DECIZIE nr. 45/2026

DECIZIA nr. 45 din 20 ianuarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene

Intrare în vigoare 16 noiembrie 2026

Elena-Simina Tănăsescu - președinte

Asztalos Csaba-Ferenc - judecător

Mihai Busuioc - judecător

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dacian-Cosmin Dragoș - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în numele și pentru membrii de sindicat Victor-Ion Barote și alții, în Dosarul nr. 6.352/118/2021 al Curții de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 113D/2023.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 123D/2023, nr. 244D/2023, nr. 265D/2023, nr. 266D/2023, nr. 304D/2023, nr. 404D/2023, nr. 405D/2023, nr. 422D/2023, nr. 423D/2023, nr. 436D/2023, nr. 437D/2023, nr. 503D/2023, nr. 521D/2023, nr. 538D/2023, nr. 636D/2023, nr. 770D/2023, nr. 1.186D/2023, nr. 1.688D/2023, nr. 2.190D/2023, nr. 542D/2024, nr. 2.781D/2024 și nr. 3.649D/2024, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de același autor, în numele și pentru unii membri de sindicat, în Dosarul nr. 5.940/63/2022 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 123D/2023), în Dosarul nr. 763/85/2022 al Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 244D/2023), în Dosarul nr. 769/85/2022 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 265D/2023), în Dosarul nr. 2.456/89/2021* al Tribunalului Bacău - Secția a IIa civilă și de contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 266D/2023), în Dosarul nr. 1.857/101/2022 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 304D/2023), în Dosarul nr. 3.943/118/2022 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 404D/2023), în Dosarul nr. 1.839/101/2022 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 405D/2023), în Dosarul nr. 1.866/101/2022 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 422D/2023), în Dosarul nr. 1.874/101/2022 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 423D/2023), în Dosarul nr. 3.169/107/2021 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 436D/2023), în Dosarul nr. 1.649/107/2022 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 437D/2023), în Dosarul nr. 1.869/101/2022 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 503D/2023), în Dosarul nr. 1.735/113/2021* al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 521D/2023), în Dosarul nr. 14.095/3/2022 al Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 538D/2023), în Dosarul nr. 6.072/3/2022 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 636D/2023), în Dosarul nr. 3.947/118/2022 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 770D/2023), în Dosarul nr. 179/3/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 1.186D/2023), în Dosarul nr. 13.110/3/2021 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 1.688D/2023), în Dosarul nr. 26.854/3/2021 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 2.190D/2023), în Dosarul nr. 35.235/3/2021 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 542D/2024), în Dosarul nr. 13.385/3/2021 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 2.781D/2024) și în Dosarul nr. 735/98/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal (Dosarul Curții Constituționale nr. 3.649D/2024).

4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5. Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, președintele Curții pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura procesuală propusă. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 123D/2023, nr. 244D/2023, nr. 265D/2023, nr. 266D/2023, nr. 304D/2023, nr. 404D/2023, nr. 405D/2023, nr. 422D/2023, nr. 423D/2023, nr. 436D/2023, nr. 437D/2023, nr. 503D/2023, nr. 521D/2023, nr. 538D/2023, nr. 636D/2023, nr. 770D/2023, nr. 1.186D/2023, nr. 1.688D/2023, nr. 2.190D/2023, nr. 542D/2024, nr. 2.781D/2024 și nr. 3.649D/2024 la Dosarul nr. 113D/2023, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, în acord cu jurisprudența recentă în materie a Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 107 din 27 februarie 2025.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

7. Prin Decizia civilă nr. 1.004/CA din 29 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 6.352/118/2021, Încheierea din 17 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 5.940/63/2022, încheierile din 30 ianuarie 2023, pronunțate în dosarele nr. 763/85/2022 și nr. 769/85/2022, Încheierea din 18 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 2.456/89/2021*, Încheierea din 31 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.857/101/2022, Încheierea din 2 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.943/118/2022, Încheierea din 31 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.839/101/2022, încheierile din 1 februarie 2023, pronunțate în dosarele nr. 1.866/101/2022, nr. 1.874/101/2022 și nr. 1.869/101/2022, încheierile din 15 februarie 2023, pronunțate în dosarele nr. 3.169/107/2021, nr. 1.649/107/2022 și nr. 1.735/113/2021*, Încheierea din 21 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 14.095/3/2022, Sentința civilă nr. 6.786 din 16 decembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 6.072/3/2022, Încheierea din 17 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.947/118/2022, Decizia civilă nr. 941 din 30 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 179/3/2022, Decizia civilă nr. 648 din 6 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 13.110/3/2021, Decizia civilă nr. 1.307 din 12 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 26.854/3/2021, Decizia civilă nr. 86 din 18 ianuarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 35.235/3/2021, Încheierea din 11 aprilie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 13.385/3/2021, și Decizia civilă nr. 1.214 din 4 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 735/98/2022, Curtea de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Bacău - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene.

8. Excepțiile de neconstituționalitate au fost invocate de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în numele și pentru unii membri de sindicat (Victor-Ion Barote și alții), în cauze având ca obiect drepturi de natură salarială.

9. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile legale criticate instituie o derogare de la regula aplicării etapizate a creșterilor salariale, stabilită pentru perioada 2019-2022 de art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

10. Se susține că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 226/2020 a condus la încălcarea condițiilor de predictibilitate și previzibilitate a legii, având în vedere că practica înghețării salariilor prin ordonanță de urgență nu este compatibilă cu natura drepturilor salariale asigurate din bugetul de stat, care trebuie să aibă la bază un mecanism transparent de stabilire și să fie clare, previzibile și predictibile. În acest sens, este indicată jurisprudența în materie a Curții Constituționale ( Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011 ) și a Curții Europene a Drepturilor Omului.

11. Se arată că, deși Legea-cadru nr. 153/2017 enumeră printre principiile sale eliminarea inechităților salariale, chiar acest act normativ instituie, la art. 38 alin. (2) și (3), exceptări de la regula aplicării etapizate, însă funcționarii cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne și militarii nu se regăsesc printre aceste categorii socioprofesionale exceptate, astfel că aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017 s-a făcut inițial diferențiat, cu un calendar diferit în funcție de categoria socioprofesională. Criteriul temporal al unor legi care, în practică, nu s-au aplicat ( Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice) sau care au fost aplicate integral doar unor categorii profesionale, în timp ce altora le-au fost aplicate doar parțial, așa cum este Legea-cadru nr. 153/2017, limitând astfel unele drepturi salariale, în sensul că anumite componente salariale, începând cu salariul de funcție și continuând cu sporuri și alte drepturi salariale, nu s-au aplicat, încalcă principiul egalității în drepturi, echității și egalității de tratament, precum și principiul caracterului unitar al unei legi de salarizare unice în sistemul bugetar.

12. Așadar, chiar și anterior înghețării salariilor prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 existau deosebiri între diferite categorii socioprofesionale, precum funcționarii publici cu statut special, înghețarea neavând decât efectul perpetuării discriminărilor între categoria menționată anterior și celelalte cărora li s-au aplicat dispoziții care au dus la majorări salariale doar cu privire la acestea.

13. Autorul excepției consideră că au fost încălcate și prevederile art. 53 din Constituție, deoarece restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale poate avea loc doar în condiții stricte, iar motivele invocate la adoptarea ordonanței de urgență a Guvernului criticate nu pot constitui o justificare pentru neacordarea unor drepturi.

14. De altfel, Curtea Constituțională a sancționat în jurisprudența sa dispoziții din ordonanțe de urgență ale Guvernului prin care se prevedeau creșteri salariale mai mici decât cele acordate printr-o lege anterioară ( deciziile nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, nr. 989 din 30 iunie 2009 și nr. 872 din 25 iunie 2010 ).

15. O altă discriminare ce nu se poate justifica în mod obiectiv în cadrul sistemului de salarizare a fost creată între polițiști/militari și personalul bugetar prevăzut de Legea nr. 205/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, și anume personalul didactic medico-farmaceutic din universități care au în structură facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie acreditate, cu privire la care legiuitorul a reglementat un nou drept salarial, în timp ce pentru prima categorie menționată a dispus înghețarea salariilor prin ordonanța de urgență criticată. Or, nediscriminarea este un principiu de drept universal, prevăzut de Constituția României, de Declarația Universală a Drepturilor Omului și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fiind protejat și la nivelul viziunii și politicilor Uniunii Europene, cum ar fi Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și, în particular, două directive care vizează integrarea în domeniul forței de muncă a cetățenilor (Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă și Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică), toate aceste acte normative fiind, prin urmare, încălcate.

16. Curtea de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal (în Dosarul Curții Constituționale nr. 113D/2023), Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal (în dosarele Curții Constituționale nr. 123D/2023, nr. 304D/2023, nr. 405D/2023, nr. 422D/2023, nr. 423D/2023 și nr. 503D/2023), Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal (în Dosarul Curții Constituționale nr. 244D/2023), Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal (în dosarele Curții Constituționale nr. 265D/2023, nr. 436D/2023 și nr. 437D/2023), Tribunalul Bacău - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal (în Dosarul Curții Constituționale nr. 266D/2023), Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal (în dosarele Curții Constituționale nr. 404D/2023, nr. 521D/2023 și nr. 770D/2023), Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal (în Dosarul Curții Constituționale nr. 636D/2023), Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal (în dosarele Curții Constituționale nr. 1.688D/2023 și nr. 2.781D/2024) și Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal (în dosarele Curții Constituționale nr. 542D/2024 și nr. 3.649D/2024) apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

17. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră, în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.190D/2023, că dispozițiile legale criticate pot fi neconstituționale dacă s-ar admite că printr-un text al unei ordonanțe de urgență se poate bloca, fără o motivare economică sau de altă natură, un întreg pachet de legi organice ce reglementează drepturi salariale ale polițiștilor și ale personalului din sectorul public.

18. Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții Constituționale nr. 538D/2023, și Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.186D/2023, nu au formulat opinii cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.

19. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

20. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

21. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

22. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1332 din 31 decembrie 2020, având următorul conținut normativ: „(1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) și (4^1) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2021, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2020 în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.“

23. Dispozițiile legale criticate nu mai sunt în prezent în vigoare, având aplicabilitate doar pentru anul 2021, însă, în considerarea Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, instanța de contencios constituțional se va pronunța asupra constituționalității acestora în redactarea care continuă, și după ieșirea lor din vigoare, să producă efecte juridice în cauzele în care excepțiile au fost invocate.

24. Textele din Constituție invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalității, ale art. 4 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1) și (2) cu privire la principiul nediscriminării și la egalitatea în drepturi, ale art. 44 alin. (1) și (2) privind protecția dreptului de proprietate, ale art. 47 - Nivelul de trai și ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

25. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa recentă, a constatat constituționalitatea dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 față de critici identice formulate de același autor ca în prezenta cauză, respectiv de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în numele și pentru unii membri de sindicat (de exemplu, Decizia nr. 388 din 17 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1247 din 11 decembrie 2024, Decizia nr. 515 din 17 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 10 februarie 2025, Decizia nr. 121 din 27 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 12 august 2025, sau Decizia nr. 107 din 27 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 29 septembrie 2025).

26. În lipsa unor elemente de noutate care să justifice schimbarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, se impune, pentru identitate de rațiune, ca atât soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, pronunțată prin deciziile anterior indicate, cât și considerentele pe care acestea se fundamentează să fie menținute și în prezenta cauză.

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în numele și pentru unii membrii de sindicat (Victor-Ion Barote și alții), în dosarele nr. 6.352/118/2021, nr. 5.940/63/2022, nr. 763/85/2022, nr. 769/85/2022, nr. 2.456/89/2021*, nr. 1.857/101/2022, nr. 3.943/118/2022, nr. 1.839/101/2022, nr. 1.866/101/2022, nr. 1.874/101/2022, nr. 3.169/107/2021, nr. 1.649/107/2022, nr. 1.869/101/2022, nr. 1.735/113/2021*, nr. 14.095/3/2022, nr. 6.072/3/2022, nr. 3.947/118/2022, nr. 179/3/2022, nr. 13.110/3/2021, nr. 26.854/3/2021, nr. 35.235/3/2021, nr. 13.385/3/2021 și nr. 735/98/2022 ale Curții de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Bacău - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Bacău - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 20 ianuarie 2026.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent-șef,

Claudia-Margareta Krupenschi

Alte acte din Monitorul Oficial din data de 16 noiembrie 2026

DECIZIE nr. 478 din 19 mai 2026

DECIZIA nr. 478 din 19 mai 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 200 alin. (3) teza întâi , alin. (4) , (5) și (7) din Codul de procedură civilă și ale art. 39 alin. (1) și alin. (2) teza întâi din Ordonanța de urgență a Gu...