Pensie speciala - Admisibilitatea contestatiei impotriva deciziilor de revizuire emise de C.J.P.
Asupra recursului de fata:
Constata ca prin sentinta civila nr. 1657/2011, pronuntata de Tribunalul Brasov, a fost admisa contestatia formulata de contestatoarea P. M., in contradictoriu cu intimata C.J.P. B si in consecinta:
S-a dispus anularea deciziei de revizuire a pensiei nr. 268298/14.07.2011 emisa de C.J.P. B.
A fost obligata intimata C.J.P. BRASOV sa mentina pensia de serviciu a contestatoarei stabilita prin decizia cu nr. 268298//03.02.2009 a C. P. B.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta a retinut urmatoarele:
Prin decizia 531/R/03.05.2011 a Curtii de Apel Brasov s-a dispus anularea deciziei 268298/18.08.2010, iar punandu-se in executare aceasta hotarare judecatoreasca, C.J.P. B a emis o noua decizie de pensie prin care s-a anulat decizia de recalculare a pensiei in baza Legii 119/2010 si HG 737/2010, i-a achitat cheltuielile de judecata. La data de 21.07.2011 insa, a primit decizia nr. 268298 de revizuire a pensiei, emisa la data de 14.07.2011 in baza OUG 59/2011, decizie in care sunt reluate toate elementele din decizia de pensie anulata de catre instanta, inclusiv cuantumul de 1382 de lei.
Prin decizia 531/R/03.05.2011 a Curtii de Apel Brasov, prin care s-a dispus anularea deciziei 268298/18.08.2010, s-a admis contestatia formulata de contestatoarea P. M., dispunandu-se mentinerea in plata a pensiei de serviciu avuta anterior emiterii deciziei de recalculare avuta anterior emiterii deciziei de recalculare anulata.
In considerentele deciziei civile pronuntate s-a retinut faptul ca s-a emis decizia anulata cu incalcarea principiului neretroactivitatii legii civile noi, iar definitivarea dreptului nu mai permite o diminuare de substanta a acestuia, ci, cel mult, o modificare favorabila, dandu-se eficienta regulii drepturilor castigate.
In ceea ce priveste aplicarea OUG 59/2011, criticata de contestatoare, instanta de fond a constatat ca potrivit art. 1 alin. 1, pensiile prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, care au facut obiectul recalcularii conform prevederilor aceleiasi legi, se revizuiesc, din oficiu, de catre casele teritoriale de pensii in evidenta carora se afla dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
Astfel, se poate usor observa ca, aceasta ordonanta de urgenta, se refera la pensii stabilite in baza Legii 119/2010, ori, in cazul contestatoarei, prin decizia civila 531/R/03.05.2011 a Curtii de Apel Brasov s-a stabilit irevocabil ca aceasta are dreptul la o pensie de serviciu, in baza Legii 531/2004, motiv pentru care dispozitiile OUG 59/2011 nu ii sunt aplicabile.
Contestatoarea invoca, prin aplicarea OUG 59/2011, incalcarea prevederilor Conventiei Europene pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, respectiv a art. 6 si a art. 1 Protocolul aditional nr. 1 relativ la "Protectia proprietatii".:
Judecatorul cauzei, in conformitate cu prevederile art. 20 alin. 2 din Constitutia Romaniei, se poate pronunta cu privire la respectarea Conventiei, ca efect al aplicarii unei legi in cazul in concret cu care este sesizat, si dupa ce Curtea Constitutionala a declarat deja ca legea este constitutionala.
Aceasta deoarece exista o diferenta fundamentala intre abordarea Curtii Constitutionale si cea a Curtii Europene iar acest lucru este posibil atunci cand, desi legea este declarata constitutionala, ea poate totusi sa incalce conventia.
Nu este in caderea instantei de judecata de a face aprecieri asupra oportunitatii adoptarii OUG 59/2011, insa, aceasta nu semnifica imposibilitatea instantei de judecata de a examina legea din perspectiva jurisprudentei CEDO, ci faptul ca judecatorul national trebuie sa aplice corect si in limitele statuate de Conventie, rationamentul Curtii in aplicarea prevederilor conventionale.
Astfel, decizia contestata, cu acelasi continut cu cea a deciziei anulate prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, incalca puterea de lucru judecat, efectul fiind afectarea accesului liber la justitie.
Prin emiterea deciziei contestate in prezenta cauza, cu acelasi continut cu al deciziei emise in baza Legii nr.119/2010, anulate prin hotarare judecatoreasca irevocabila, se incalca puterea lucrului judecat si securitatea raporturilor juridice.
In cauza Pravednaya contra Rusiei (Cererea nr. 69529/01, hotararea din 18 noiembrie 2004), se reamintesc principiile privind art.6&l din Conventie, ce trebuie interpretat in lumina preambulului acesteia, referitor la statul de drept, ce presupune principiul certitudinii securitatii raporturilor juridice insemnand printre altele ca nu mai poate fi pusa in discutie o chestiune asupra careia s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca definitiva. Se mai subliniaza ca instantele trebuie sa fie in mod special atente la folosirea unor acte normative noi ce au ca efect influentarea instantei in darea unei anumite decizii, in procese in care statul este parte, indiferent care ar fi motivele invocate de stat pentru justificarea masurii.
In aceeasi decizie Curtea a considerat ca prin privarea reclamantei de dreptul de a primi o pensie in suma determinata prin hotarare judecatoreasca definitiva, statul a deranjat echilibrul echitabil existent intre interesele aflate in joc. in consecinta, Curtea a hotarat in unanimitate ca a existat o incalcare a articolului 1 din Protocolul 1 ( paragraful 41).
In cauza Burdov contra Rusiei aceeasi Curte a retinut incalcarea art.6 si art. l din Protocolul 1, in motivarea deciziei retinandu-se :
34.Curtea reaminteste dreptul persoanei de a se adresa unei instante privind drepturile sale civile. Dreptul de acces la o instanta nu presupune doar desfasurarea procesului in fata instantei. Accesul la instanta devine iluzoriu, nu este un drept efectiv, daca legea nationala permite ca o hotarare pronuntata de instanta, definitiva, obligatorie, sa nu se execute in detrimentul uneia dintre parti. Apare fara sens ca sa se stabileasca in art.6&l reguli privind desfasurarea procesului echitabil, in lipsa protectiei privind executarea hotararilor judecatoresti. Respectarea hotararilor judecatoresti, a fost asumata de statele membre prin ratificarea Conventiei, executarea hotararilor judecatoresti facand parte din proces, in sensul art.6.
35.Autoritatile statale nu pot invoca lipsa fondurilor pentru a nu achita sau a intarzia plata obligatiilor stabilite prin hotarare judecatoreasca. Chiar daca in anumite circumstante poate fi acceptata o intarziere, aceasta nu poate fi de natura sa aduca atingere esentei dreptului protejat de art.6
Relativ la argumentele legate de incalcare, in cazul contestatoarei, prin modul de aplicare a Legii nr.119/2010, HG 737/2010, Legii nr.263/2010, a drepturilor prevazute de art. l Protocolul 1 la Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, a art.14 si necesitatea observarii art.6 din aceeasi conventie, referitor la practica neunitara, ele au facut obiectul analizei, cu putere de lucru judecat, in cauza ce a facut obiectul dosarului nr.10174/62/2010 vazand continutul identic al noii decizii emise. Cele referitoare la art. l Protocolul 1, din Conventie sustin ca recalcularea, ca si revizuirea pensiei reprezinta o masura ce invoca un interes public insuficient justificat, foloseste mijloace care nu sunt in concordanta ori sunt chiar in contradictie cu interesul public invocat ca scop al masurii, este disproportionata, discriminatorie si atrage incalcarea excesiva a dreptului de proprietate, aducand atingere substantei lui.
Impotriva acestei sentinte s-a declarat recurs de recurenta CJP B, criticandu-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In dezvoltarea motivelor de recurs se arata ca in mod eronat Tribunalul Brasov, a retinut puterea lucrului judecat, intrucat in prezentul dosar se contesta o decizie emisa in baza OUG 59/2011, act normativ care produce efecte juridice incepand cu data de 1.08.2011, iar sentinta judecatoreasca pe care prima instanta a invocat-o cu putere de lucru judecat nu s-a bazat pe acest nou act normativ. Prin urmare, trebuie verificat daca OUG 59/2011 corespunde exigentelor impuse de jurisprudenta CEDO.
Tribunalul Brasov, s-a limitat doar la a aprecia cu privire la incalcarea principiului certitudinii securitatii raporturilor juridice prin prisma jurisprudentei CEDO, si nu cu privire la restrangerea exercitiului unor drepturi.
S-a mai invocat Cauza Kechko contra Ucrainei, unde Curtea a retinut ca este la latitudinea Statului sa determine ce sume vor fi platite angajatilor sai din bugetul de stat. Statul poate introduce, suspenda sau anula plata unor asemenea sporuri, facand modificarile legislative necesare.
Se mai arata ca singurul drept castigat sunt doar prestatiile deja realizate pana la intrarea in vigoare a noii reglementari, nu dreptul la pensie de serviciu.
In continuarea motivelor de recurs, se mai invoca decizia 29/2011 pronuntata de ICCJ in solutionarea recursului in interesul legii si considerentele aplicabile spetei de fata relative la notiunea de "interes patrimonial" ce intra in sfera de protectie a dispozitiilor art. 1 din Protocolul 1 aditional la CEDO, ca legea adoptata este o ingerinta din perspectiva respectarii dreptului de proprietate al reclamantilor.
Examinand sentinta atacata in raport de criticile formulate instanta apreciaza ca recursul este intemeiat si in consecinta va fi admis iar sentinta primei instante va fi modificata in tot, in sensul respingerii contestatiei, in baza dispozitiilor art. 312 Cod procedura civila pentru urmatoarele considerente:
Prima instanta a procedat la solutionarea contestatiei cu ignorarea dispozitiilor OUG 59/2011, absolutizand principiul puterii lucrului judecat prin raportare la dispozitiile deciziei civile nr. 531/R/3.05.2011 pronuntata de Curtea de Apel Brasov.
Astfel, s-a retinut in mod eronat, de instanta de fond, faptul ca procedura revizuirii pensiilor instituita prin art. 1 al. 1 din OUG 59/2011, nu afecteaza decat pensiile care au facut obiectul recalcularii prevazute de dispozitiile Legii 119/2011, facand exceptie pensiile, care desi recalculate pe baza acestei legi, au fost mentinute ca pensii speciale, ca efect al pronuntarii unor hotarari judecatoresti. Instanta de fond a facut o distinctie, pe care nu a facut-o legiuitorul, stabilind astfel categoriile exceptate de la recalcularea pensiei si ignorand principiul potrivit caruia "unde legea nu distinge nu putem distinge nici noi".
Contestatoarea a purtat un proces separat, cu C.J.P., proces, finalizat cu pronuntarea Deciziei civile nr. 531/R/3.05.2011, prin care s-a dispus anularea, deciziei de recalculare a pensiei nr. 268298/18.08.2010.
Puterea lucrului judecat si a statuarilor instantei la acel moment, nu impiedica in vreun fel sau altul, posibilitatea legiuitorului de a schimba cadrul legislativ. Statuarile instantelor de judecata, cu ocazia pronuntarii deciziei mai susmentionata, nu pot scoate de sub cenzura revizuirii, decizia de pensionare a contestatorului, pentru ca, dreptul legiuitorului de a modifica legislatia in materia pensionarii nu poate fi impietat de puterea lucrului judecat, neexistand pensii garantate prin hotarari judecatoresti.
La momentul respectiv, la care s-a pronuntat decizia civila invocata de contestatoare, nu era in vigoare OUG 59/2011, astfel ca din aceasta perspectiva instanta nu s-a pronuntat.
Prin urmare chiar daca s-a purtat un proces anterior, prin care instantele au dispus anularea deciziei de recalculare a pensiei emisa in baza HG 737/2010, nu se poate sustine ca pensia contestatorului, nu a facut obiectul recalcularii si in consecinta nu mai poate fi revizuita.
Scopul edictarii OUG 59/2011, a fost acela de a proceda la unificarea modalitatii de determinare a calcului pensiei de asigurari sociale, si generalizarea principiului contributivitatii, la toti beneficiarii de pensii speciale mentionati la lit. c, a art. 1 din legea 119/2010, atins de practica neunitara a instantelor de judecata.
De altfel, statul este singurul in masura sa stabileasca politica salariala si a asigurarilor sociale, pe baza analizei bugetului de stat si al asigurarilor sociale, avand in acest sens o pozitie privilegiata in raport de celelalte puteri in stat. Aceasta politica se inscrie in marja larga de apreciere conferita de CEDO, partilor semnatare, pentru astfel se situatii.
Prin decizia de inadmisibilitate pronuntata de CEDO in data de 7.02.2012, in cauza Ana Maria Frimu contra Romaniei, au fost respinse ca inadmisibile, in temeiul art. 35 parg.3 si 4 din Conventie plangerile referitoare la incalcarea art. 1 din Protocolul 1 aditional la CEDO si a apreciat ca reducerea pensiilor, desi substantiala , constituie o modalitate de a integra aceste pensii in regimul general al pensiilor, prevazut de legea 19/2000, pentru a echilibra bugetul si a corecta diferentele existente intre sistemele de pensie.
Ca si Curtea Constitutionala a Romaniei, Curtea de la Strasbourg a constatat ca aceste motive nu pot fi considerate de drept nerezonabile sau disproportionate.
Fara a mai relua aspectele dezlegate de ICCJ prin decizia 29/2011, in legatura cu caracterul de "interes patrimonial" al pensiei de serviciu, ce intra in sfera de protectie a art. 1 din Protocolul 1 aditional la CEDO, de faptul ca legea 119/2010, reprezinta o ingerinta din perspectiva respectarii dreptului de proprietate, instante de judecata au obligatia sa analizeze, in concret, raportul rezonabil de proportionalitate, intre mijloacele utilizate si scopul urmarit a fi realizat.
In analiza testului de proportionalitate, asa cum se stabileste prin considerentele deciziei nr. 29/2011, pronuntata de ICCJ in solutionarea recursului in interesul legii, se poate constata ca reclamanta nu a suportat o sarcina disproportionata si excesiva, incompatibila cu dreptul de proprietate, intrucat pensia acesteia, stabilita in urma revizuirii, la cuantumul de 1382 lei, este aproape dublul pensiei medii aferente lunii octombrie 2011, de 776 lei si aproape de patru ori mai mare decat pensia minima pe economie de 350 lei.
In ce priveste incidenta cauzei Pravednaya contra Rusiei, pe care prima instanta a invocat-o in sentinta atacata, aceasta nu este aplicabila, in raport de circumstantele spetei de fata.
In cauza Pravednaya contra Rusiei, este vorba despre o cale de atac, a revizuirii, pe care Agentia de Pensii a promovat-o in instanta, impotriva unei hotarari judecatoresti, ramasa definitiva la Curtea Regionala din Novosibirsk la data de 15.02.2000, revizuire promovata ca urmare a descoperii unor circumstante substantiale relevante in acea cauza.
Curtea a retinut ca unul dintre aspectele fundamentale ale statului de drept il constituie principiul certitudinii juridice, care impune printre altele, ca atunci cand instantele pronunta o hotarare definitiv, decizia acestora sa nu fie contestata. Ne aflam intr-o situatie similara cu cauza Brumarescu contra Romaniei.
In speta de fata, insa, revizuirea pensiilor de serviciu, s-a realizat de legiuitor, prin edictarea OG 59/2011, in aplicarea legii 119/2010.
HG 737/2010, avut in vedere de instanta la momentul pronuntarii deciziei civile, fata de care s-a retinut puterea lucrului judecat , a fost abrogata prin OG 59/2011, astfel ca procesul de revizuire a fost declansat de legiuitor si nu de instantele de judecata.
Prin urmare, cauza Pravednaya contra Rusiei, nu este aplicabila in prezenta speta, cum in mod eronat a retinut instanta de fond.
Pentru toate aceste considerente, instanta apreciaza ca recursul este intemeiat si in consecinta va fi admis, iar sentinta primei instante va fi modificata in tot, in sensul respingerii contestatie.
Decizia civila nr. 483/M/9.03.2012/ NG