1.Aplicarea articolului 385 indice 9 punctul 3 Cod procedura penala din perspectiva articolului 47 Cod procedura penala. Judecatorul care a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o instanta superioara, sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotararii cu trimitere in apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs.
Decizia penala nr. 611/R/27.11.2008
(dosar nr. 1127/266/P/2007)
Judecatoria Negresti Oas, prin sentinta penala nr. 10/24.01.2008 pronuntata in dosar nr.1127/266/2007, in temeiul dispoz. art.11 pct.2 lit.a Cod pr.pen. combinat cu art.10 lit.b indice 1 Cod pr.penala si art.18 indice 1 Cod penal, a achitat-o pe inculpata C.M. sub aspectul savarsirii infractiunii de fals in declaratii prev.si ped.de art.292 alin.1 Cod penal.
In baza art.91 alin.1 lit. c Cod penal a aplicat inculpatei sanctiunea cu caracter administrativ de 150 lei amenda.
In baza art.346 Cod pr.pen. raportat la art.14 alin.3 lit. a Cod pr.penala a desfiintat declaratia data de inculpata la data de 06.06.2005.
In temeiul dispoz.art.346 Cod pr.pen. a respins pretentiile civile in cuantum de 5000 lei cu titlu de daune morale formulate de partea civila C.P.M. .
.In temeiul disp.art.192 alin.1 pct.1 lit. d Cod pr. pen. a obligat inculpata sa plateasca catre stat suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
In baza art.193 alin.6 Cod pr.pen. a obligat inculpata sa plateasca partii civile suma de 341 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut ca partile sunt cumnate si dupa moartea sotului partii vatamate intre ele s-au purtat numeroase procese civile si penale.
Partea vatamata, conform Hot.nr.1957/4.10.2001 si respectiv 1958/4.10.2001 a Comisiei pentru Protectia Copilului de pe langa Consiliul jud.Satu Mare, avea in plasament pe minorele P.I. si P.E. .
La data de 31.05.2005 martora P.L.F. s-a deplasat in com.Tarna Mare in vederea reevaluarii cazurilor de plasament din comuna printre care si cazul celor doua minore. Constatand ca la imobilul indicat in decizia de plasament n-a gasit-o pe partea vatamata, martora s-a interesat de la inculpata daca minorele locuiesc la imobilul indicat, imprejurare in care martora i-a aratat si fotografiile celor doua minore si a mamei lor.
Inculpata i-a relatat martorei ca o cunoaste pe mama minorelor si stie de la sotul si fiul sau ca este plecata in strainatate cu cele doua minore.
Ulterior, la data de 6 iunie 2005 inculpata s-a prezentat la D.G.A.S.P.C. Satu Mare, unde, la cererea martorei, a depus o declaratie cu privire la cele relatate in data de 31.05.2005. In continutul acestei declaratii inculpata a mentionat ca partea vatamata nu locuieste la imobilul nr.199 de mai bine de 2 ani si nu s-a ingrijit niciodata de minorele Paul, intrucat acestea sunt la munca in Italia de mai bine de 2 ani de zile impreuna cu mama, imprejurare pe care o cunoaste de la sotul si fiul ei plecati in Italia si care le-au vazut pe acestea.
In baza acestei declaratii, cat si a raportului de evaluare, asa cum rezulta din raportul DGASPC Satu Mare, Comisia pentru Protectia Copilului Satu Mare a emis Hotararile nr. 238/2005 si 239/2005 prin care s-a revocat plasamentul numitelor P.L.I. si P.E.E. din custodia partii vatamate.
Din coroborarea probelor administrate in cauza rezulta ca cele declarate de inculpata referitor la faptul ca partea vatamata si minorele pe care le avea in plasament nu locuiesc in imobilul cu nr.199 Tarna Mare corespunde realitatii, lucru recunoscut de altfel si de partea vatamata.
Ceea ce nu corespunde adevarului este afirmatia inculpatei ca cele doua minore aflate in plasament inainte de 31.05.2005 erau plecate la munca in Italia. Sub acest aspect declaratia depusa la unitatea de ocrotire a copilului este neconforma cu realitatea.
Acest aspect este demonstrat de martorii P.E si C.M., din verificarile de intrare -iesire din tara, adeverinte, cat si cele doua acte de absolvire a liceului de catre numita P.L.I. . Afirmatiile nereale ale inculpatei in acest sens, s-au constatat si prin decizia civila nr.230/R/2006 a Curtii de Apel Oradea prin care s-a anulat Hotararea nr.238/16.06.2005 de revocare a plasamentului pentru minora P. E. E., cealalta tanara ajungand intre timp la varsta majoratului.
Apararea inculpatei ca nu a cunoscut cele doua minore raportat la faptul ca acestea mai au doua surori mai mari care intr-adevar lucreaza in Italia, nu poate a putut fi retinuta din moment ce asistenta sociala - martora in cauza, i-a aratat pozele cu mama minorelor, iar daca era nesigura, avea timp suficient pentru a efectua minime verificari despre situatia minorelor pana la data cand a depus in scris declaratia la sediul institutiei de ocrotire (06.06.2005).
Inculpata, desi stia ca partea vatamata s-a mutat de la imobilul cu nr.199 Tarna Mare, locuind in aceiasi localitate la mama, n-a relatat acest lucru asistentei sociale pentru ca aceasta sa se deplaseze acolo pentru verificari, omitand intentionat acest lucru. Pe de alta parte intre ea si partea vatamata exista de mai mult timp o relatie tensionata determinata de purtarea mai multor procese civile si penale, motiv pentru care partea vatamata s-a si mutat din vecinatatea inculpatei la locuinta mamei sale.
Din modul in care a actionat inculpata, cat si imprejurarile aratate mai sus, nu s-a putut retine ca a declarat din eroare si ca relatarea sa viza surorile celor doua minore aflate intr-adevar la munca in Italia, dimpotriva s-a putut retine, fara teama de a gresi, ca inculpata a actionat cu intentie.
Potrivit dispozitiilor art.292 Cod penal, declararea necorespunzatoare a adevarului facuta unui organ sau institutii de stat ori unei alte unitati dintre cele care se refera la art.145, in vederea producerii unei consecinte pentru sine sau pentru altul, atunci cand potrivit legii ori imprejurarilor declaratia serveste pentru producerea acelei consecinte, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Fapta inculpatei de a declara o situatie partial nereala avuta in vedere de Comisia pentru Protectia Copilului la revocarea masurii plasamentului celor doua tinere aflate la partea vatamata, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de fals in declaratii prev.si ped. de art.292 alin.1 Cod penal.
Avand in vedere insa ca inculpata nu are antecedente penale, precum si modul si mijloacele de servire a faptei, de imprejurarile in care s-a comis, cat si de faptul ca la baza revocarii masurii de plasament, declaratia inculpatei n-a fost singura si determinanta la luarea acesteia, la luarea masurii contribuind si necolaborarea dintre autoritatile judetene de ocrotire a minorilor si autoritatea tutelara de domiciliu a minorelor si alte institutii cu atributii in acest domeniu, inclusiv partea vatamata care nu s-a prezentat la comisie cand s-a dezbatut si solutionat cazul celor doua tinere, de revocare a plasamentului desi a fost chemata, instanta de fond a apreciat ca in concret fapta inculpatei nu prezinta gradul de pericol social concret al unei infractiuni, fapta sa prezentand o atingere minima valorilor sociale ocrotite prin disp.art.292 Cod penal.
Astfel, instanta de fond, in baza art.11 pct.2. lit.a. rap.la art.10 lit.b. C.pr.penala, art.18 indice 1Cod penal, a achitat-o pe inculpata pentru savarsirea infractiunii prev.de art.292 Cod penal - fals in declaratii si in baza art.91lit.c Cod penal, a aplicat acesteia sanctiunea amenzii administrative de 150 lei.
Partea vatamata s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 5000 lei reprezentand daune morale si cheltuieli judiciare constand in zile pierdute si cheltuieli de transport la instanta.
Raportat la fapta retinuta, instanta de fond a apreciat ca daunele solicitate sa le plateasca inculpata, sunt nejustificate. Prin fapta sa inculpata n-a provocat vreo durere fizica sau psihica partii vatamate, acordarea daunelor ar constitui o imbogatire fara justa cauza, ceea ce este de neadmis.
In ceea ce priveste prejudiciul cauzat pentru lipsirea de ajutor banesc a celor doua minore pe perioada la care erau indreptatite si ca urmare a revocarii masurii plasamentului, determinat si de declaratia inculpatei, partea vatamata n-a produs nicio proba si nici nu le-a cuantificat, prin urmare nu au putut fi acordate.
In baza disp.art.346 C.pr.pen.raportat la art.14 alin.3 lit.a. C.pr.penala, instanta de fond a anulat inscrisul intitulat declaratie, semnat de inculpata la data de 6.06.2005 ca fiind fals.
Inculpata fiind in culpa procesuala, in baza disp.art.192 alin.1 pct.1 lit.d, C.pr.penala a fost obligata sa plateasca statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
In temeiul disp.art.193 alin.6 C.pr.pen. inculpata a fost obligata catre partea vatamata si la plata sumei de 341 lei cu titlu de cheltuieli judiciare constand in cheltuieli de transport si c/v zilelor in care s-a prezentat la instanta conform decontului si actelor justificative depuse la dosarul cauzei.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel inculpata C.M. criticand-o ca nelegala, solicitand achitarea sa in baza art.10 lit.a sau d C.pr.penala intrucat avea convingerea ca ceea ce a declarat este adevarat si partea civila C.P.M., criticand solutia sub aspectul neacordarii despagubirilor civile si a daunelor morale solicitate.
Prin decizia penala nr. 183/Ap/2008, Tribunalul Satu Mare, in baza art.379 punctul 1 litera b C.pr.penala a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpata C.M. si partea civila C.P.M, impotriva sentintei penale nr.10/24 ian.2008 a Judecatoriei Negresti Oas pronuntata in dosar nr.1127/266/2007.
Impotriva prezentei decizii penale au declarat recurs inculpata - recurenta C.M. si partea vatamata recurenta C.P.M.
Instanta a pus in discutie casarea hotararii cu considerente la art. 385 indice 9 pct. 3 Cod de procedura penala deoarece un judecator care a judecat cauza in apel a fost incompatibil.
Analizand decizia recurata prin prisma motivelor invocate, cat si din oficiu, potrivit art. 385 indice 14 Cod de procedura penala si sub aspectul tuturor motivelor de casare prevazute la art. 385 indice 9 Cod de procedura penala, Curtea constata ca subzista cazul de incompatibilitate invocat, cercetand recursul numai din punctul de vedere a exceptiei invocate.
Prin decizia penala nr. 172/R/22 iunie 2007, in dosarul nr. 617/266/2007, al Tribunalul Satu Mare (completul de judecata R.N. si G.R. ), a fost admis recursul declarat de recurenta C.P.M. (partea vatamata) admisa fiind plangerea penala impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale fata de inculpata C.M. .
Prezenta decizie recurata a fost solutionata in apel, in al doilea ciclu procesual in apel, de un complet de judecata din care a facut parte judecatorul G.R. .
Apreciem ca, fata de judecatorul G.R., este incident cazul de incompatibilitate invocat.
Pentru aceste considerente, in baza art.385 indice 15 pct. 2 lit. c Cod de procedura penala Curtea admite recursul declarat de inculpata recurenta C.M. si partea vatamata recurenta C.P.M., impotriva sus aratatei decizii penale pe care o caseaza trimitand cauza spre rejudecare in apel Tribunalului Satu Mare, urmand a fi avute in vedere considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile judiciare catre stat vor fi avute in vedere cu ocazia rejudecarii.
2. Furt calificat. Gresita retinere a agravantei legale prev. de art.75 alin.1 lit.a cod penal. Decizia penala nr.139/R/26.03.2009
(dosar nr.101/255/2007) Sentinta penala nr.87/29 aprilie 2006 pronuntata de Judecatoria Marghita in dosar nr.101/255/P/2007 a fost desfiintata in parte, in apelul inculpatului V.T., prin decizia penala nr.139/R/2009 pronuntata de Curtea de Apel Oradea pentru gresita retinere a agravantei legale prev. de art.75 alin.1 lit.a Cod penal.
Inculpatul V.T. a fost trimis in judecata pentru comiterea a doua infractiuni de furt calificat in dauna avutului privat, retinandu-se pentru fapta de la pct.2 din rechizitoriu infractiunea prev. de art.208 - 209 alin.1 lit.a, g, i Cod penal, cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal. Cum, circumstanta agravanta prev. de art.75 alin.1 lit.a Cod penal nu se aplica daca in continutul agravant al infractiunii intra ca element circumstantial savarsirea faptei de 2 sau mai multe persoane impreuna; imprejurare care se valorifica o singura data ca element circumstantial.
Cum, instanta de fond a retinut in mod nelegal la incadrarea juridica a faptei de la pct.2 din rechizitoriu savarsirea de inculpatul V.T. atat agravanta prev. de art.209 alin.1 lit.a Cod penal ( savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna ), cat si agravanta legala prev. de art.75 alin.1 lit.a Cod penal ( savarsirea faptei de 3 sau mai multe persoane impreuna ), incadrare mentinuta si de instanta de apel, Curtea a admis recursului inculpatului, a desfiintat in parte sentinta si decizia recurata, in sensul ca a inlaturat agravanta prev. de art.75 alin.1 lit.a Cod penal pentru infractiunea prev. de art.208-209 alin.1 lit.a, g, i Cod penal.
3.Nulitatea absoluta a hotararii. Asistarea inculpatilor minori cu interese contrare de acelasi aparator din oficiu. Art. 197 alin. 2 Cod procedura penala.
Potrivit art. 197 alin. 2 Cod procedura penala, dispozitiile relative la prezenta inculpatului si asistarea acestuia de catre aparator, cand sunt obligatorii, potrivit legii, sunt prevazute sun sanctiunea nulitatii, iar potrivit art. 171 alin. 2 Cod procedura penala, asistenta juridica este obligatorie cand inculpatul este minor.
Decizia penala nr. 19/A/17.02.2009
(dosar nr. 3823/83/2007)
Prin sentinta penala nr. 150 din 2 aprilie 2008 pronuntata de Tribunalul Bihor, in baza art. 197 alin. 2 lit. a si alin. 3 teza I Cod penal, cu aplicarea art. 99 alin. 2, art. 100 si 109, alin.1 Cod penal, a fost condamnati inculpatii minori P.V. si S.C. pentru savarsirea infractiunii de viol la cate o pedeapsa de cate 7 (sapte) ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza II, si 64 lit. b si d Cod penal, pe o durata de 3 ani potrivit art.65 Cod penal, pentru fiecare inculpat.
In baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatilor pe durata executarii pedepselor, dupa ajungerea acestora la majorat, drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza II si art. 64 lit. b si d Cod penal.
In baza art. 14, art. 346 Cod de procedura penala si art. 998, 1000 alin. 2 Cod civil, a fost obligat inculpatul P.V., in solidar cu partea responsabila civilmente P.M., si pe inculpatul S.C., in solidar cu partea responsabila civilmente S.M., sa plateasca fiecare cate 15.000 lei (RON), partii civile G.O.C., , reprezentata prin M.R.
Pentru a pronunta aceasta hotarare Tribunalul Satu Mare a retinut urmatoarea stare de fapt :
Inculpatii si partea vatamata sunt din aceeasi localitate Moftinu Mare si se cunosteau de mai mult timp. In data de 22.07.2006 la barul "Filler" din localitatea Moftinu Mare era organizata o discoteca la care au participat mai multe persoane printre care se aflau cei doi inculpati P.V. si S.C., partea vatamata G.O.C., martorii I.C., M.R. si ceilalti martori indicati in rechizitoriu, precum si alte persoane.
Din declaratia martorei M.R. rezulta ca aceasta se afla cu un grup de alte persoane la o masa separata, inculpatii impreuna cu alti baieti in alta parte a incaperi la o alta masa, iar partea vatamata de asemenea cu un alt grup de persoane, fiecare grup constituit separat. In aceste imprejurari, dupa cum declara martora, s-au consumat bauturi alcoolice, in special de baieti. Pe acest fond, I.R. a devenit in stare de ebrietate astfel ca partea vatamata care il cunostea de mai mult timp si era in relatii apropiate i-a propus sa-l duca acasa insa acesta a refuzat sa mearga acasa de frica parintilor, motiv pentru care au plecat impreuna la locuinta inculpatului P.V. intrucat locuinta acestuia era neocupata, restul membrilor de familie fiind plecati.
Asa cum s-au inteles cei doi, s-au deplasat la locuinta lui P. unde s-au culcat pe un pat intrucat martorul I. era in stare avansata de ebrietate.
Din declaratiile inculpatilor P.V. si S.C., date in faza de urmarire penala, rezulta ca dupa plecarea celor doi de la discoteca s-au inteles sa mearga si ei la locuinta unde se aflau partea vatamata si cu I. pentru a intretine cu aceasta relatii sexuale.
Din relatarile inculpatului S. rezulta ca acesta a aflat de la coinculpatul P. ca martorul I. i-a mai cerut cheile de la locuinta spre a merge impreuna cu partea vatamata in locuinta si ca ar fi avut raporturi sexuale impreuna, fapt insa care nu a fost dovedit astfel ca doar coroborat cu raportul medico-legal din care rezulta ca minora prezinta o deflorare veche se apreciaza ca cele relatate de inculpatul S. ar corespunde adevarului.
Aproximativ dupa 20 de minute de la plecarea partii vatamate impreuna cu martorul I., aceasta fiind in jurul orelor 3,30 - 4,00 in dimineata zilei de 23.07.2006, inculpatii P.V. si S.C. s-au deplasat la locuinta unde se aflau cei doi, partea vatamata si martorul I., unde au gasit usa inchisa cu zavorul insa au reusit sa-l deschida, dupa care au patruns in antreu primul fiind P.V. iar apoi S.C., care dupa intrare a inchis usa cu zavorul. De aici s-au deplasat in camera unde au gasit pe cei doi intinsi pe pat, martorul I. dormind l-au trezit pe acesta care buimacit de somn si de bautura s-a sculat si s-a dus intr-o alta incapere.
De precizat ca imobilul in care se aflau este compus din 6 incaperi, cu posibilitatea de a intra dintr-o incapere in alta.
Lumina din camera era stinsa, inculpatul P. s-a culcat pe pat langa partea vatamata G.O.C. dupa care a incercat sa se urce pe aceasta dar partea vatamata a opus rezistenta si in aceste imprejurari a plecat in alta incapere unde inculpatul S.C. ajutat de catre coinculpatul P.V. a violat-o.
Asa cum declara inculpatul P.V., declaratie confirmata si de catre coinculpatul S.C. primul care a incercat sa intretina raporturi sexuale cu partea vatamata a fost P. insa acesta nu a reusit datorita opozitiei partii vatamate dupa care coinculpatul S. a prins-o de mana, a dus-o intr-o alta camera unde a trantit-o pe pat si a incercat sa intretina relatii sexuale cu aceasta. Intrucat partea vatamata s-a opus, a intervenit coinculpatul P. care a imobilizat-o prinzand-o de mana si in aceste conditii inculpatul S. a intretinut raport sexual cu minora.
Dupa realizarea raportului sexual a intervenit inculpatul P.V. care l-a dat de o parte pe coinculpatul S. si cu toata impotrivirea partii vatamate a intretinut la randul sau relatii sexuale cu aceasta.
In aceste imprejurari partea vatamata a reusit sa-l determine pe inculpatul S. sa-i restituie telefonul mobil pe motiv ca vrea sa lumineze camera, reusind insa sa dea un apel telefonic catre matusa sa, martora M.R. prin care-i transmitea ca se afla la V. (este vorba de locuinta inculpatului P.V.), ca este in necaz si ca vor sa o violeze.
La primirea apelului telefonic, martora M.R. impreuna cu martorii F.H., U.C., M.C.S. s-au deplasat de indata la locuinta inculpatului P.V. unde au gasit casa in intuneric si dand ocol casei au incercat sa vada daca se afla cineva inauntru facand galagie si strigand pe partea vatamata dupa care au fortat usa de la intrare si au patruns in locuinta. In acest timp inculpatii au parasit locuinta, dupa afirmatia martorii, prin escaladarea geamului, fara insa a fi vazuti.
Odata patrunsi in locuinta au gasit acolo pe partea vatamata asezata pe podea plangand, iar martorul I.P.C. se gasea pe un pat unde dormea fiind beat. Dupa ce a fost trezit cu greu, s-a constatat ca acesta nu a stiut nimic despre cele intampla, neputand da nici un fel de relatii, aceasta fiind si datorita faptului ca era inca beat.
Partea vatamata, dupa intrarea martorilor in locuinta, a lesinat fiind nevoita a fi prinsa in brate si dusa de catre martorul U.C.
Martorii care au gasit-o pe partea vatamata arata faptul ca era foarte agitata, stresata, tremura, era marcata de cele intamplate, si-a pierdut cunostinta, a reusit doar sa le spuna ca cei doi inculpati au violat-o.
Dupa ce martorul I. a iesit din locuinta, acesta s-a intalnit cu inculpatul S. in curte care i-a spus sa nu anunte politia despre cele intamplate, fapt insa care nu a putut fi probat, rezultand doar din declaratia acestui martor.
Din examinarea medico-legala efectuata de la Serviciul de Medicina Medico-Legala Satu Mare rezulta ca partea vatamata G.O.C. fiind examinata la data de 25.07.2006 s-a constatat ca prezinta o excoriatie veche la cotul stang care s-a putut produce cu circa 5-6 zile inainte, mai prezenta o deflorare veche incompleta, raportul medico-legal nefiind edificator in cauza cu privire la infractiunea pentru care inculpatii au fost trimisi in judecata.
Inculpatii au recunoscut in faza de urmarire penala savarsirea faptelor asa cum au fost descrise mai sus, insa, ulterior au plecat din tara, P.V. fiind plecat in Italia inca din anul 2006, iar S.C. a plecat in Franta, fiind inregistrat ca iesit din tara prin Vama Petea la data de 16.08.2006, astfel ca acestia nu au mai putut fi audiati ulterior, sustragandu-se de la judecata.
Partea vatamata, de asemenea a plecat si s-a stabilit in Ungaria, insa a fost prezenta in instanta unde si-a sustinut declaratia data in faza de urmarire, confirmand faptul ca a fost violata de catre cei doi inculpati si constituirea de parte civila fata de acestia.
Din expertiza medico-legala efectuata, privind pe cei doi inculpati, rezulta ca acestia aveau discernamantul pastrat raportat la faptele de care au fost invinuiti insa in limitele varstei acestora.
Cu privire la invinuirea adusa inculpatilor, din declaratiile martorilor audiati in cauza rezulta fara nici un dubiu ca inculpatii au savarsit fapta de viol cu care au fost acuzati iar partea vatamata a fost afectata psihic si fizic de pe urma faptei inculpatilor.
Instanta a retinut ca inculpatii sunt minori, ca de altfel si partea vatamata, inculpatul P.V. implinind anul acesta varsta de 17 ani, iar inculpatul S.C. 18 ani, astfel ca fata de acestia nu este eficienta luarea unei masuri educative de internare intr-un centru de reeducare.
Faptele inculpatilor prezinta un grad de pericol social ridicat, astfel de fapta afectand in mod substantial persoana vatamata si avand o rezonanta negativa in randul populatiei, iar faptul ca inculpatii au parasit tara, sustragandu-se de la judecata, a determinat instanta sa aplice fata de acestia masuri severe de sanctionare.
Instanta la dozarea pedepsei a avut in vedere faptul ca in raport de persoana inculpatilor, pericolul social al infractiunilor, urmarile acestora, faptul ca s-au sustras de la judecata, precum si persoana inculpatilor, varsta acestora, lipsa de antecedente penale si recunoasterea acestora intr-o prima faza de audieri.
Cu privire la aplicarea pedepsei complementare si accesorii instanta a avut in vedere faptul ca infractiunile retinute in sarcina acestora prezinta un grad ridicat de pericol social cu impact deosebit de negativ asupra populatiei ceea ce face ca sa fie exclusi un anumit timp de la exercitiul unor drepturi fiind nedemni de aceasta, instanta apreciind ca aceasta decizie fiind in concordanta cu practica CEDO, atat in materie de minori cat si cu privire la exercitarea drepturilor esentiale.
Instanta tinand cont de consecintele faptelor inculpatilor, impactul asupra partii vatamate, consecintele traumatizante psihic suferite de catre aceasta, confirmate in parte de catre martorii audiati in cauza, a apreciat ca totusi o suma de 30.000 lei Ron ar fi suficienta pentru o reparare materiala a prejudiciului moral suferit.
La cuantificarea daunelor morale s-au avut in vedere traumele psihice la care a fost supusa partea vatamata atat in perioada desfasurarii activitatii infractionale cat si pe viitor, precum si practica judiciara in materie.
Impotriva acestei hotarari, in termenul prevazut de lege au declarat apel inculpatii P.V. si S. solicitand desfiintarea ei ca fiind nelegala.
In motivarea apelurilor inculpatii apelanti au aratat ca, la instanta de fond li s-a asigurat un singur aparator din oficiu, cu toate ca inculpatii au dovedit interese contrare. Mai arata inculpatii ca s-ar fi impus desemnarea cate unui aparator din oficiu pentru fiecare inculpat.
Curtea, examinand hotararea, atat prin prisma motivelor invocate, cat si din oficiu, in conformitate cu dispozitiile art. 370 si urmatorii Cod de procedura penala, constata ca criticile formulate de catre inculpati sunt fondate, pentru considerentele ce se vor arata in cele ce urmeaza :
Potrivit art. 379 alin. 2 lit. b Cod de procedura penala, o hotarare penala este supusa desfiintarii in cazul in care exista vreunul dintre cazurile de nulitate prevazute in art. 197 alin. 2 Cod de procedura penala.
Potrivit art. 171 alin. 2 Cod de procedura penala " asistenta juridica este obligatorie cand inculpatul este minor", iar conform art. 197 alin. 2 si 3 Cod de procedura penala incalcarea dispozitiilor relative la prezenta inculpatilor si asistarea acestuia de catre aparator, cand sunt obligatorii potrivit legii, atrage sanctiunea nulitatii absolute, care nu poate fi inlaturata in nici un mod, poate fi invocata in orice stare a procesului si se ia in considerare din oficiu.
Din interpretarea sistematica a acestor dispozitii rezulta ca, potrivit legii romane, in cazul inculpatului minor, se prezuma in mod absolut ca interesele justitiei reclama acordarea asistentei juridice din oficiu, atunci cand acesta nu are posibilitate de a-si angaja un aparator ales.
In cauza de fata, instanta a constatat ca inculpatii (amandoi minori) au, in mod vadit, interese procesuale contrare, intrucat inculpatul P.V. il face vinovat de savarsirea faptei pe inculpatul S.C. si invers, declaratiile respective din timpul urmaririi penale nefiind niciodata retractate de catre vreun inculpat.
Cu toate acestea, la judecata pe fond a cauzei, ambii inculpati au fost asistati juridic de catre acelasi avocat desemnat din oficiu.
Or, dreptul la aparare, inclusiv cel asigurat din oficiu, astfel cum este recunoscut de dispozitiile art. 6 pct. 3 lit. c din Conventia europeana a drepturilor omului, trebuie sa aiba un caracter efectiv, iar nu unul formal.
In speta, apararea asigurata de avocatul din oficiu cu ocazia judecarii pe fond a cauzei, nu a fost efectiva, de vreme ce acesta a fost pus in situatia de a sustine pozitii procesuale in mod vadit contrare.
In consecinta, instanta a constatat ca, in fapt, instanta de fond nu a respectat dreptul inculpatilor la o aparare efectiva, ceea ce atrage nulitatea absoluta a hotararii pronuntate in aceste conditii, conform art. 197 alin. 2 Cod de procedura penala.
Fata de aceste considerente instanta a admis recursurile inculpatilor, a desfiintat in intregime hotararea instantei de fond si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiasi instanta, respectiv Tribunalul Satu Mare.
14