Prin sentinta penala nr. 85 din 23.01.2013, pronuntata de JUDECATORIA BACAU in dosarul nr. 7223/180/2012 s-a admis exceptia autoritatii de lucru judecat.
In baza art. 189 al.1 C.p.p. s-a dispus plata onorariului aparatorului desemnat din oficiu, avocat C.O., in cuantum de 100 lei din fondurile MJLC.
In temeiul art. 192 al.3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat, au ramas in sarcina acestuia.
Pentru a dispune astfel, prima instanta a retinut ca prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Bacau sub nr. 7223/180/2012 avand ca obiect recunoastere sanctiune pecuniara, autoritatile poloneze au solicitat clarificari cu privire la cererea prin care numitului C.C.L. i-a fost aplicata sanctiunea pecuniara in valoare de 7.000 zloti.
Instanta a dispus din oficiu atasarea dosarului nr. 15660/180/2011.
In baza s.p. 1934/06.12.2011 pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 15660/180/2011, ramasa definitiva prin nerecurare s-a dispus :
In temeiul art. 184 - 187 din Legea nr. 302/2004 s-a respins sesizarea autoritatilor poloneze privind recunoasterea sanctiunii pecuniare”.
Analizand actele dosarului 15660/180/2011 instanta a constatat ca autoritatile poloneze au solicitat recunoastere sactiunii pecuniare de 7000 zloti ce a fost aplicata numitului C.C.L. in baza deciziei nr. VK 1456/08 pronuntata de Judecatoria Raionala pentru Wroclaw-Srodmiescia din Wroclaw V Sectia penala . In sarcina intimatului a fost retinuta infractiunea de furt cu ajutorul cardurilor bancare false.
Ulterior la data de 25.05.2012 Judecatoria Raionala pentru Wroclaw-Srodmiescia a solicitat din nou executarea sentintei penale din data de 26.11.2008 pronuntata in dosarul nr. VK 1456/08 pe numele intimatului C.C.L..
Instanta a apreciat ca exista identitate de parti, obiect si cauza intre cele doua dosare, motiv pentru care a admis exceptia autoritatii de lucru judecat. Faptul ca instanta la pronuntarea sentintei penale nr. 1934/06.12.2011 a avut in vedere suma de 700 de zloti si nu 7.000 zloti astfel cum s-a solicitat de catre autoritatile din Polonia, nu inlatura identitatea de parti, obiect si cauza ci lasa deschisa calea recursului.
Impotriva acestei hotarari a formulat recurs PARCHETUL DE PE LANGA JUDECATORIA BACAU, criticand solutia ca fiind nelegala intrucat, in mod gresit instanta de fond a admis exceptia autoritatii de lucru judecat.
Prin cererea inregistrata sub nr. de dosar nr. 15660/180/2011 autoritatile judiciare polone au solicitat recunoasterea sanctiunii pecuniare in suma de 7.000 zloti polonezi, reprezentand amenda aplicata cetateanului roman C.C.L. pentru savarsirea infractiunii de furt de bani cu ajutorul cardurilor bancare, in baza sentintei pronuntate in dosarul VK 1456/08 – Oz.113/11, de catre JUDECATORIA RAIONALA pentru WROCLAW – SRODMIESCIA.
Prin sentinta penala nr. 1934/06.DEC.2011, pronuntata in dosarul nr. 15660/180/2011 al JUDECATORIEI BACAU, in temeiul art. 184 – 187 din LEGEA nr. 302/2004 a fost respinsa sesizarea autoritatilor polone privind recunoasterea sanctiunii pecuniare.
In motivarea hotararii s-a avut in vedere ca cetateanul roman a fost sanctionat cu amenda de 700 zloti polonezi, astfel incat valoarea amenzii aplicate se situeaza sub limita de 70 euro.
Sentinta penala pronuntata in acest dosar nu a fost atacata cu recurs.
Prin cererea inregistrata la data de 25.05.2012, sub nr. de dosar 7223/180/2012 al JUDECATORIEI BACAU, autoritatile judiciare polone au reiterat solicitarea de recunoastere a aceleiasi sanctiuni pecuniare, care a facut obiectul dosarului nr. 15660/180/2011.
La termenul de judecata din data de 17.01.2013, din oficiu, instanta a invocat exceptia de lucru judecat, pe care ulterior a admis-o apreciind indeplinite conditiile acesteia, avand in vedere identitatea de parti, obiect si cauza intre cele doua dosare.
Autoritatea de lucru judecat reprezinta ansamblul de efecte acordate de lege unei hotarari judecatoresti definitive, in virtutea careia, aceasta este considerata ca exprima adevarul.
Pentru existenta autoritatii de lucru judecat trebuie sa fie indeplinita conditia unei duble identitati intre cele doua cauze: de parti si de obiect.
Avand in vedere ca prin sentinta penala nr. 1934/ 06.12.2011, instanta s-a pronuntat cu privire la alta suma, respectiv 700 zloti polonezi si nu la suma corecta, de 7000 zloti, consideram ca nu exista identitate de obiect intre cele doua dosare, astfel ca nu sunt indeplinite conditiile autoritatii de lucru judecat.
TRIBUNALUL, analizand hotararea recurata, sub toate aspectele, in fapt, in drept, precum si din perspectiva motivului de recurs invocat, constata ca recursul este fondat si urmeaza a fi admis pentru urmatoarele considerente :
Prima instanta de judecata, inca de la prima sesizare cu recunoasterea sanctiunii pecuniare, se impunea efectuarea unei corespondente intre JUDECATORIA BACAU si autoritatile poloneze, in vederea nelamuririi ivite, daca valoarea amenzii penale era de 700 de zloti sau 7000 zloti polonezi.
Aceeasi obligatie de lamurire asupra valorii amenzii penale, o avea instanta si in cea de-a doua solicitare ( ds. nr. 7223/180/2012 al JUDECATORIEI BACAU), potrivit art. 247 din Legea 302/2004, privind „COOPERAREA JUDICIARA IN MATERIE PENALA” ( republicata), art. 241 alin. 3 din LEGE.
Prima sentinta penala data in aceasta cauza ( s.p. nr. 1934/06.12.2011 a JUDECATORIEI BACAU in dosarul nr. 15660/180/2011) este mai mult decat deficitara, intrucat in dispozitivul acesteia nu se mentioneaza decat ca „In temeiul art. 184 – 187 din Legea 302/2004, respinge sesizarea autoritatilor poloneze privind recunoasterea sanctiunii pecuniare, dispozitiv din car e nu se poate deduce despre ce condamnat este vorba, ce sentinta penala are in vedere, ce pedeapsa, ce suma are de platit.
Nici motivarea acestei sentinte nu este suficienta. Din continutul ei aflam ca este vorba de un cetatean roman C.C.L. care ar fi fost sanctionat cu o amenda de 700 de zloti polonezi, precum si faptul ca in urma calculului efectuat aceasta suma se situeaza sub pragul de 70 EURO, si ca pentru acest temei trebuie respinsa sesizarea.
La data pronuntarii, acestei prime sentinte penale – 06.12.2011, LEGEA 302/2004 suferise o republicare ( la 30.05.2011) astfel ca temeiurile juridice indicate, atat in prima sentinta penala, cat si in cea de-a doua sunt trecute gresit. Aplicabile sunt cele de la 233 – 247 din LEGEA 302/2004.
Consideram ca in cauza, nu se discuta de 700 de zloti polonezi, ci de 7000 de zloti polonezi, fiindca aceasta suma figureaza atat in certificatul intocmit ( filele 4 – 14), cat si in sentinta penala poloneza atasata, . Infractiunile pentru care cei trei inculpati, cetateni romani C.L.C., C.S. si V.E.R. au fost condamnati de JUDECATORIA RAIONALA WROCLAW - SRODMIESCIE ( FILA 15) in dosarul VK 1456/08, vizeaza infractiuni bancare ( 107 carduri clonate), astfel ca ne situam in dispozitiile art. 239. Domeniul de aplicare al LEGII 302/2004, vizand „fapte legate de criminalitate informatica”, nefiind nici un impediment din acest punct de vedere in recunoasterea sanctiunii pecuniare aplicate.
In al doilea dosar, aceasta eroare nu se mai regaseste, instanta era pe deplin lamurita asupra faptului ca amenda penala aplicata a fost de 7000 de zloti polonezi, sens in care a solicitat cursul valutar pentru aceasta suma ( fila 19 dosar fond), insa a fost respinsa solicitarea autoritatilor poloneze, invocandu-se acest principiu al autoritatii de lucru judecat.
Raportandu-ne la prima judecata, fata de care se invoca exceptia sub pretextul ca ar mai fi fost odata judecata cauza, apreciem ca nu putem vorbi despre o „judecata in sine”. Sentinta penala nr. 1934 din 06.12.2011 a JUDECATORIEI BACAU, sufera de multiple lipsuri : sentinta penala, numele condamnatului, suma de bani ( in ceea ce priveste dispozitivul si motivarea ).
Nu s-ar putea retine ca a avut loc atunci o judecata propriu-zisa, hotararea fiind vadit lipsita de elementele necesare impuse de normele C C J E , de normele interne procedural penale.
Discutam aici despre „AVIZUL nr. 11 (2008) al CONSILIULUI CONSULTATIV AL JUDECATORILOR EUROPENI ( C C J E ) ( 2008)5 de la STRASBOURG din 18.12.2008, precum si de art. 354 – 357 Cod pr. penala.
Un studiu, o analiza asupra aspectului si continutului acestei hotarari, ar fi trebuit sa il faca instanta de fond, in dosarul nr. 7223/180/2012 sa observe ca, nu este vorba nici de aceeasi suma de bani. Pe de alta parte o asemenea exceptie nu poate fi invocata in etapa executarii hotararii penale.
Nici legea speciala in 302/2004 nu restrictioneaza in vreun fel posibilitatea de a reitera, de a se solicita ori de cate ori este necesar punerea in executare a hotararii penale, art. 237 „ Drept de executare a hotararii este redobandit de statul roman”....
Apreciem ca in dosarul de fata, nu sunt intrunite conditiile cerute de legea speciala si care se refera la cazurile de refuz ale recunoasterii sanctiunii penale poloneze ( art. 236 – 237), precum si art. 241 lit. g care are in vedere valoarea de 70 EURO, pentru ca, asa cum am aratat mai sus prima instanta ( I dosar) a fost in eroare asupra sumei de 700 de zloti.
Discutabila este si posibilitatea de a fi sau nu atacabile cu recurs astfel de sentinte penale, cu un astfel de obiect. Astfel, prima sentinta penala nr. 1934 din 06.12.2011 nu cuprinde nicio referire la posibilitatea de a fi sau nu atacabila cu recurs . In cea de-a doua sentinta penala ( ce o avem spre analiza astazi) face vorbire despre posibilitatea de a fi atacata cu recurs in 10 zile de la pronuntare ( s.p. 85/23.01.2013 a JUDECATORIEI BACAU).
In acest mod s-ar putea explica neatacarea cu recurs a primei sentinte penale nr. 1934/06.12.2011 de catre procuror.
In al doilea dosar, instanta de fond a specificat faptul ca hotararea poate fi recurata, in baza principiului ca, daca legea nu distinge, se aplica cadrul procedural general, asa cum se indica in art. 385/3 Cod pr. penala .
„Termenul de recurs este de 10 zile, daca legea nu dispune altfel”.
Dar, in cauza de fata ne aflam in cadrul unei proceduri administrative ( de recunoastere a sanctiunii penale aplicate de alt stat), asa cum se discuta si in cazul emiterii de mandate europene de arestare si mandate de urmarire internationala, aspect clarificat prin DECIZIA nr. 30/2008 de catre I C C J in solutionarea recursului in interesul legii „emiterea mandatului de urmarire internationala in vederea extradarii nu presupune intocmirea unei incheieri, nefiind o procedura jurisdictionala”, ( pentru ipoteza admiterii unei astfel de solicitari ). Doar in cazul incheierii prin care se respinge solicitarea de extradare activa, se poate formula recurs, art. 66 alin.5 din Legea 302/2004.
Asadar chestiunea este controversata daca poate fi atacata cu recurs si in ce termen.
Pentru toate aceste argumente, tribunalul considera c a aceasta solicitare de recunoastere a amenzii penale de 7000 de zloti polonezi aplicata inculpatului C.C.L., trebuie solutionata pe fond, o astfel de exceptie nu-si are aplicabilitate, pe de o parte pentru ca initial nu a avut loc o „judecata” a cauzei ( potrivit normelor procedurale europene si nationale) si pentru ca legea speciala 302/2004 nu ingradeste posibilitatea de a fi reiterata oricand executarea unei sanctiuni penale.
Fiind intrunite conditii art. 385/9 pct. 17 coroborat cu art. 385/15 pct. 2 lit. c Cod pr. penala, se va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta - JUDECATORIA BACAU, sentinta penala recurata nr.85/23.01.2013 fiind astfel casata in totalitate.
In baza art. 192 alin. 3 Cod pr penala, cheltuielile judiciare avansate de stat, vor ramane in sarcina statului, intimatul C.C.L. beneficiind de asistenta juridica din oficiu.
ADMITE recursul declarat de PARCHETUL DE PE LANGA JUDECATORIA BACAU, impotriva sentintei penale nr. 85 din 23.01.2013, pronuntata de JUDECATORIA BACAU in dosarul nr. 7223/180/2012.
Caseaza in totalitate sentinta penala recurata si dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la JUDECATORIA BACAU.
Recunoastere sanctiune pecuniara. Autoritate de lucru judecat.
Decizie nr. 105 din data de 14.03.2013
pronunțată de Tribunalul Bacau
Sursa: Portal.just.ro