Prin sentinta penala nr.1680/16.10.2007 pronuntata de Judecatoria Medgidia in dosarul penal nr.1716/256/2007 a fost condamnat inculpatul I.S.S. la pedeapsa de 1 (un) an si 6 (sase) luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala prev.de art.181 alin.1 Cp.
In baza dispozitiilor art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate, pe durata unui termen de incercare de 3 ani si 6 luni, calculat in conditiile art.82 Cod penal.
Conform dispozitiilor art.71 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prevazute de art.64 lit.a si b din Cod penal.
A fost suspendata aceasta interdictie in conditiile art.71 pct.5 Cod pr.pen., pe durata termenului de incercare stabilit.
S-a atras atentia inculpatului asupra consecintelor prevazute de art.83 Cod penal.
Potrivit dispozitiilor art.14-15 Cod pr.pen., raportat la art.998 Cod civil, a fost obligat inculpatul catre partea civila M.I. la plata de despagubiri civile, cu titlul de daune morale, respectiv echivalentul a 10.000 RON, din data executarii.
Conform dispozitiilor art.313 al.1 din O.U.G. nr.72/2006, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 88,47 RON catre Spitalului Medgidia, cu titlu de cheltuieli de spitalizare.
S-a constatat ca Spitalul Judetean de Urgenta Constanta si-a rezervat calea actiunii civile separate in recuperarea cheltuielilor de spitalizare.
In baza dispozitiilor art.191 al.1 Cod pr.penala, a fost obligat inculpatul la 200 RON cheltuieli judiciare catre stat.
Conform dispozitiilor art.193 Cod pr.penala, a fost obligat inculpatul catre partea civila la 500 RON cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:
In dimineata zilei de 24.08.2006, la orele 4,30, martorul A.N. s-a intalnit pe soseaua din comuna Dobromir cu partea vatamata M.I., care era lovit la fata, si-i curgea sange.
Acesta i-a spus martorului ca fusese lovit de catre inculpatul I.S.S.cu pumnul peste fata si cand a cazut jos, l-a lovit si cu picioarele.
Martorul a vazut atunci, la vreo 100 m departare masina inculpatului, consatean cu ei, cum pleca de acolo, iar in perioada urmatoare, l-a auzit la circiuma din sat pe inculpat, cand a afirmat ca a agresat-o pe partea vatamata.
Despre faptul lovirii petrecute la orele 4,30 dimineata, partea vatamata a povestit, la orele 7,00 dimineata si martorului V.C., care l-a vazut cu urme de lovituri pe fata, afirmand si fata de acest martor ca a fost lovit de catre inculpat.
Sustinerile celor doi martori se coroboreaza cu declaratia partii vatamate, in sensul ca a fost agresat la orele 4,30 dimineata si a explicat mobilul: inculpatul il intrebase ceva despre o femeie vaduva si nu i-a placut cand victima i-a cerut lamuriri.
Sustinerile partii vatamate se coroboreaza cu certificatul medico-legal, din care rezulta ca partea vatamata prezinta dubla fractura de mandibula, produsa la 24.08.2006, prin lovire cu corp dur si necesita pentru vindecare o perioada de 40-45 zile ingrijiri medicale. A fost internat in Spitalul Medgidia si in Spitalul Clinic Judetean Constanta.
Inculpatul nu a recunoscut fapta si a incercat sa-si dovedeasca alibiul, in sensul ca s-ar fi aflat la domiciliu.
In favoarea sa a declarat sotia sa I.G., in sensul ca, in fiecare dimineata, la ora 4,00, inculpatul era acasa.
Instanta a inlaturat sustinerile acesteia, ca partial nesincere, fiind de inteles subiectivismul acesteia.
De altfel, cel de-al doilea martor, I.A., fost cioban la inculpatul I., face vorbire despre faptul sa-l lua pe acesta din casa, in fiecare dimineata, pentru a mulge caprele, incepand cu ora 5,00 dimineata.
Prin urmare, prima instanta retine ca, in mod direct si cu acte medicale si probe testimoniale, s-a dovedit ca partea vatamata M.I. a fost victima unei agresiuni la data de 24.08.2006, iar indirect, s-a dovedit ca autor al agresiunii este inculpatul.
Impotriva sus-mentionatei sentinte penale a declarat recurs in termen legal inculpatul, cu motivarea ca nu se face vinovat de savarsirea faptei.
La termenul de judecata din 11.01.2008, tribunalul a pus in discutia partilor necesitatea restituirii cauzei la procuror, in vederea refacerii actului de sesizare a instantei, in raport de prevederile art.332 alin.2 rap.la art.263 Cpp.
Analizand actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine urmatoarele:
Prin rechizitoriul cu nr.2975/P/2006 din 02.04.2007, Parchetul de pe langa Judecatoria Medgidia a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului I.S.S., pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala, prev.de art.181 Cod penal, retinandu-se in sarcina acestuia ca la data de 24.08.2006 i-a aplicat partii vatamate M.I. o lovitura in zona fetei, provocandu-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 40-45 de zile de ingrijiri medicale.
Potrivit art.263 si art.264 Cpp, rechizitoriul constituie actul de sesizare al instantei si el trebuie sa cuprinda, printre altele, date referitoare la fapta retinuta in sarcina inculpatului si probele pe care se intemeiaza invinuirea.
In ceea ce priveste actul de trimitere in judecata emis in prezenta cauza, se constata ca acesta este neregulat intocmit, deoarece in partea introductiva fapta este descrisa in mod sumar, iar analiza probelor aduse in sprijinul invinuirii, precum si a celor invocate in aparare si inlaturate lipseste cu desavarsire.
In conditiile in care rechizitoriul cuprinde numai simpla enumerare a probelor, alaturi de prezentarea generica a faptei deduse judecatii, exigentele de ordin formal prevazute de lege nu sunt indeplinite, ceea ce face ca instanta sa nu fie legal sesizata.
Cum situatia de fapt rezultata in urma cercetarii judecatoresti nu este pe deplin lamurita, cauza se impune a fi restituita procurorului in vederea refacerii actului de sesizare, potrivit art.332 alin.2 Cpp, cu respectarea conditiilor prevazute de art.263 Cpp.
1