Prin incheierea penala nr. 1639 din 4 iulie 2013 a Judecatoriei Baia Mare s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulata de inculpatul MURESAN ANDREI NICOLAE, impotriva caruia s-a dispus masura arestarii preventive pe o durata de 19 zile prin Incheierea penala nr. 1457/12.06.2013 a Judecatoriei Baia Mare, in baza careia a fost emis mandatul de arestare preventiva nr. 55/U/12.06.2013.
In considerentele incheierii s-a retinut faptul ca prin prin Incheierea Penala nr. 1457 din 12.06.2013 pronuntata in dosar nr. 7266/182/2013 al Judecatoriei Baia Mare, ramasa definitiva prin Incheierea penala nr. 146/R/15.06.2013 a Tribunalului Maramures, s-a admis propunerea formulata de Parchetul de pe langa Judecatoria Baia Mare si, in baza art. 1491 raportat la art. 148 lit. f Cod procedura penala, s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului Muresan Andrei Nicolae, pentru o durata de 19 de zile.
S-a considerat ca in cauza exista probe si indicii temeinice care conduc la presupunerea rezonabila ca petentul este autorul infractiunii prev. de art. 197 alin. 1 si 2 Cod penal, cu aplicarea art. 99 si urmatoarele Cod penal.
Analizand masura preventiva dispusa fata de inculpatul Muresan Andrei Nicolae, din perspectiva prezentei cereri, instanta a constatat ca aceasta a fost luata in conditiile art. 143, respectiv 148 lit. f Cod procedura penala, existand probe si indicii temeinice ca inculpatul, impreuna cu alti 3 inculpati, a savarsit cu intentie o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa in libertate prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
Indiciile temeinice in sensul art.143 C.p.p., care au dovedit savarsirea infractiunii de viol, au rezultat din urmatoarele mijloace de proba administrate pana la data trimiterii in judecata, respectiv si data formularii prezentei cereri in cauza: declaratiile date de inculpati, declaratiile partii vatamate, proces-verbal de cercetare la fata locului, proces-verbal de examinare imbracaminte, proces-verbal de recunoastere dupa fotografii, declaratii martori, act medico-legal.
Potrivit prevederilor legale incidente, acordarea liberarii provizorii reprezinta o vocatie si nu un drept al inculpatului, doar instanta fiind in masura sa aprecieze asupra oportunitatii dispunerii acestei masuri, aprecierea in acest sens presupunand un examen al cauzei concrete cu privire la fapta pentru care s-a dispus arestarea invinuitului ori inculpatului, calitatea acestuia, modul de savarsire a faptei, natura acesteia, circumstantele concrete ale cauzei si cele privind persoana invinuitului sau inculpatului. Dispozitiile art. 5 paragraful 3 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, precum si ale art. 5 alin 5 din Codul de procedura penala, nu instituie o obligatie de acordare a liberarii provizorii in cursul procedurii judiciare, iar luarea masurilor alternative celor privative de libertate se subsumeaza in mod obligatoriu realizarii scopurilor acestora.
Analiza temeiniciei cererii de liberare presupune, atat verificarea indeplinirii conditiilor prevazute la art. 1602 din Codul de procedura penala, cat si a aptitudinii pe care aceasta masura o va avea de a asigura realizarea efectiva a scopului masurilor preventive, astfel cum acesta este reglementat de dispozitiile art. 136 alin. 1 cu trimitere la alin. 2 din Codul de procedura penala, respectiv oportunitatea acestei masuri. Desi Codul de procedura penala si Conventia Europeana a Drepturilor Omului garanteaza dreptul persoanei acuzate de a obtine liberarea in cursul procedurii, aprecierea cu privire la oportunitatea unei asemenea cereri apartine instantei de judecata, prin raportare la conditiile de admisibilitate si avand in vedere necesitatea bunei desfasurari a procesului penal.
In absenta unor criterii legale care ar trebui sa stea la baza aprecierii instantei asupra temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar a inculpatului, aceasta trebuie sa se raporteze atat la elementele ce privesc faptele pentru care este cercetat, cat si la datele care circumstantiaza persoana inculpatului.
In ceea ce priveste persoana inculpatului, instanta a constatat ca acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut ca a intretinut raporturi sexuale cu partea vatamata aratand insa ca acestea au fost consimtite, este elev.
In motivarea pericolului social concret pe care lasarea in libertate a inculpatului ar prezenta-o pentru ordinea publica, judecatoria a apreciat ca se impun a fi mentionate urmatoarele aspecte raportat la modalitatea concreta de comitere a faptei: pe timp de noapte, de catre mai multe persoane, dupa ce inculpatii s-au inteles sa o conduca pe partea vatamata la o casa in constructie, acesteia spunandu-i ca acolo va putea innopta, insa in realitate urmarind intretinerea unor raporturi sexuale, prin constrangerea unei parti vatamate in varsta de 15 ani si virgina sa intretina raporturi sexuale normale si orale cu 4 barbati.
Desfasurarea normala a relatiilor sociale necesita un climat de convietuire pasnica, de securitate si incredere reciproca, un climat in care fiecare persoana, avand o conduita demna, se bucura de stima si considerarea celorlalti membri ai societatii. Tulburarea acestui climat prin nesocotirea acestor valori, sau prin incalcarea securitatii celor ce participa la viata sociala, constituie o fapta periculoasa pentru societate.
Pentru toate aceste considerente, instanta a apreciat ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta pericol concret si real pentru ordinea publica, sens in care cererea de liberare provizorie sub control judiciar a fost respinsa ca neintemeiata.
Impotriva acestei incheieri a declarat recurs inculpatul Muresan Andrei Nicolae care a solicitat a i se admite cererea de liberare provizorie sub control judiciar.
Examinand incheierea penala recurata, prin prisma motivelor invocate precum si din oficiu, tribunalul a retinut urmatoarele:
Potrivit inscrisurilor aflate la dosar, cererea de liberare provizorie formulata de inculpatul minor Muresan Andrei Nicolae, a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Baia Mare la data de 20.06.2013.
La data de 25.06.2013 a fost inregistrat pe rolul Judecatoriei Baia Mare dosarul nr. 7750/182/2013, cuprinzand rechizitoriul nr. 2534/P din 25.06.2013 al parchetului de pe langa aceeasi instanta, prin care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului minor Muresan Andrei Nicolae si a inculpatilor major Mihut Gabriel Ilie, Menhart Bogdan si Menhart Ioan, acuzati de comiterea infractiunii de viol, prevazuta de art. 197 alin. 1 si 2 lit. a Cod penal.
In consecinta, de la data de 25.06.2013 a fost declansata faza judecatii, devenind aplicabile regulile procesuale corespunzatoare acesteia.
Potrivit art. 317 Cod procedura penala, obiectul judecatii este constituit din fapta si persoana aratata in actul de sesizare al instantei, iar in caz de extindere a procesului penal si din fapta si persoana la care se refera extinderea. Astfel, judecata, in sensul art. 317 Cod procedura penala, are un caracter principal, iar toate celelalte cereri, exceptii sau chestiuni prejudiciale au un caracter accesoriu, incidental fata de aceasta si, cu exceptia cazurilor in care legea prevede in mod expres un regim derogatoriu, urmeaza cadrul si regulile procesuale ale principalului.
Conform dispozitiilor art. 480 Cod procedura penala, in cazul infractiunilor savarsite de minori, urmarirea, judecarea, precum si punerea in executare a hotararilor privitoare la acestia, se fac potrivit procedurii obisnuite cu completarile si derogarile din prezentul capitol (Capitolul II din Titlul IV al partii speciale a Codului de procedura penala) si din sectiunea IV1 al Capitolului I din Titlul IV al partii generale.
Dispozitiile art. 485 Cod procedura penala, instituie in mod expres o exceptie de la regula publicitatii sedintei de judecata, prevazand la alin. 2 ca sedinta in care are loc judecarea infractorului minor nu este publica.
Cu toate acestea, in conformitate cu dispozitiile art. 486 Cod procedura penala, cand in aceeasi cauza sunt mai multi inculpati, printre care unii minori si altii majori, instanta judeca dupa procedura obisnuita, iar sedinta de judecata are caracter public.
In consecinta, avand in vedere ca cererea de liberare provizorie sub control judiciar are un caracter accesoriu fata de obiectul judecatii, cata vreme legea nu prevede in mod expres un regim derogatoriu, aceasta va fi solutionata potrivit acelorasi reguli procesuale ca si fondul cauzei. Cu alte cuvinte, in ipoteza in care sedinta de judecata este nepublica, in conditiile art. 485 Cod procedura penala, in aceleasi conditii, de nepublicitate, ar trebui solutionata si cererea de liberare provizorie sub control judiciar a inculpatului minor. Ratiunea pentru care legiuitorul a instituit caracter nepublic al sedintei in care este judecat minorul nu poate fi restransa numai la termenul de judecare a cauzei in fond, ci se extinde asupra tuturor cererilor sau exceptiilor care il privesc pe acesta. Pe de alta parte, pentru identitate de ratiune, in ipoteza in care judecarea in fond a cauzei se face cu respectarea dispozitiilor art. 290 Cod procedura penala, in acelasi mod se impune a fi solutionata si cererea de liberare provizorie sub control judiciar, sens in care a fost pronuntata si Decizia nr. 2/2009 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectiile Unite.
Avand in vedere ca in dosarul nr. 7750/182/2013 al Judecatoriei Baia Mare, s-a dispus trimiterea in judecata a unor inculpati majori alaturi de un inculpat minor, sedinta de judecata, ca regula generala, se va desfasura in conditii publice, in conformitate cu dispozitiile art. 486 Cod procedura penala. Pe care de consecinta, potrivit regulii enuntate mai sus, toate cererile si exceptiile cu caracter accesoriu si incidental, vor fi judecate, in masura in care legea nu prevede expres altfel, in sedinta publica.
Potrivit dispozitiilor art. 197 alin. 2 Cod procedura penala, nerespectarea dispozitiilor privind publicitatea sedintei de judecata, este sanctionata cu nulitatea absoluta, nulitate care nu poate fi inlaturata in nici un mod si care poate fi invocata in orice stare a procesului si se ia in considerare si din oficiu.
In consecinta, constatand ca cererea de liberare provizorie formulata de inculpatul minor Muresan Andrei Nicolae a fost judecata in sedinta nepublica, desi in conformitate cu cele expuse mai sus sedinta de judecata trebuia sa fie publica, tribunalul a admis recursul declarat si, constatand nulitatea absoluta a incheierii atacate, a casat-o in totalitate si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante, care va proceda la solutionarea cererii de liberare provizorie sub control judiciar cu respectarea dispozitiilor art. 486 Cod procedura penala raportat la art. 290 Cod procedura penala, respectiv in sedinta publica.
Nepublicitatea sedintei de judecata. Consecinta: trimiterea cauzei spre rejudecare instantei care a pronuntat o hotarare nelegala.
Decizie nr. 170/R din data de 11.07.2013
pronunțată de Tribunalul Maramures
Domeniu Procedura civila si penala (cai de atac, competente etc.) |
Dosare Tribunalul Maramures |
Jurisprudență Tribunalul Maramures
Sursa: Portal.just.ro