SECTIA A II - A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.
Materie: RECURS LITIGII CU PROFESIONISTII. RASPUNDEREA ADMINISTRATORULUI STATUTAR NU POATE FI ANTRENATA DACA NU EXISTA RAPORT DE CAUZALITATE INTRE FAPTELE IMPUTATE ADMINISTRATORULUI PRIN CEREREA LICHIDATORULUI INTEMEIATA PE ART.138 DIN LEGEA NR.85/2006 SI STAREA DE INSOLVENTA A DEBITOAREI.
- art.138 lit.d si e din Legea nr.85/2006.
Decizia nr.307/C/16.05.2012 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II - a civila, de contencios administrativ si fiscal.
Constata ca prin SENTINTA nr.1188/F/2011, Tribunalul B. a admis in parte cererea formulata in temeiul art. 138 din Legea nr.85/2006, de CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENTA M. A. C. lichidator al debitoarei SC K & G C. SRL O, in contradictoriu cu parat E. C. M. si in consecinta a obligat paratul E. C. M. la masa credala suma de 75.322 lei RON, destinata acoperirii unei partii din pasivul societatii.
Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele :
Prin Sentinta nr. 1936/20.10.2009 pronuntata de Tribunalul B., Judecatorul-sindic a dispus deschiderea procedurii insolventei prevazute de Legea nr.85/2006 impotriva debitoarei SC K & G C. SRL, cu sediul in Oradea si desemnarea in cauza a administratorului judiciar CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENTA M. A. C in Oradea, caruia i s-au stabilit atributiile prevazute de art.20 din Legea nr.85/2006
Ulterior, prin Sentinta nr.330/09.02.2011 s-a dispus intrarea in faliment a societatii debitoare fiind numit lichidator judiciar acelasi cabinet de insolventa.
La data de 1.06.2010,lichidatorul judiciar a depus la dosar tabelul definitiv al creantelor, din care rezulta ca debitoarea datoreaza creditorilor sai, suma totala de suma de 126.148,86 lei.
Analiza elementelor raspunderii patrimoniale intemeiate pe dispozitiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei presupune indeplinirea urmatoarelor conditii cumulative: existenta uneia dintre faptele prevazute la art. 138 alin. 1 lit. a-g din Legea nr. 85/2006 faptei, retinerea unei culpe grave in administrarea societatii, existenta unui prejudiciu patrimonial si existenta raportului de cauzalitate intre fapta culpabila si prejudiciul produs societatii si implicit, creditorilor.
Potrivit art.138 lit. d si e, din L.85/2006, "La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului,prin una din urmatoarele fapte: ( _) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea; au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia;".
In conformitate cu prevederile art. 35 din Legea nr. 85/2006, in termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, potrivit art. 33 alin. (4) sau (6) , debitorul este obligat sa depuna la dosarul cauzei actele si informatiile prevazute la art. 28 alin. (1) din lege.
Art. 44 din Legea nr. 85/2006 prevede ca debitorul are obligatia de a pune la dispozitia administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului judiciar, toate informatiile cerute de acesta precum si toate informatiile apreciate ca necesare cu privire la activitatea si averea sa.
Paratul avea de asemenea obligatia predarii,catre lichidatorul judiciar, in termenul prevazut la art. 107(2) lit. d, a gestiunii averii societatii debitoare impreuna cu lista actelor si operatiunilor efectuate dupa deschiderea procedurii susmentionate la art. 46 alin. (2) din Legea nr. 85/2006.
Paratul, in calitate de administrator al societatii debitoare, nu s-a conformat acestor dispozitii legale, nu a predat administratorului judiciar actele si informatiile prevazute la art. 28 alin. (1) din lege si nici lichidatorului judiciar gestiunea averii debitoarei impreuna cu lista actelor si operatiunilor efectuate dupa deschiderea procedurii susmentionate la art. 46 alin. (2) din lege.
In acest sens administratorul judiciar a procedat la analiza economica a debitoarei pe baza actelor contabile depuse la organele fiscale si predate acestuia de catre parat, ocazie cu care a stabilit ca debitoarea figureaza in patrimoniu cu creante de recuperat in suma de 75.322 lei.
Judecatorul sindic a retinut ca paratul desi a fost somat sa predea lichidatorului judiciar toate actele contabile pentru a se verifica debitorii societatii in vederea recuperarii creantelor existente la data deschiderii insolventei ,acesta nu s-a conformat solicitarii .
Aceste active nu au fost puse la dispozitia administratorului judiciar, mai mult nici un reprezentant al societatii nu a luat legatura cu acesta pentru a lamuri situatia patrimoniala a debitoarei asa cum s-a aratat mai sus, prejudiciind astfel creditorii societatii cu suma de 75.322 lei.
In ce priveste raportul de cauzalitate intre fapta culpabila si starea de insolventa a debitoarei, in conditiile in care societatea ar fi avut suma mentionata mai sus, s-ar fi putut acoperi o parte din pasivul societatii impreuna cu cheltuielile de procedura.
Fata de considerentele expuse, in temeiul art. 138 alin.1 lit. d si e, din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, judecatorul sindic a admis in parte cererea formulata de lichidatorul judiciar si a obligat paratul mentionat sa aduca la masa credala suma de 75.322 lei, destinata acoperirii unei parti din pasivul societatii.
In ce priveste celelalte pretentii solicitate respectiv de obligare a paratului la suportarea intregului pasiv al societatii debitoare in suma de 126.451,86 lei, judecatorul-sindic a respins aceste pretentii ca fiind nefondate.
Impotriva acestei sentinte, in termen si legal timbrat, a declarat recurs paratul E. C. M. , solicitand modificarea hotararii atacate, in sensul respingerii cererii de antrenare a raspunderii sale la plata sumei de 75.322 lei, asa cum a fost aceasta consemnata ca fiind creanta de recuperat de catre societatea debitoare, fara cheltuieli de judecata.
In dezvoltarea motivelor de recurs paratul arata ca judecatorul sindic apreciaza, doar ca urmare a datelor incomplete si eronate furnizate de lichidator, ca administratorul/lichidatorul judiciar a analizat actele depuse la organele fiscale de catre societatea debitoare, din cuprinsul carora se trage concluzia ca starea de insolventa ar fi putut fi evitata daca aceste creante ar fi fost recuperate si platite creditorilor.
In mod nelegal administratorul/lichidatorul judiciar a omis sa prezinte instantei urmatoarele aspecte:
- faptul ca au fost predate de catre acesta actele si informatiile prevazute de art.28 din Legea 85/2006, prin procesul-verbal omitandu-se sa i se precizeze care sunt actele primite si care lipsesc, potrivit legii;
- nu a facut dovada predarii bunurilor societatii, a valorificarii acestora si a diminuarii corespunzatoare a pasivului;
- faptul ca recurentul a solicitat facturarea anumitor comenzi de transport (avand in vedere ca sediul societatii este in O., iar domiciliul sau este in B. ) in vederea recuperarii creantelor societatii, raspunsul lichidatorului fiind acela ca nu mai are aceasta posibilitate, societatea fiind in insolventa, fara a-i oferi cealalta varianta legala, aceea de a le factura lichidatorul judiciar, astfel incat sa demareze demersurile legale recuperarii creantelor societatii;
- nu s-a facut nici un demers de recuperare a creantelor societatii, nici macar pentru datoriile deja facturate.
In drept, a invocat prevederile art.138 din Legea nr.85/2006, art.299 si urmatoarele Cod procedura civila.
Instanta de recurs, analizand recursul declarat in cauza prin prisma motivelor invocate, cat si din oficiu, prin prisma motivelor de ordine publica, a retinut ca acesta este fondat, pentru urmatoarele considerente:
In speta, paratul E. C. M. a fost obligat sa aduca la masa credala suma de 75.322 lei destinata acoperirii unei parti din pasivul societatii, pe motiv ca in calitate de administrator, nu a predat administratorului judiciar actele si informatiile prevazute la art.28 alin.1 din lege si nici lichidatorului judiciar gestiunea averii debitoarei impreuna cu lista actelor si operatiunilor efectuate dupa deschiderea procedurii mentionate la art.46 alin.2 din Legea nr.85/2006. De asemenea, nu au fost puse la dispozitia administratorului judiciar activele societatii, prejudiciind pe creditori cu suma de 75.322 lei.
In cererea adresata instantei de lichidatorul judiciar, acesta a concluzionat ca sunt intrunite conditiile art.138 lit. d si e din Legea 85/2006, potrivit carora raspunderea administratorului statutar poate fi antrenata daca acesta a tinut o contabilitate fictiva, a facut sa dispara unele documente contabile sau nu a tinut contabilitatea in conformitate cu legea, precum si daca a deturnat sau ascuns o parte din activul persoanei juridice ori a marit in mod fictiv pasivul acesteia.
Fapta care i se imputa, asadar, administratorului statutar este aceea ca, dupa deschiderea procedurii insolventei, acesta nu a predat administratorului judiciar bunurile societatii precum si actele contabile ale debitoarei emise dupa deschiderea procedurii.
Din inscrisurile aflate la dosarul cauzei rezulta ca, in luna decembrie 2009, recurentul parat a predat lichidatorului judiciar actele contabile emise pana la data deschiderii procedurii insolventei (oct.2009), aspect confirmat si de acesta din urma si ca, s-au facut demersuri pentru predarea actelor contabile emise dupa deschiderea procedurii, solicitare neonorata de recurent.
Curtea a constatat ca, in speta, nu sunt indeplinite cazurile prevazute de art.138 lit. d si e care sa atraga angajarea raspunderii fostului administrator al debitoarei.
In ceea ce priveste cazul reglementat de lit. d, care poate fi retinut in sarcina administratorului in cazul in care acesta a tinut o contabilitate fictiva, a facut sa dispara unele documente contabile sau nu a tinut contabilitatea in conformitate cu legea, Curtea a retinut ca, paratul a predat in luna decembrie 2009 lichidatorului judiciar actele contabile emise pana la data deschiderii procedurii insolventei (octombrie 2009), aspect confirmat si de acesta din urma. In ceea ce priveste actele contabile intocmite dupa deschiderea procedurii insolventei, nepredarea acestora nu poate atrage angajarea raspunderii patrimoniale a administratorului, neputandu-se retine existenta unei legaturi de cauzalitate intre aceasta fapta ulterioara deschiderii procedurii si starea de insolventa care se presupune ca a intervenit anterior.
In ceea ce priveste cazul reglementat de lit. e, acesta poate fi retinut in sarcina administratorului daca a deturnat sau a ascuns o parte din activul persoanei juridice, concluzie la care a ajuns lichidatorul judiciar de la faptul ca debitorul nu s-a conformat solicitarii repetate a acestuia de a preda actele contabile emise dupa deschiderea procedurii insolventei.
Din raportul asupra fondurilor obtinute din lichidarea bunurilor debitoarei aflat la f.19 dosar, rezulta ca bunurile debitoarei au fost valorificate urmare licitatiilor organizate in acest scop, iar aspectul relevat de lichidator in cererea de antrenare a raspunderii in sensul ca, nepreluarea actelor contabile emise dupa deschiderea procedurii insolventei ar conduce la concluzia ca administratorul ar fi ascuns o parte din activul societatii falite, ducand persoana juridica la incetare de plati reprezinta doar o simpla supozitie, nedovedita in practica care nu poate atrage aplicabilitatea prevederilor art.138 din Legea nr.85/2006.
De asemenea, din concluziile privind cauzele si imprejurarile care au generat incetarea platilor rezulta ca, aceasta se datoreaza reducerii activitatii incepand cu anul 2009, ca urmare a scaderii comenzilor de la parteneri, urmare recesiunii economice pe plan mondial ce a afectat grav si firmele de transport; reducerii activitatii si dificultatilor intampinate in privinta recuperarii creantelor, care a dus la imposibilitatea de plata a datoriilor catre furnizori si bugetul de stat; managementul defectuos desfasurat de administrator care a accentuat influenta cauzelor mai sus aratate, inrautatind solvabilitatea societatii, care nu si-a achitat in termenul legal obligatiile fata de bugetul de stat si cel local, fapt ce a generat calcularea si perceperea de dobanzi si penalitati.
Rezulta ca in principal, cauzele care au condus societatea la incetare de plati se datoreaza recesiunii economice, iar in final se face referire la managementul defectuos concretizat in neachitarea in termenul legal a obligatiilor fata de bugetul de stat, nicidecum aspectele mentionate in cererea de antrenare a raspunderii fostului administrator formulata in baza art.138 din Legea nr.85/2006 care trebuie sa se regaseasca in cuprinsul acestui articol.
Pentru a putea fi angajata aceasta raspundere este necesara indeplinirea cumulativa a mai multor conditii: savarsirea unei fapte ilicite dintre cele enumerate de lege; existenta prejudiciului; existenta legaturii de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia faptuitorului.
]Ca atare, atata vreme cat nu exista raport de cauzalitate intre faptele imputate administratorului statutar prin cererea lichidatorului intemeiata pe art.138 din Legea 85/2006 si starea de insolventa a debitoarei, nu poate fi antrenata raspunderea patrimoniala a acestuia in conditiile acestui text de lege.
Pentru aceste motive, Curtea a admis ca fondat recursul declarat in prezenta cauza, modificand in totul sentinta atacata in sensul ca a respins actiunea formulata de lichidatorul judiciar C. I. DE I. M. A. C. in contradictoriu cu paratul E. C. M.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecata intrucat nu s-au solicitat.