DECIZIE nr. 179/2026

Elena-Simina Tănăsescu - președinte

Asztalos Csaba-Ferenc - judecător

Mihai Busuioc - judecător

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor notei 2 a lit. c) din pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca, pentru membrul de sindicat Adina Letiția Grad, în Dosarul nr. 838/100/2021* al Tribunalului Maramureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.562D/2022.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 8 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 838/100/2021*, Tribunalul Maramureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor notei 2 a lit. c) din pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca, pentru membrul de sindicat Adina Letiția Grad, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind acordarea unor drepturi salariale.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 pronunțată de instanța supremă este contrară Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, împrejurare din care decurge încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1, ale art. 16 alin. (1) și (2), ale art. 126 alin. (3) și ale art. 147. Această decizie a Curții Constituționale a stabilit că personalul care beneficiază de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică. Potrivit paragrafului 33 din Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, în cazul instituțiilor sau autorităților publice aflate în subordinea aceluiași ordonator de credite, având același scop, îndeplinind aceleași funcții și atribuții, aflate la același nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituții sau autorități publice subordonate. Dar, în baza Deciziei nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, funcționari publici din cadrul Ministerului Finanțelor Publice au un salariu de bază majorat cu 15% începând cu iulie 2017, în timp ce alții nu beneficiază de această majorare, deși prestează aceeași activitate. Soluția instanței supreme permite ca persoane aflate în aceeași situație, dar care nu au obținut hotărâri judecătorești prin care să se fi recunoscut majorări salariale, să aibă indemnizații de încadrare mai mici decât persoanele cărora li s-au recunoscut astfel de drepturi, prin hotărâri judecătorești, generând diferențe în stabilirea salariului de bază.

6. Autorul arată, în final, că prin nerespectarea considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 se încalcă art. 142 alin. (1) și art. 147 alin. (4) teza a doua din Constituție din care rezultă că toate deciziile Curții Constituționale, indiferent de natura și conținutul acestora, sunt general obligatorii, inclusiv pentru instanța supremă, care nu poate oferi dezlegări obligatorii care contravin deciziilor instanței constituționale.

7. Tribunalul Maramureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile notei 2 a lit. c) din pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul conținut: „Funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale și Ministerului Muncii și Justiției Sociale beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.“

12. Prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat, în interpretarea dispozițiilor notei 2 lit. c) din pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) și (6) din actul normativ anterior menționat, următoarele: (i) majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 și pentru anul 2018; (ii) pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condițiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017; (iii) prin excepție, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.

13. Autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că dispozițiile criticate contravin normelor constituționale ale art. 1 referitor la statul român, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 126 alin. (3) privind rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și art. 147 privind deciziile Curții Constituționale.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că a mai examinat critici identice în Decizia nr. 175 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 24 iulie 2024, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legeacadru nr. 153/2017, în interpretarea Deciziei nr. 82/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

15. Curtea a statuat că Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 pronunțată de instanța supremă nu conduce către concluzia unei aplicări diferențiate a acestui spor între persoane aflate în aceeași situație juridică. Curtea a arătat, de altfel, că autorii excepției au invocat, în realitate, o inegalitate de tratament juridic ce nu este intrinsecă textelor de lege supuse controlului de constituționalitate, ci derivă din modul de aplicare a acestora.

16. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor notei 2 a lit. c) din pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca, pentru membrul de sindicat Adina Letiția Grad, în Dosarul nr. 838/100/2021* al Tribunalului Maramureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Maramureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 26 februarie 2026.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva