Litigii cu profesionistii. Legea societatilor comerciale. Incalcarea art.117 alin.3 – motiv de nulitate absoluta a hotararii.
Curtea apreciaza ca incalcarea prevederilor art. 1171 alin. 3 din Legea nr.31/1990 se constituie intr-un motiv de nulitate absoluta a hotararii astfel adoptate, intrucat respectarea formalitatilor referitoare la convocare se afla in directa legatura cu asigurarea realizarii drepturilor nepatrimoniale, care constau in dreptul la informare si dreptul la vot.
Nulitatea absoluta deriva din incalcarea principiului drepturilor tuturor actionarilor, a principiul preeminentei interesului social, principiul majoritatii putand fi limitat de aparitia abuzului de drept in mecanismul de formare a vointei sociale.
Societatea pe actiuni se intemeiaza pe capitalul pus in comun de catre actionarii fondatori. Natura judiciara a societatii comerciale este contractuala, de aici rezultand o consecinta fundamentala si anume ca vointele juridice ale tuturor actionarilor trebuie sa fie respectate in activitatea acesteia. Dreptul societar s-a construit pe doua mari principii si anume, principiul majoritatii si principiul protectiei investitorilor.
Principiul majoritar este cladit pe ideea potrivit careia minoritatea este nevoita sa se supuna majoritatii. Principiul protectiei investitorilor reprezinta ocrotirea intereselor persoanelor care au adus aportul la capitalul social al unei companii, in fata abuzurilor entitatilor cu putere de decizie.
Orice atingere adusa interesului social reprezinta o incalcare a pactului social incheiat intre actionarii societatii comerciale, iar hotararea adunarii generale in care s-a concretizat manifestarea de vointa este supusa riscului nulitatii.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VI-A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 1428 din 26.06.2013)
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a VI-a Comerciala la data de 22.12.2009, reclamantii B.C., G.N. si C.G. in contradictoriu cu parata SC R SA au formulat actiune in anulare/constatarea nulitatii absolute a Hotararilor Adunarii Generale a actionarilor SC R SA din 04 noiembrie 2010, solicitand si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 130, 132 (2), 142 (1), (2) si (3), 1171 si urm. din Legea 31/1990 - Legea societatilor comerciale, republicata; art. 969 din Cod civil roman2, prevederile legale invocate in prezenta.
La data de 08.02.2012 parata SC R SA a depus intampinare, invocand exceptia lipsei de obiect a cererii, exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor B.C. si G.N., iar pe fond solicitand respingerea actiunii.
La data de 08.02.2012 reclamantul G.N. a depus la dosar cerere precizatoare aratand ca solicita anularea Hotararii nr. 3 a Adunarii Generale a Actionarilor R SA din data de 04.11.2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei - Partea a IV-a nr. 491 7 din 07 Decembrie 2010, respectiv publicata in Monitorul Oficial al Romaniei - Partea a IV-a nr. 4942 din 09 Decembrie 2010; obligarea paratei R sa reconvoace Adunarea Actionarilor cu ordinea de zi completata, astfel cum a fost solicitata prin adresa comunicata prin intermediul BEJ sub nr. 326/14.10.2010, obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
Prin incheierea de sedinta din 2.05.2012 instanta a respins exceptia lipsei de obiect a cererii, invocata de parata, precum si exceptia lipsei de interes cu privire la invocarea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor B.C. si G.N.; de asemenea, a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor B.C. si G.N.
La data de 30 mai 2012 reclamantul C.G. a formulat cerere precizatoare prin care a dezvoltat motivele de nulitate.
La data de 6 iunie 2012 parata a invocat decaderea reclamantului din dreptul de a depune o cerere modificatoare dupa data primei zi de infatisare, cerere pe care instanta a admis-o numai in parte, decazand pe reclamantul C.G. numai in ceea ce priveste cererea intemeiata pe motivul de nulitate privind lipsa alternativei la raspuns si a posibilitatii manipularii ulterioare a buletinului de vot.
Prin sentinta civila nr. 14321 din 17.10.2012 instanta a respins cererea formulata de reclamantii B.C. si G.N. ca fiind formulata de persoane fara calitate procesuala. Totodata, a admis in parte cererea formulata de reclamantul C.G. in contradictoriu cu parata SC R SA si a anulat in parte hotararea nr.3 din 4.11.2010 a Adunarii Generale Ordinare a actionarilor SC R SA in ceea ce priveste articolele 3, 4 si 5. A fost obligata parata sa plateasca reclamantului C.G. suma de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut ca potrivit art. 13.1. din actul constitutiv al SC R SA, aceasta este administrata de un consiliu de administratie format din 3 administratori desemnati de adunarea generala ordinara pentru o perioada de 4 ani, cu posibilitatea realegerii.
In contextul decesului presedintelui consiliului de administratie, domnul V.P., si al desemnarii provizorii in functia de administrator a doamnei P.E.E., mai multi actionari, reprezentand peste 5% din capitalul social, au solicitat consiliului de administratie, prin notificari succesive emise de Biroul Executorului Judecatoresc C.M. (nr. 432/2 - 3 septembrie 2010 – filele 21,22, respectiv nr. 441/9 septembrie 2010), convocarea adunarii generale a actionarilor avand pe odinea de zi alegerea unui membru al Consiliului de administratie in locul ramas vacant.
In considerarea dispozitiilor art. 119 din Legea 31/1990 a fost convocata adunarea generala ordinara a actionarilor pentru data de 4 noiembrie 2010, avand ca ordine de zi alegea unui membru in consiliul de administratie in locul ramas vacant, a doua convocare fiind stabilita pentru data de 5.11.2010, pentru ipoteza neindeplinirii conditiilor de validitate la prima convocare.
Convocatorul a fost publicat in Monitorul Oficial, partea a IV-a, nr. 4156 din 30 septembrie 2010.
Ulterior, prin notificarea nr. 326/14 octombrie 2010 emisa de BEJ B.C., actionari reprezentand 5,20 % din capitalul social au solicitat completarea ordinii de zi cu noi puncte, dupa cum urmeaza: revocarea consiliului de administratie, alegerea a trei administratori pentru formarea unui nou consiliu de administratie, revocarea comisiei de cenzori, alegerea a trei cenzori pentru formarea unei noi comisii de cenzori, alegerea a trei cenzori supleanti, fixarea remuneratiei cuvenite pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de administratie si membrilor comisiei de cenzori.
In cadrul solicitarii au fost formulate si propunerile de candidatura pentru functia de administratori.
Prin adresa nr. 4087/22 octombrie 2010 societatea parata a comunicat unuia dintre actionarii care au solicitat completarea ordinii de zi (domnul G.N.) decizia de a supune la vot adunarii generale a actionarilor, la data de 4.11.2010, aprobarea ordinii de zi modificate, apreciind ca cele solicitate nu reprezinta o completare a ordinii de zi, ci o modificare integrala.
Ca urmare a corespondentei purtate intre actionarii solicitanti si societate, s-a decis completarea ordinii de zi a sedintei din 4.11.2010 cu punctul ce viza alegerea cenzorilor si a supleantilor, astfel cum rezulta din adresa nr. 4144/26.10.2010, transmisa unuia dintre actionari.
A mai retinut prima instanta ca, astfel completat, convocatorul nu a fost publicat prin niciun mijloc.
Reclamantul C.G. nu s-a aflat printre actionarii care au solicitat convocarea a adunarii generale sau completarea ordinii de zi si nu a participat la sedinta din 4 noiembrie 2010.
In sedinta din 4.11 2010 a fost adoptata hotararea nr.3 din 4 noiembrie 2010, publicata de doua ori in Monitorul Oficial, respectiv nr. 4917/7 decembrie 2010 si nr. 4942 din 9 decembrie 2010, in forme neidentice, mentiunile diferite fiind cele de la art. 4 (numirea membrilor supleanti -3 intr-o versiune si 1 in cea de-a doua) si cele de la art. 5 (componenta comisiei de cenzori-4 intr-o versiune si 5 in cea de-a doua).
In privinta modului in care s-a facut convocarea sedintei adunarii generale, prima instanta a retinut ca, daca pentru ordinea de zi cu un singur punct, au fost indeplinite toate conditiile de forma (privind publicarea in Monitorul Oficial si data publicarii, data stabilita pentru tinerea sedintei), pentru ordinea de zi completata nu a fost respectata niciuna dintre conditiile de publicitate: a fost emisa o singura adresa, catre un singur actionar, cu mai putin de 30 zile anterior datei sedintei, fara a rezulta daca aceasta comunicare directa a fost realizata prin scrisoare recomandata „cu aviz de confirmare” (astfel cum prevede actul constitutiv), aspect necontestat de parata.
Dupa completarea ordinii de zi, in privinta reclamantului, convocarea nu s-a realizat in niciun mod.
Pentru ca noile puncte in dezbatere sa poata fi cunoscute de ceilalti actionari (in speta reclamantul C.G.), in scopul ca acestia sa fie informati si sa se poata pregati pentru adunarea generala, in lumina dispozitiilor art. 117 si art. 1171 din Legea nr.31/1990, rezulta ca exista obligatia refacerii formelor de publicitate pentru ordinea de zi completata, obligatie nerespectata in speta de consiliul de administratie.
A apreciat prima instanta si ca, chiar daca art. 1171 din Legea nr.31/1990 nu prevede expres o sanctiune, aceasta nu inseamna ca nu exista; pornind de la definitia nulitatii de drept material (sanctiunea care lipseste actul juridice efectele contrare normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila) se desprinde cu evidenta concluzia ca aceasta sanctiune este incidenta in cauza. Totodata, instanta a apreciat ca nulitatea analizata in speta este o sanctiune de drept material, si ca nu poate fi retinuta apararea paratei in sensul ca nulitatea ce ar putea opera este nulitatea relativa si este conditionata de existenta unei vatamari.
Din perspectiva particularitatilor de regim juridic al nulitatii absolute sau relative ca sanctiune pentru actele juridice (persoana indreptatita sa invoce nulitatea, termenul de invocare, posibilitatea confirmarii) prezinta relevanta posibilitatea confirmarii actului incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale, posibilitate existenta numai in cazul nulitatii relative.
In cauza, chiar apreciind ca incalcarea dispozitiilor referitoare la convocare atrage nulitatea relativa, se constata ca nu a fost incheiat, ulterior hotararii contestate, nici un act de confirmare expresa, dupa cum nu rezulta nici confirmarea tacita, reclamantul invocand nulitatea inauntrul termenului de prescriptie extinctiva (cererea de chemare in judecata fiind formulata la data de 22.12.2010).
Pentru toate aceste considerente, instanta a constatat ca in cauza este aplicabila sanctiunea nulitatii, nulitatea fiind partiala, respectiv pentru cele hotarate cu privire la punctele ordinii de zi pentru care convocarea nu s-a facut cu respectarea legii, respectiv in ceea ce priveste articolele 3, 4 si 5, nefiind util a mai analiza celelalte motive de nulitate invocate de reclamant.
In privinta articolelor 1 si 2 din hotarare, adoptate in legatura cu ordinea de zi initiala si pentru care procedura de publicitate a fost legal indeplinita, instanta a retinut, referitor la conditiile privind tinerea sedintei, ca din cuprinsul procesului-verbal al sedintei nr.4/4.11.2010 rezulta ca au fost alesi, cu unanimitate, un secretariat format din trei persoane (B.E., P.A., N.M.), precum si un secretar tehnic (S.D.).
De asemenea, tot din procesul - verbal de sedinta rezulta ca, la momentul verificarii prezentei, secretariatul sedintei a constatat prezenta a 80 persoane, insumand 7395 voturi, astfel cum sunt mentiunile si in lista de prezenta depusa la dosar si necontestata de reclamant. O prezenta a actionarilor care reprezinta peste jumatate din capitalul social (respectiv peste 5000 actiuni) a rezultat constant pe tot parcursul sedintei, aspect dovedit si prin procesul verbal intocmit de comisia de numarare a voturilor, astfel incat, fluctuatiile de prezenta expuse in cadrul procesului-verbal nu prezinta relevanta, numararea celor prezenti realizandu-se de mai multe ori, la momente diferite ale sedintei.
A mai constatat prima instanta ca obligatia de punere la dispozitie a registrului adunarilor generale, reglementata de art. 178 din Legea 31/1990, nu reprezinta o cerinta a tinerii sedintelor adunarii generale, astfel incat nu este afectata validitatea hotararii contestate, iar refuzul prezentarii procesului - verbal de sedinta este un aspect ulterior desfasurarii sedintei adunarii generale si adoptarii hotararii contestate, astfel ca nu poate atrage in nici un mod sanctiunea nulitatii, care intervine pentru cauze contemporane cu incheierea actului.
In privinta indepartarii din sala a avocatului unuia dintre actionari, instanta a aratat ca aceasta nu poate fi apreciata decat din perspectiva oportunitatii acesteia, iar nu a legalitatii; or, chestiunile de oportunitate exced sferei de analiza pe care o poate realiza instanta in cadrul actiunii in anulare a unei hotarari AGA.
In privinta procurilor date pentru reprezentare, instanta a avut in vedere faptul ca interpretarea alineatului 1 a art.125 din Legea nr.31/1990 conduce la concluzia ca procura speciala presupune existenta unui mandat distinct pentru fiecare adunare generala, aspect care, in cauza, a fost respectat.
De asemenea, din perspectiva dispozitiilor art. 125 alineat 3 din aceeasi lege, instanta a apreciat ca interpretarea propusa de reclamant ar determina cunoasterea votului actionarilor reprezentati anterior sedintei adunarii generale, ceea ce ar aduce atingere caracterului secret al votului, obligatoriu potrivit art. 130 alineat 2 din Legea 31/1990.
Cat priveste interdictia absoluta a cedarii votului, instanta a apreciat ca art. 128 nu este incident, deoarece preventia realizata prin aceasta dispozitie are in vedere actele administratorilor societatii de manipulare a actionarilor, scopul fiind evitarea exprimarii votului in acord cu vointa societatii sau a reprezentantului acesteia.
Or, din modelul de procura utilizat, potrivit sustinerilor ambelor parti, la sedinta din 4.11.2010, rezulta ca actionarul a avut deplina libertate de alegere a reprezentantului sau, neexistand nicio conditionare sub acest aspect.
In privinta caracterului secret al votului, instanta a retinut, din procesul-verbal al sedintei si din celelalte inscrisuri depuse, ca pentru operatiunea de vot au fost utilizate buletine de vot care prezinta mentiunea numarului de actiuni (coltul din dreapta sus); dupa cum rezulta din lista actionarilor prezenti la sedinta votul unei parti din actionari poate fi identificat, deoarece exista actionari care sunt singurii ce poseda numarul respectiv de actiuni (de exemplu D.I.-27 actiuni).
Esential insa este aspectul ca identificarea votului dupa criteriul numarului de actiuni mentionate pe buletinul de vot poate fi realizata numai dupa exercitarea dreptului de vot, respectiv dupa predarea buletinului de vot.
Hotararile pentru numirea membrilor consiliului de administratie nu se pot lua prin vot deschis, utilizarea votului secret avand drept scop impiedicarea denaturarii rezultatului votului prin eventuale actiuni de influentare exercitate asupra actionarilor; or, aceasta cerinta a fost respectata in cauza, deoarece hotararea contestata nu a fost adoptata prin vot deschis.
Imprejurarea ca ulterior desfasurarii votarii, a fost posibila identificarea modalitatii de vot a unora dintre actionari nu este de natura a schimba natura votului sau, cu atat mai putin, rezultatul acestuia.
Impotriva acestei solutii, a formulat recurs parata SC R SA solicitand modificarea in parte a sentintei civile pronuntata, in sensul mentinerii dispozitiilor de respingere a cererii formulate de reclamantii B.C. si G.N. ca fiind formulata de persoane fara calitate procesuala si modificarii dispozitiei de admitere in parte a actiunii, in sensul respingerii in totalitate a actiunii reclamantului C. precum si a cererii de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata.
In motivare recurenta arata ca in analiza oricarei actiuni care tinde la anularea unui act al societatii comerciale, trebuie pornit de la regula ca oricare demers al actionarilor trebuie sa aiba o cauza juridica affectio societatis, astfel incat, cata vreme aceasta cauza lipseste, actiunii in anulare ii lipseste caracterul societar, exercitat strict in folosul societatii si al actionarilor (art. 1361), fapt de natura a conduce la insasi neindeplinirea conditiilor de fond ale actiunii, si, in mod evident la respingerea acesteia.
Ca o consecinta directa, pentru a invoca nulitatea relativa, este impetuos necesar a se determina care a fost vatamarea suferita de catre societate si/sau actionari, vatamare care sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea acestor acte. In speta nu a fost invocata vreo vatamare adusa reclamantului sau societatii.
Potrivit dispozitiilor art. 1171, cererile de introducere a unor noi puncte pe ordinea de zi se inainteaza consiliului de administratie, si apreciaza recurenta ca neindeplinirea de catre consiliul de administratie a obligatiei de a completa ordinea de zi reprezinta o incalcare a dispozitiei legale de natura a atrage raspunderea consiliului de administratie care a refuzat indeplinirea unei obligatii ce-i revenea. Atitudinea potential culpabila a consiliului de administratie si refuzul acestuia de a introduce noi puncte pe ordinea de zi nu este insa de natura a conduce la anularea unei hotarari AGA care reprezinta vointa actionarilor societatii.
Chiar daca in privinta „completarii" ordinii de zi nu au fost respectate conditiile de publicitate, pornind de la sanctiunile prevazute de art. 1171, rezulta cu certitudine ca acest fapt nu este de natura a conduce la anularea hotararii (chiar si partiala), cata vreme asupra noilor puncte introduse pe ordinea de zi, AGA a hotarat prin votul exprimat de toti actionarii prezenti.
Mai arata recurenta ca nu exista o sanctiune in lege pentru incalcarea art. 1171 si ca doar o parte a doctrinei a opinat in sensul ca sanctiunea pentru nerespectarea acestor dispozitii este nulitatea relativa a hotararii AGA. Or este de principiu faptul ca o sanctiune, cu atat mai mult o sanctiune a nulitatii, nu poate fi aplicata prin analogie, ci trebuie sa fie prevazuta expres in lege.
Analizand recursul prin prisma motivelor invocate de recurenta precum si in considerarea dispozitiilor art.3041 Cod Procedura Civila, Curtea apreciaza ca acesta nu este fondat pentru urmatoarele considerente:
In privinta criticii referitoare la faptul ca in mod gresit ar fi apreciat prima instanta ca in cauza ar fi vorba de o nulitate relativa, si ca nu s-a facut dovada vreunei vatamari, Curtea apreciaza ca incalcarea prevederilor art. 1171 alin. 3 din Legea nr.31/1990 se constituie intr-un motiv de nulitate absoluta a hotararii astfel adoptate, intrucat respectarea formalitatilor referitoare la convocare se afla in directa legatura cu asigurarea realizarii drepturilor nepatrimoniale, care constau in dreptul la informare si dreptul la vot.
Nulitatea absoluta deriva din incalcarea principiului drepturilor tuturor actionarilor, a principiul preeminentei interesului social, principiul majoritatii putand fi limitat de aparitia abuzului de drept in mecanismul de formare a vointei sociale.
Societatea pe actiuni se intemeiaza pe capitalul pus in comun de catre actionarii fondatori. Natura judiciara a societatii comerciale este contractuala, de aici rezultand o consecinta fundamentala si anume ca vointele juridice ale tuturor actionarilor trebuie sa fie respectate in activitatea acesteia. Dreptul societar s-a construit pe doua mari principii si anume, principiul majoritatii si principiul protectiei investitorilor.
Principiul majoritar este cladit pe ideea potrivit careia minoritatea este nevoita sa se supuna majoritatii. Principiul protectiei investitorilor reprezinta ocrotirea intereselor persoanelor care au adus aportul la capitalul social al unei companii, in fata abuzurilor entitatilor cu putere de decizie.
Orice atingere adusa interesului social reprezinta o incalcare a pactului social incheiat intre actionarii societatii comerciale, iar hotararea adunarii generale in care s-a concretizat manifestarea de vointa este supusa riscului nulitatii.
Fata de aceste considerente, recursul a fost respins ca nefondat, neputand fi retinuta niciuna din criticile aduse sentintei si retinandu-se totodata ca nici nu sunt incidente in cauza dispozitiile art. 3041 Cod Procedura Civila.
Totodata, in temeiul art. 274 Cod Procedura Civila, instanta a obligat recurenta la plata sumei de 2.541,63 lei catre intimatul C.G., cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocat, potrivit dovezilor de la filele 20-21 dosar.