Potrivit art. 1, alin.1, din legea 10/2001, regula repararii prejudiciilor cauzate prin preluarea abuziva de catre stat a imobilelor este restituirea in natura, insa alineatul 2 al aceluiasi articol stabileste ca in cazul in care restituirea in natura nu este posibila, se acorda masuri reparatorii prin echivalent.
Art. 1, alin 2 si art. 10, alin 8, din lege includ printre masurile reparatorii in echivalent compensarea cu alte bunuri sau servicii, care se ofera de unitatea investita cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite.
Acordarea de bunuri sau servicii in compensare este conditionata de existenta in patrimoniul unitatii detinatoare a unor bunuri, iar in cazul in care astfel de bunuri exista, dar se refuza acordarea lor, instanta este chemata sa stabileasca natura masurii reparatorii, administrand probe din care sa rezulte posibilitatea acordarii de bunuri sau servicii in compensare.
Acordarea in compensare de alte bunuri si servicii este stabilita ca o obligatie a unitatii detinatoare, iar o astfel de reparatie depinde nu numai de vointa unitatii detinatoare si a notificatorului, ci si de existenta in patrimoniul unitatii notificate a unor bunuri care sa poata fi acordate in compensare.
In caz de refuz de atribuire in compensare din partea unitatii detinatoare, instanta este abilitata sa-l cenzureze, in acest sens fiind si jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului, reflectata si in cauza Glod contra Romaniei, precum si practica instantei supreme ( decizia de speta nr. 2788/29 martie 2007, pronuntata de ICCJ- sectia civila si de proprietate intelectuala).
In executarea obligatiei legale de a propune acordarea de bunuri in compensare, a fost adoptata HG 250/2007, care stabileste, in art. 1 alin 5 din Cap. II ca Primaria afiseaza lunar lista imobilelor ce sunt libere de constructii si nesolicitate de fostii proprietari spre atribuire, si care pot constitui obiect al masurilor reparatorii prin echivalent.
Instanta avea obligatia de a administra orice probe considera ca sunt necesare pentru a stabili daca pe raza localitatii Craiova exista terenuri libere, cu aceleasi caracteristici urbanistice si de valoare similara cu cele preluate abuziv de la autorul reclamantilor, aflate la dispozitia primariei si care pot fi atribuite in compensare, potrivit art. 10 din Legea nr. 10/2001, astfel de probe fiind administrate in apel, potrivit art. 295 Cod procedura civila.
La data de 03 iulie 2006, reclamantii P. A. C, S. A., P. S. S. si P. George H. au chemat in judecata pe paratii Primaria Mun. Craiova si Primarul Mun. Craiova, solicitand anularea in parte a dispozitiei nr.10874/27.06.2006, si emiterea unei alte dispozitii prin care sa li se restituie in intregime in natura terenul situat in Craiova in suprafata de 29.768, 75 mp., cartier Valea Rosie.
In motivare, se arata prin dispozitia nr.10874/27.06.2006 li s-a respins cererea inregistrata sub nr.63063/07.09.2005 desi o parte din teren este liber si neafectat de utilitati publice.
Au precizeaza ca terenul solicitat a intrat in proprietatea autorului lor, in baza actului de vanzare-cumparare autentificat la 27.01.1925 de Grefa Tribunalului Dolj -Sectia a III-a, conform procesului-verbal nr.5217 din 27.01.1925, imobilul fiind identificat la acel moment in str. Crucea de Piatra (Drumul Sararilor), actual Valea Rosie.
La data de 3 august 2007, a decedat reclamanta S.A., fiind introdusi in cauza mostenitorii acesteia, S. C. M. si S.S H.
Prin sentinta civila 650 din 22 octombrie 2007 a Tribunalului Dolj s-a admis in parte contestatia, s-a anulat in parte punctul 1 al dispozitiei nr.10874/2006, emisa de Primarul Municipiului Craiova.
S-a dispus restituirea in natura a terenului in suprafata de 5160 mp., individualizat pe schita anexa 1 la raportul de expertiza intre punctele 12-2-3-4-5-6-7-8-9-10 -12 si a terenului in suprafata de 1708 mp., materializat pe schita anexa II la completarea la raportul de expertiza intre punctele: 10.- 227-65-62-61-11-10. S-a mentinut restul dispozitiei si s-a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunta astfel, tribunalul a retinut ca in anul 1925 V. N.P. a cumparat de la I. F. cca 3 ha teren - 29768,75 mp. , pamant situat pe teritoriul comunei Craiova, avand urmatoarele vecinatati: rasarit - Directia CFR linia Calafat, apus - drumul care pleaca de la Bariera Crucea de Piatra si iese la Regimentul de artilerie, miazanoapte - drumul ce duce la gropile de nisip si miazazi - Batalionul de vanatori.
Raportul de expertiza intocmit de expertul Cirpici Viorel, a identificat terenul cumparat de autorul reclamantilor in raport de actul de vanzare-cumparare nr.527/12.01.1925, testamentul incheiat la 6.08.1942 si transcris in Registrul Tribunalului Dolj, Sectia III sub nr.5063/13.09.1947, prin care V. P. transmitea dupa moarte fiilor sai suprafata de 23.270 mp..
Diferenta de 6498,75 mp., dintre terenul inscris in actul de vanzare-cumparare si terenul cuprins in testament, a facut obiectul unei exproprieri fara titlu in perioada 1925 - 1942, astfel ca acest teren nu se incadreaza in categoria imobilelor preluate abuziv , prevazuta de art.1 din Legea 10/2001.
Expertul a individualizat o suprafata de 5160,28 mp., fara constructii sau utilitati publice, precum si o suprafata de 1708 mp., pe care este amplasata o constructie din tabla si zidarie BCA, aflata intr-o stare avansata de degradare.
Prin urmare, avand in vedere dispozitiile art.10 alin.2 din Legea nr. 10/2001, s-a dispus restituirea in natura a celor doua suprafete de teren , iar potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001, reclamantii au obligatia de a mentine afectatiunea terenului in suprafata de 1708 mp pe o perioada de trei ani, intrucat Grupul Scolar Electroputere are drept de administrare .
Desi expertul a identificat mai multe suprafete de teren care ar putea fi atribuite reclamantilor in compensare, totusi, avand in vedere O.G. nr.209/22.12.2005, instanta a constatat ca nu s-a facut dovada ca terenurile identificate de expert figureaza pe tabelele prevazute la art.1 alin .5, si nu a fost verificata situatia juridica a terenurilor respective.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel reclamantii P.A., P.S. S, P.G. H., S. S. H. si S. C.M., precum si Primaria Municipiului Craiova, prin Primar, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Parata a motivat apelul sau aratand ca in mod gresit s-a dispus restituirea unor suprafete de teren in natura, fara a se avea in vedere planurile de urbanism aprobate, si faptul ca terenul individualizat in schitele expertului este ocupat de o cladire si se afla in incinta unei unitati scolare, fiind necesar pentru buna desfasurare a activitatii acesteia.
Reclamantii au criticat in apel faptul ca nu s-a dispus restituirea in natura a suprafetei de 557 m.p. situata in str. I.D.Sirbu, si nu s-au acordat in compensare alte terenuri, potrivit art. 1 alin 2 din Legea nr. 10/2001.
In apel s-a incuviintat proba cu acte, fiind emisa adresa catre Primaria Craiova pentru a comunica listele intocmite in conformitate cu art. 1. alin 5 cap.II, din H.G. nr. 250/2007, si de a se preciza situatia juridica a terenurilor solicitate de reclamanti in compensare. A fost inaintata adresa nr. 60945/23.04.2008, precum si listele solicitate.
S-a depus o completare a raportului de expertiza intocmit de exp.Cirpici Viorel, la cererea reclamantilor, precum si HCL Craiova nr. 196, 498, 522, Dispozitia 14628/2005 a Primarului Mun. Craiova, protocolul incheiat la 19.10.2005 intre Consiliul Local Craiova si UM 02517 Craiova, raportul de expertiza extrajudiciar intocmit de exp. Cuina Simion .
Apelul declarat de reclamanti este fondat, iar apelul paratei este nefondat pentru considerentele care succed:
In temeiul art. 10 din legea 10/2001 se restituie in natura terenurile libere, fara constructii, neafectate de detalii de sistematizare sau pentru care au fost aprobate detalii de sistematizare, dar nu a inceput constructia lucrarilor de investitii aprobate.
Din economia acestui text, in ansamblul sau, rezulta ca se poate restitui un teren pentru care, in planul de urbanism figureaza aprobate investitii, daca la data aparitiei legii aceste investitii nu au fost demarate. Este astfel nefondata critica paratei vizand ignorarea planurilor de urbanism de catre instanta, cat timp din concluziile expertului rezulta ca terenul restituit este liber. Aceasta concluzie nu a fost contrazisa de parata prin alte probe.
Art. 10 alin 3 din legea 10/2001 dispune restituirea terenurilor ocupate de constructii usoare sau demontabile, iar pe suprafata de 1708 m.p. s-a identificat o constructie din tabla si zidarie BCA, aflata intr-o stare avansata de degradare, care evident nu mai poate fi folosita de unitatea detinatoare .
Art. 16 din lege da posibilitatea restituirii imobilelor ocupate de institutii publice, cum este cazul unitatilor scolare, astfel ca in mod corect Tribunalul a dispus restituirea terenului aflat in curtea unei scoli, reclamantii avand obligatia de a mentine destinatia terenului, potrivit dispozitiilor legale.
Se constata astfel ca restituirea celor doua suprafete de teren s-a facut cu respectarea prevederilor art. 10 si art. 16 din Legea nr. 10/2001, criticile paratei nefiind justificate.
Potrivit art. 1, alin.1, din Legea nr. 10/2001, regula repararii prejudiciilor cauzate prin preluarea abuziva de catre stat a imobilelor este restituirea in natura, insa alineatul 2 al aceluiasi articol stabileste ca in cazul in care restituirea in natura nu este posibila, se acorda masuri reparatorii prin echivalent.
Art. 1, alin 2 si art. 10, alin 8, din lege includ printre masurile reparatorii in echivalent compensarea cu alte bunuri sau servicii, care se ofera de unitatea investita cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite.
Acordarea de bunuri sau servicii in compensare este conditionata de existenta in patrimoniul unitatii detinatoare a unor bunuri, iar in cazul in care astfel de bunuri exista, dar se refuza acordarea lor, instanta este chemata sa stabileasca natura masurii reparatorii, administrand probe din care sa rezulte posibilitatea acordarii de bunuri sau servicii in compensare.
Acordarea in compensare de alte bunuri si servicii este stabilita ca o obligatie a unitatii detinatoare, iar o astfel de reparatie depinde nu numai de vointa unitatii detinatoare si a notificatorului, ci si de existenta in patrimoniul unitatii notificate a unor bunuri care sa poata fi acordate in compensare.
In caz de refuz de atribuire in compensare din partea unitatii detinatoare, instanta este abilitata sa-l cenzureze, in acest sens fiind si jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului, reflectata si in cauza Glod contra Romaniei, precum si practica instantei supreme ( decizia de speta nr. 2788/29 martie 2007, pronuntata de ICCJ- sectia civila si de proprietate intelectuala).
In executarea obligatiei legale de a propune acordarea de bunuri in compensare, a fost adoptata HG 250/2007, care stabileste, in art. 1 alin 5 din Cap. II ca Primaria afiseaza lunar lista imobilelor ce sunt libere de constructii si nesolicitate de fostii proprietari spre atribuire, si care pot constitui obiect al masurilor reparatorii prin echivalent.
Tribunalul a facut o gresita aplicare a dispozitiilor art. 129 Cod procedura civila, care reglementeaza rolul activ al judecatorului, respingand cererea pentru acordarea de teren in compensare pe considerentul ca situatia juridica a terenurilor solicitate nu a fost stabilita de expert.
Instanta avea obligatia de a administra orice probe considera ca sunt necesare pentru a stabili daca pe raza localitatii Craiova exista terenuri libere, cu aceleasi caracteristici urbanistice si de valoare similara cu cele preluate abuziv de la autorul reclamantilor, aflate la dispozitia primariei si care pot fi atribuite in compensare, potrivit art. 10 din Legea nr. 10/2001, astfel de probe fiind administrate in apel, potrivit art. 295 Cod procedura civila.
Din raspunsurile inaintate de Primaria Mun. Craiova si completarea raportului de expertiza de catre expert Cirpici Viorel rezulta ca dintre cele trei parcele de teren identificate de reclamanti, si cu privire la care s-a solicitat sa se stabileasca masuri reparatorii sub forma compensarii, parcela in suprafata de 2,29 ha teren din str. Caracal nr. 152 constituie teren aflat in domeniul privat al localitatii, liber de constructii, care poate face obiectul atribuirii conform legilor reparatorii.
Terenul a fost cedat primariei de catre Ministerul Apararii Nationale, fiind adoptata HCL nr. 196/2005, prin care s-a aprobat preluarea terenului in domeniul public al localitatii. Ulterior, prin HCL nr. 498/200, terenul a fost trecut in proprietatea privata a localitatii si inscris ca atare in cartea funciara ( extras aflat la fila 39 dosar apel), iar prin adresa nr. 62878IP/24.04.2008 emisa de Primaria Craiova - Directia Urbanism si Amenajarea Teritoriului ( fila 137 dosar apel ) s-a comunicat instantei ca pentru acest teren nu exista nici o documentatie PUZ sau PUD.
Sustinerea apelantei parate Primaria Craiova, din cuprinsul adresei nr. 60945/23.04.2008 ( fila 107 dosar apel ) referitoare la imprejurarea ca terenul din str. Caracal, nr. 152 este inclus in zona cu destinatie speciala nu poate fi apreciata ca un impediment la acordarea in compensare, intrucat nu a fost dovedita, nefiind de altfel mentionata afectatiunea careia ii este destinata.
Terenul de 2, 29 ha este identificat si in listele anexa afisate de Primarie, astfel ca toate probele converg la concluzia ca la dispozitia Primariei se afla suprafata de 2,29 ha teren, ce poate fi acordata in compensare, avand acelasi regim juridic (teren intravilan) cu terenul ce a fost preluat de stat de la autorii reclamantilor.
Prin adresa 44317/26.03.2008 Primaria a comunicat reclamantului P. S. faptul ca din terenurile care se afla la dispozitia sa, doar terenurile din str. Aristita Romanescu si str. Tirnava nr. 43 au fost restituite, restul terenurilor care figureaza in listele anexa afisate cu proces verbal, conform HG nr. 250/2007, sunt inca libere.
Faptul ca prin notificarea adresata Primariei, precum si prin precizarile ulterioare din faza administrativa, inclusiv cele din etapa negocierilor purtate cu unitatea notificata, s-au solicitat doar masuri reparatorii prin echivalent, nu exclude atribuirea in compensare a altor terenuri, aceasta forma de reparatie fiind inclusa in categoria masurilor reparatorii prin echivalent, alaturi de despagubiri, in conditiile legii speciale. Prin urmare, este respectat principiul disponibilitatii, sustinerea contrara a apelantei parate fiind nefondata.
Cat priveste intinderea suprafetei ce se cuvine reclamantilor, se retine ca autorul V. N.P. a avut in proprietate in anul 1925 suprafata de 29768,75 mp., insa, asa cum s-a consemnat de expert si este confirmat prin declaratia data de autor sub nr. 14620 ( fila 62 dosar Tribunal), suprafata de 6498,75 mp., a facut obiectul unei exproprieri fara titlu in perioada 1925 - 1942. O dovada a faptului ca in patrimoniul autorului se afla numai diferenta de 23.270 m.p. este si imprejurarea ca prin testamentul aut. sub nr. 5063/13.09.1947, autorul V. P. transmitea dupa moarte fiilor sai suprafata de 23.270 mp.
De altfel, prin notificarea 455/2001 inaintata primariei in termenul legal, (fila 50, dosar tribunal) reclamantii au precizat ca solicita acordarea de masuri reparatorii pentru suprafata de 23. 283 m.p., iar prin dispozitia atacata s-a raspuns acestei notificari. Desi reclamantii au adresat la 7.09.2005 o noua notificare prin care s-a solicitat suprafata de 29. 768 m.p., aceasta nu este facuta in termenul prevazut de art. 22 din Legea nr. 10/2001 si nu poate fi considerata ca o precizare a notificarii initiale.
Potrivit art. 1 alin 1 din Legea nr. 10/2001 face obiectul legii reparatorii doar terenul preluat de stat in perioada 1945-1989, astfel ca terenurile preluate in orice mod inaintea anului 1945 nu pot fi solicitate de mostenitorii fostilor proprietari in acest cadru procesual.
Aceasta concluzie a fost retinuta si in considerentele sentintei, iar reclamantii nu au criticat prin motivele de apel acest aspect.
Concluzia care se impune este aceea ca reclamantii sunt indreptatiti la masuri reparatorii pentru suprafata de 23. 270 m.p., teren detinut in proprietate de autorul lor si preluat abuziv de stat, din care li s-a restituit in natura suprafata de 6868 m.p., prin hotararea primei instante.
Pentru diferenta de teren de pana la 23. 270 m.p., adica suprafata de 16 402 m.p., s-a dovedit in apel ca pot fi acordate masuri reparatorii sub forma compensarii cu teren intravilan situat in Craiova, str. Caracal nr. 152. Terenul a fost identificat de exp. Cirpici Viorel in schita anexa la completarea raportului de expertiza realizata in apel ( fila 27 dosar apel).
Cat priveste terenul in suprafata de 557 m.p., este de observat ca apelantii reclamanti nu au mai insistat in criticile formulate, acesta nu poate face obiectul unei atribuiri in compensare, intrucat este indisponibilizat de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 10/2001, fiind solicitat a se restitui in natura prin formularea de notificare, in baza Legii nr. 10/2001, asa cum s-a precizat in adresa nr. 60945/23.04.2008 a Primariei Craiova.
In raport de considerentele expuse, in baza art. 296 Cod procedura civila, se va admite apelul reclamantilor, se va respinge apelul paratilor, se va schimba in parte sentinta, in sensul ca se va dispune restituirea in natura catre reclamanti si a suprafetei de 16402 m.p., urmand a se mentine restul dispozitiilor sentintei.