administrat in cauza, a rezultat ca la edificarea constructiei, respectiv la practicarea ferestrelor in litigiu, au avut acordul proprietarului fondului invecinat, respectiv acordul numitilor B., cu care au derulat permanent raporturi de buna vecinatate, neexistand nicio opozitie a acestora la niciun act sau fapt material avand ca obiect imobilul dedus judecatii.
Recurentii au mai aratat ca servitutea de vedere are caracterul unei servituti continue si aparente manifestate prin semne exterioare vizibile, au dobandit-o prin posesia mai mare de 30 ani, motiv pentru care, in prezent, posesorii fondului aservit nu pot scadea sau face incomoda exercitarea acesteia de catre titularii acestui drept.
Se mai arata de recurenti ca au procedat la edificarea locuintei in urma cu 40 de ani, astfel ca, termenul prescriptiei achizitive a servitutii in discutie a fost implinit cu mult inainte de dobandirea imobilului de catre numitii B.
Al doilea motiv de recurs vizeaza obligarea recurentilor la montarea pe acoperisul casei lor a unor opritori pentru zapada.
Se arata ca, din expertiza constructii intocmita de expert M. T. rezulta ca acoperisul locuintei recurentilor are montat un ansamblu de jgheaburi si burlane care preiau apele pluviale, astfel ca, acestea nu se scurg pe terenul intimatilor, intre limita acoperisului si limita proprietatii invecinate fiind o distanta de 65 cm.
Au mai aratat recurentii ca gardul pe care l-au edificat are o fundatie de beton suprainaltata cu cca 40 cm, astfel incat, in lipsa sau in prezenta unei rigole, de orice fel, scurgerea apelor pluviale pe terenul numitilor Blot este imposibila in conditii normale de umiditate, orice acumulare peste inaltimea de 40 cm putand fi asociata fortei majore, situatie de fapt care, oricum, ar fi in masura sa ii exonereze pe recurenti de raspundere in fata vecinilor, afectati si ei de un eventual diluviu.
Cel de-al treilea motiv de recurs se refera la faptul ca amplasamentul haznalei deduse judecatii se identifica in interiorul proprietatii recurentilor, aceasta fiind edificata odata cu locuinta si cu acordul numitului B. I. autorul numitilor B. si, mai mult, se afla la o distanta considerabila de locuinta intimatilor sau de orice sursa de apa potabila.
Curtea a respins motivarea instantei de apel, potrivit careia dobandirea servitutii de vedere, prin invocarea uzucapiunii de 30 ani, constituie o cerere noua, ceea ce ar incalca dispozitiile art.294 alin. 1 C.pr.civila, intrucat dobandirea dreptului de servitute de vedere, prin uzucapiunea de 30 ani, poate fi invocata si pe cale de exceptie, conform art. 623 Cod civil.
Este stiut ca servitutea de vedere este o servitute continua, intrucat pentru exercitiul sau nu este necesar faptul actual al omului. Servitutea de vedere este aparenta, intrucat este evidentiata prin semne exterioare, respectiv, prin ferestre.
Exceptia dobandirii dreptului de servitute de vedere, pe calea uzucapiunii de 30 de ani, este o exceptie de fond, care poate fi invocata intotdeauna, direct, in orice etapa procesuala.
Desi alineatul 1 teza a II-a a art. 294 C.pr.civila, se refera numai la exceptiile de procedura, insa, trebuie admis ca si exceptiile de fond pot fi invocate, direct, in apel. Explicatia este ca, spre deosebire de exceptiile de procedura, exceptiile de fond pot fi invocate intotdeauna, fara nicio distinctie, direct, in orice etapa procesuala.
Faptul ca recurentii au edificat imobilul cu ferestrele actuale, in urma cu mai mult de 30 de ani, rezulta din chiar raspunsul la interogatoriu al reclamantei B. N., care a raspuns, la intrebarea nr. 4, ca locuinta recurentilor-parati are aceeasi configuratie si acelasi amplasament cu cel pe care l-a vazut in timpul vietii autorilor sai.
Mai mult, si martora V. R., audiata la instanta de fond, a aratat ca locuinta paratilor nu s-a schimbat de la data edificarii acesteia.
Trebuie mentionate si dispozitiile art. 576-577 Cod civil, care definesc servitutile.
Prin aceste doua articole se arata ca servitutea este o sarcina impusa asupra unui imobil, pentru uzul si utilitatea unui imobil avand alt stapan, iar art. 577 Cod civil vorbeste de modul cum se nasc servitutile.
Chiar daca art. 612 sau art. 613 Cod civil impun o anumita distanta legala pentru practicarea ferestrelor de vedere, trebuie, insa, verificat, conform art. 576 Cod
civil, daca fondul vecin, respectiv al intimatilor-reclamanti, este amenintat cu o aservire, in sensul ca proprietarul vecin sa fie nevoit a respecta dreptul de a primi lumina, dobandit de proprietarul deschiderii, ceea ce s-ar traduce printr-o servitute non altius tollendi sau non aedificandi.
In cauza de fata, ferestrele de vedere au fost dobandite de recurenti cu mai mult de 30 de ani in urma, iar aceasta nu impune intimatilor-reclamanti nicio obligatie.
Pentru aceste motive, se va respinge cererea reclamantilor-intimati de obligare a recurentilor-parati sa-si obtureze cele patru ferestre de la casa, fereastra de la magazie si fereastra de la baie.
Fata de aceste considerente, Curtea, in baza dispozitiilor art. 312 alin. 3 coroborat cu art. 304 pct., 9 C.pr.civila, va admite recursul, va modifica in tot decizia si in parte sentinta, in sensul ca va respinge capatul de cerere privind obligarea paratilor sa desfiinteze ferestrele cu vedere spre proprietatea reclamantilor si sa procedeze la transformarea lor in deschideri pentru aer si lumina.
Urmeaza a fi mentinute restul dispozitiilor sentintei.
Se va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.