Contestatie in anulare. Notiunea de greseala materiala. Hotarare nr. 25 din data de 20.01.2006
pronunțată de Tribunalul Giurgiu

Contestatie in anulare. Notiunea de greseala materiala.
La data de 10.03.2006 pe rolul Tribunalului Giurgiu s-a inregistrat sub nr. 589/2006 (numar nou 1348/122/2006) contestatia in anulare formulata de contestatoarea B.A. impotriva deciziei civile nr. 25/20.01.2006 pronuntata de Tribunalul Giurgiu nr. 2629/2005 in contradictoriu cu numitii S.E.V., G.M. si mostenitorii defunctei P.V., numitii P.V., P.D.G., P.R.C., P.R.A., contestatie intemeiata in drept pe dispozitiile art. 318 (1) cod proc. civ. - teza 1 "cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale".
In motivarea contestatiei formulate s-a aratat ca greseala materiala esentiala a instantei de recurs, consta in faptul ca a solutionat recursul numitei S.E.V. pe fond, prevalandu-se pe o argumentatie teoretica, aceea de a fi dat eficienta incheierii de stramutare a cauzei pronuntata in 17.06.2005 de Inalta Curte de Casatie si Justitie si printr-o interpretare eronata a dispozitiilor art. 40 alin. 4 si dispozitiilor Codului de procedura civila.
S-a mai aratat in motivarea contestatiei in anulare ca, Tribunalul Giurgiu nu mai putea solutiona pe fond cauza, intrucat Tribunalul Dambovita pronuntase in cauza o decizie definitiva si irevocabila, respectiv decizia nr. 374/14.06.2005, iar prin pronuntarea unei solutii contrare de catre Tribunalul Giurgiu "s-a produs o situatie delicata" in ceea ce priveste executarea silita.
Contestatoarea a precizat ca desi I.C.C.J. a pronuntat incheierea de stramutare cu pastrarea tuturor actelor indeplinite de catre instanta inainte de stramutare, iar potrivit dispozitiilor legale - respectiv art. 40 (5) cod proc. civ. "numai actele de procedura indeplinite ulterior stramutarii si hotararea pronuntata, sunt desfiintate prin efectul admiterii cererii de stramutare, (in cauza putandu-se vorbi de un asemenea efect numai dupa data de 17.06.2005; iar recursul fiind solutionat de Tribunalul Dambovita, inca din 14.06.2005), totusi Tribunalul Giurgiu a solutionat si el recursul, pronuntand o hotarare contrara celei dispuse de Tribunalul Dambovita. Astfel, invedereaza contestatoarea, s-a ajuns in situatia in care subzista doua solutii valabile deopotriva, dar contradictorii, in aceeasi cauza.
Pentru motivele expuse contestatoarea a solicitat admiterea cererii sale, anularea deciziei atacate si pe fond respingerea recursului ca ramas fara obiect.
Contestatia in anulare a fost respinsa ca inadmisibila, pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art. 318 alin. 1 teza 1 cod proc. civ., temei de drept al contestatiei formulate, "hotararile instantei de recurs pot fi atacate cu contestatie in anulare cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale".
Retine tribunalul ca, in acceptiunea textului de lege susmentionat, prin greseala materiala se intelege o greseala de fapt involuntara si nu o greseala de judecata, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispozitii legale sau de rezolvare a unui incident procedural.
Ori, in speta de fata, se indica ca si greseala materiala in sensul vizat de art. 318 alin. 1 teza 1 cod proc. civ., aspectul ca Tribunalul Giurgiu a solutionat recursul declarat impotriva unei sentinte judecatoresti, respectiv sentinta civila nr. 532/08.02.2005 a Judecatoriei Targoviste , dupa ce I.C.C.J. dispusese stramutarea cauzei, dand eficienta incheierii de stramutare, cu toate ca anterior stramutarii, Tribunalul Dambovita se pronuntase definitiv si irevocabil respingand recursul formulat impotriva aceleiasi sentinte civile nr. 532/08.02.2005, susmentionate.
Dupa cum se poate observa insa, din cuprinsul deciziei nr. 25/20.01.2006 a Tribunalului Giurgiu (atacata cu prezenta contestatie in anulare) , rezulta ca aceasta instanta nu a procedat la judecarea recursului, fara sa observe ca asupra acestuia se pronuntase si Tribunalul Dambovita prin decizia civila nr. 374/14.06.2005, anterior dispunerii stramutarii, ci dimpotriva, a analizat incidentul procedural ivit, dand o interpretare proprie art. 40 alin. 4 si 5 cod proc. civ. si abia ulterior procedand la judecarea recursului.
Prin urmare, este evident ca, in cauza nu se poate vorbi de o greseala materiala in sensul art. 318 alin. 1 teza 1 cod proc. civ., ci se incearca ca pe calea contestatiei in anulare sa se indrepte cumva, eventuale greseli de judecata, de fond, de interpretare a probelor, lucru inadmisibil, intrucat legiuitorul nu a dorit, in nici un caz, ca institutia contestatiei in anulare sa devina un recurs la recurs.
Un argument in plus in acest sens, il constituie faptul ca insasi contestatoarea precizeaza in cuprinsul cererii sale ca "dispozitiile art. 40 (5) cod proc. civ., au fost interpretate eronat, mentionate trunchiat", admitand deci, ca, contestatia sa incearca sa valorifice greseli de fond cum am aratat mai sus si in nici un caz greseli materiale.