DECIZIE nr. 478/2026

DECIZIA nr. 478 din 19 mai 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 200 alin. (3) teza întâi , alin. (4) , (5) și (7) din Codul de procedură civilă și ale art. 39 alin. (1) și alin. (2) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Intrare în vigoare 16 noiembrie 2026

Elena-Simina Tănăsescu - președinte

Asztalos Csaba-Ferenc - judecător

Mihai Busuioc - judecător

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dacian-Cosmin Dragoș - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Alina Oprișan - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Violeta Nae.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 200 alin. (3)-(5) și (7) din Codul de procedură civilă și ale art. 39 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția fost ridicată de Societatea Paxum Inc, cu sediul în Belize, în Dosarul nr. 40.539/3/2024/a2 al Tribunalului București - Secția a VI-a civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.294D/2025.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Precizează că, în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale, accesul liber la justiție nu semnifică accesul la toate gradele de jurisdicție, acest drept putând fi supus unor condiționări de fond și de formă. Cererea de reexaminare privind stabilirea taxei judiciare de timbru este un incident procedural prealabil antamării fondului, a cărui soluționare este guvernată de principiul celerității, care ar fi grav

afectat prin aplicarea în materie a principiului contradictorialității. De asemenea, susține că art. 200 din Codul de procedură civilă are ca scop remedierea unor lipsuri ale cererii introductive, iar atât timp cât procedura criticată nu se referă la însăși judecata pe fond a acestei cereri, dispozițiile criticate nu înfrâng dreptul la un proces echitabil și nici dreptul la apărare. Totodată, face referire la jurisprudența în materie a Curții, respectiv Decizia nr. 251 din 20 aprilie 2021 și Decizia nr. 254 din 15 mai 2025.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Încheierea din 3 iulie 2025, pronunțată în Dosarul nr. 40.539/3/2024/a2, Tribunalul București - Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 200 alin. (3)-(5) și (7) din Codul de procedură civilă și ale art. 39 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Paxum Inc, cu sediul în Belize, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată ca netimbrată.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia menționează că procedura cererii de reexaminare are ca premisă rezoluția judecătorului pronunțată în condițiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă, prin care acesta stabilește în sarcina reclamantului obligația de plată a taxei judiciare de timbru, precum și cuantumul acesteia. Cu privire la această rezoluție arată că legea nu impune obligativitatea motivării acesteia, ceea ce generează o lipsă de transparență și de posibilitate reală de control asupra raționamentului instanței. Precizează că, în cazul anulării cererii de chemare în judecată pronunțate în temeiul art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă pentru neplata taxei de timbru, instanța oferă doar o motivare sumară, limitată la constatarea existenței sau inexistenței dovezii de plată, fără a analiza în fond obligația de plată. În aceste condiții, dreptul la apărare nu poate fi exercitat efectiv, neexistând posibilitatea de a susține argumente sau de a contesta caracterul timbrabil al cererii. Prin urmare, apreciază că încheierea de anulare ar trebui să conțină o motivare proprie cu privire la existența obligației de plată a taxei judiciare de timbru, explicând raționamentul privind obligația de plată a taxei, nu doar constatarea formală a plății sau neplății acesteia.

6. În continuare, autoarea subliniază că rezoluția menționată are natura unei hotărâri judecătorești și trebuie motivată, motivarea reprezentând o garanție fundamentală împotriva faptului că instanța nu a judecat în mod arbitrar, dar și o condiție esențială pentru dreptul la un proces echitabil. Totodată, menționează că, în lipsa motivării hotărârii supuse căii de atac, instanța de control judiciar este pusă în imposibilitatea de a verifica legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, precum și de a analiza apărările formulate. Autoarea excepției mai relevă faptul că procedura soluționării cererii de reexaminare, potrivit art. 39 alin. (2) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, se desfășoară în camera de consiliu, fără citarea părților, ceea ce elimină contradictorialitatea. Din această perspectivă, apreciază că hotărârea pronunțată nu poate dobândi autoritate de lucru judecat, întrucât nu a existat o judecată reală asupra fondului raportului juridic fiscal dedus judecății.

7. Opinează că deși, în aparență, sunt puse la dispoziția părții două căi de atac, în realitate, acestea nu asigură un cadru procesual real în care să se poată valorifica dreptul la apărare, întrucât nu permit formularea unor apărări sau critici concrete asupra obligației de plată a taxei de timbru. Susține că dispozițiile art. 200 alin. (5)- (7) din Codul de procedură civilă par a oferi mai multe garanții pentru asigurarea dreptului la apărare. Astfel, exercitarea căii de atac a reexaminării se poate face întrun termen mai îndelungat, respectiv 15 zile, decât cel menționat de dispozițiile art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, de numai 3 zile. Totodată, la judecarea cererii de reexaminare, dispozițiile art. 200 alin. (7) impun prezența/citarea celui care a exercitat calea de atac, spre deosebire de dispozițiile art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, care prevăd că judecata se face fără citare.

8. În final, susține că, dacă, potrivit art. 200 alin. (5) și (7) din Codul de procedură civilă, reclamantul/reclamanta nu poate prezenta apărări privind obligația de plată a taxei judiciare de timbru, aceste dispoziții sunt neconstituționale, deoarece nu îi oferă un cadru procesual real pentru a-și susține argumentele sau a se apăra împotriva motivelor invocate de instanță. Astfel, nu poate fi supusă controlului instanței existența raportului juridic fundamental de drept fiscal care impune taxa, iar calea de atac devine o simplă formalitate, lipsită de substanță, fapt ce justifică neconstituționalitatea dispozițiilor criticate.

9. Tribunalul București - Secția a VI-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, instanța reține că modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru este reglementată de art. 33 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, stabilirea acesteia putând fi realizată fie printr-o rezoluție, fie printr-o încheiere, tocmai pentru a se aprecia asupra caracterului timbrabil al cererii. Ulterior, partea interesată are la dispoziție, în temeiul art. 39 din același act normativ, posibilitatea de a formula cerere de reexaminare, care reprezintă o cale de atac împotriva modalității de stabilire a taxei judiciare de timbru și care permite verificarea legalității stabilirii caracterului timbrabil și a cuantumului taxei.

10. Tribunalul arată că, potrivit art. 200 din Codul de procedură civilă, în situația în care nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 194-197 din același act normativ, instanța poate dispune, prin încheiere, anularea cererii de chemare în judecată. Împotriva acestei încheieri, reclamantul are la dispoziție calea de atac a cererii de reexaminare, care se poate formula motivat în termen de 15 zile, solicitând revenirea asupra măsurii anulării.

11. Raportat la căile de apărare ce îi sunt deschise părții față de măsurile instituite, instanța judecătorească menționează că nu se poate reține o îngrădire a dreptului la justiție care să asigure o apărare efectivă, nefiind proceduri caracterizate de formalism, în contextul în care partea are deschise procedurile legale pentru exercitarea și apărarea drepturilor evocate. De asemenea, termenele stabilite pentru formularea căilor de atac nu pot fi considerate restrictive, iar, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, aceste proceduri reprezintă incidente procesuale prealabile judecării fondului, fiind guvernate de principiul celerității. Așadar, necesitatea unor proceduri caracterizate de oralitate și contradictorialitate, finalizate prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești motivate, nu se impune în această fază prealabilă, astfel cum susține autoarea excepției.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale

criticate, raportate la prevederile constituționale, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15. Obiectul excepției de neconstituționalitate, conform încheierii de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 200 alin. (3)-(5) și (7) din Codul de procedură civilă și ale art. 39 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. În urma examinării notelor scrise formulate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că obiectul excepției îl constituie în realitate dispozițiile art. 200 alin. (3) teza întâi, alin. (4), (5) și (7) din Codul de procedură civilă și ale art. 39 alin. (1) și alin. (2) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu următorul conținut: – Art. 200 alin. (3) teza întâi, alin. (4), (5) și (7) din Codul de procedură civilă:

(3) Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. [

]

(4) Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a)-c), d) numai în cazul motivării în fapt și f), precum și art. 195-197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii. [

]

(5) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării. [

]

(7) Cererea se soluționează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanței respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularitățile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3).

– Art. 39 alin. (1) și alin. (2) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013:

(1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

(2) Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. [

]

16. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 - Accesul la justiție, astfel cum acesta se interpretează, în temeiul art. 20 din Constituție, și prin prisma exigențelor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și celor cuprinse în art. 24 - Dreptul la apărare.

17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea acesteia nu a avut posibilitatea de a recupera prejudiciul produs pe calea unei acțiuni civile în cadrul unui proces penal, ca urmare a clasării cauzei de către organele de urmărire penală, motiv pentru care s-a adresat instanței civile pentru tragerea la răspundere civilă a persoanelor care au creat prejudiciul prin săvârșirea faptelor penale. Instanța astfel sesizată a stabilit că acțiunea formulată de către autoare este timbrabilă și i s-a pus în vedere acesteia să achite taxa judiciară de timbru pentru fiecare tip de răspundere invocat.

18. În susținerea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate sunt neconstituționale întrucât nu asigură exercitarea efectivă a dreptului la apărare. Menționează că rezoluția judecătorului referitoare la plata taxei judiciare de timbru nu este motivată, nefiind explicitate considerentele care au determinat calificarea cererii ca fiind supusă timbrării, ceea ce lipsește partea de posibilitatea de a formula apărări reale și de a combate, în cunoștință de cauză, argumentele instanței. Totodată, arată că procedura reexaminării, potrivit art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, se desfășoară fără citarea părților și fără asigurarea contradictorialității, aspecte care împiedică dezbaterea fondului raportului juridic privind caracterul timbrabil al cererii. În aceste condiții, apreciază că este încălcat dreptul la apărare, iar hotărârea dată în această procedură nu poate dobândi autoritate de lucru judecat, fiind lipsită de posibilitatea unei verificări efective a legalității și temeiniciei acesteia. Pentru aceste considerente, solicită constatarea neconstituționalității dispozițiilor criticate, în măsura în care acestea nu permit valorificarea reală a dreptului la apărare și a accesului la un proces echitabil.

19. În raport cu cele susținute, Curtea constată că textele criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, pronunțându-se în sensul respingerii excepțiilor de neconstituționalitate din perspectiva unor critici similare, în acest sens existând o vastă jurisprudență.

20. De exemplu, prin Decizia nr. 264 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 6 iulie 2016, paragrafele 16-19, Curtea a reținut că procedura regularizării cererii introductive este obligatorie, instanța judecătorească manifestând un rol activ în asigurarea accesului efectiv la justiție al titularului cererii prin înștiințarea acestuia cu privire la lipsurile cererii introductive. Curtea a constatat că, de vreme ce procedura criticată nu privește însăși judecarea pe fond a cererii introductive, dispozițiile criticate nu înfrâng prevederile referitoare la dreptul la un proces echitabil sau dreptul la apărare, întrucât procedura specială vizată nu se referă la fondul cauzelor, respectiv la drepturile civile, cum cere art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ci numai la aspectele de ordin pur legal, a căror examinare nu face cu nimic necesară o dezbatere, cu citarea părților. De altfel, mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția presupun și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional consacrat de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, putând stabili prin lege procedura de judecată.

21. Curtea a mai statuat că procedura reglementată de dispozițiile legale criticate reflectă opțiunea legiuitorului și urmărește remedierea eventualelor deficiențe ale cererii introductive, astfel încât, la inițierea procedurii de stabilire a primului termen de judecată, aceasta să includă toate elementele prevăzute de art. 194-197 din Codul de procedură civilă. Prin această reglementare, legiuitorul a urmărit disciplinarea părților implicate în proces, asigurând astfel respectarea principiului celerității și a dreptului la un proces echitabil. De asemenea, Curtea a constatat că procedura de regularizare a cererii introductive are rolul de a degreva instanțele de judecată de soluționarea unor cereri incomplete, facilitând pregătirea eficientă a judecății sub toate aspectele sale.

22. Cu privire la critica referitoare la lipsa motivelor de fapt și de drept care să justifice soluția instanței judecătorești, în sensul justificării caracterului timbrabil al cererii sau a modului de calcul al acesteia, Curtea, prin Decizia nr. 286 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 1 septembrie 2022, paragraful 18, a arătat că încheierea de anulare a cererii poate fi motivată succint, întemeindu-se pe motivele deja comunicate petentului și pe faptul că lipsurile nu au fost complinite în termenul prevăzut de lege, acesta luând cunoștință de motivele de anulare în termenul legal. Soluționarea cererii de reexaminare se face de către un alt complet decât cel căruia i s-a repartizat cauza, care poate reveni asupra încheierii de anulare dacă măsura a fost dispusă în mod eronat sau dacă neregularitățile au fost înlăturate în termenul acordat, caz în care cauza va fi retrimisă completului inițial învestit. Așadar, prin cererea de reexaminare se analizează inclusiv legalitatea măsurii prin prisma îndeplinirii condițiilor de formă.

23. În ceea ce privește cuantumul taxei judiciare de timbru, Curtea a constatat că legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru și de a stabili atât cuantumul, cât și modalitatea de plată a acesteia, acestea fiind aspecte ce țin de politica legislativă fiscală. Plata taxelor și impozitelor reprezintă o obligație constituțională, însă, pentru a asigura accesul liber la justiție, prin dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul a instituit posibilitatea instanței judecătorești de a acorda reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxei judiciare de timbru în cazurile în care partea nu dispune de resurse materiale suficiente ori nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, aceasta constituind o garanție a liberului acces la justiție (a se vedea Decizia nr. 221 din 12 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 13 iunie 2016, paragraful 23).

24. În plus, prin Decizia nr. 872 din 26 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 5 martie 2021, paragraful 25, Curtea a reținut că cererea de reexaminare este instrumentul juridic din cadrul unei acțiuni aflate pe rolul instanței prin care reclamantul poate cere unui alt complet de judecată decât cel care i-a stabilit cuantumul taxei de timbru să recalculeze suma fixată cu acest titlu, pe care o apreciază ca fiind nejustificat de mare.

25. De asemenea, prin Decizia nr. 471 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014, paragraful 17, sau Decizia nr. 696 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 27 noiembrie 2015, paragraful 13, cu referire la dispozițiile art. 39 alin. (2) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, Curtea a constatat că obiectul textului de lege criticat îl constituie o normă procedurală care reglementează soluționarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru, așadar, un incident procedural prealabil antamării fondului de către instanța judecătorească, întrucât în discuție este o chestiune prealabilă, soluționarea acesteia fiind guvernată de principiul celerității, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralității și contradictorialității, a obligativității citării părților, ca și a posibilității exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluționare a cererii de reexaminare. În acest context, deși în principiu trebuie să respecte publicitatea ședințelor, legiuitorul poate să stabilească și excepții (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.668 din 15 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 23 februarie 2010).

26. Totodată, în jurisprudența sa, instanța de control constituțional a apreciat că reglementarea prevăzută la art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 este pe deplin compatibilă cu exigențele constituționale, oferind instanței posibilitatea de a analiza particularitățile fiecărei cauze și de a asigura un echilibru just între interesele individuale ale părților și cerințele de eficiență ale actului de justiție, garantând astfel accesul efectiv la justiție pentru solicitant (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 318 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 18 septembrie 2018, paragraful 19).

27. Pe de altă parte, în jurisprudența sa în materia taxelor judiciare de timbru, Curtea a statuat că accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit, iar în cadrul mecanismului statului, activitatea autorității judecătorești corespunde asigurării unui serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecință, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru, pentru a nu afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor (a se vedea Decizia nr. 552 din 14 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 24 iunie 2022, paragraful 15).

28. Neintervenind elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția deciziilor menționate, precum și considerentele pe care aceasta se sprijină își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față.

29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Paxum Inc, cu sediul în Belize, în Dosarul nr. 40.539/3/2024/a2 al Tribunalului București - Secția a VI-a civilă și constată că dispozițiile art. 200 alin. (3) teza întâi, alin. (4), (5) și (7) din Codul de procedură civilă și ale art. 39 alin. (1) și alin. (2) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VI-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 19 mai 2026.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Alina Oprișan

Alte acte din Monitorul Oficial din data de 16 noiembrie 2026

DECIZIE nr. 45 din 20 ianuarie 2026

DECIZIA nr. 45 din 20 ianuarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normati...