DECIZIE nr. 895/2006

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Tudorel Toader - judecător Antonia Constantin - procuror Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, coroborat cu art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, excepție ridicată de Paul Alberto Ovidiu Bolboașă în Dosarul nr. 245/PJ/2005 al Judecătoriei Sectorului 3 București. La apelul nominal răspunde reprezentantul părții Asociația Salariaților "Timpuri Noi" - S.A. București, avocat, cu delegație la dosar. Lipsește autorul excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită. Având cuvântul, reprezentantul părții prezente solicită respingerea excepției, arătând că textele de lege criticate sunt constituționale, deoarece aderarea unui asociat la un organism de conducere a unei societăți are drept consecință obligativitatea respectării prevederilor statutului acesteia, precum și a principiului majorității de decizie. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că prevederile legale reglementează una dintre competențele adunării generale a asociaților și nu sunt neconstituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 26 mai 2006, pronunțată în Dosarul nr. 245/PJ/2005, Judecătoria Sectorului 3 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, coroborat cu art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale. Excepția a fost ridicată de Paul Alberto Ovidiu Bolboașă. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că prevederile legale criticate contravin dreptului de proprietate privată și libertății economice, în general, deoarece îndreptățesc adunarea generală a asociaților să ia hotărâri exclusiv în temeiul statutului asociației, fără respectarea prevederilor legale în vigoare. Judecătoria Sectorului 3 București consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, aprobată prin Legea nr. 246/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 25 iulie 2005, precum și ale art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 29 decembrie 1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998, potrivit cărora: - Art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000: "(1) Adunarea generală este organul de conducere, alcătuit din totalitatea asociaților.

(2) Competența adunării generale cuprinde:

[

]

h) orice alte atribuții prevăzute în lege sau în statut."

- Art. 18 teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997: "Procedura de constituire și de lichidare a unei asociații, structura acesteia, drepturile și obligațiile membrilor săi sunt cele prevăzute în Legea nr. 21/1924 [

]." În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2), referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice și la prevalența legii, art. 44 alin. (1) teza întâi, alin. (2) teza întâi, privind garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate și a proprietății private, alin. (3) referitor la expropriere și alin. (8), privind averea dobândită licit, art. 45 - "Libertatea economică", art. 53 - "Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți" și art. 135 alin. (1) și (2) lit. a), privind caracterul de economie de piață al economiei României. Examinând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea reține următoarele:

Art. 18 teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997 dispune că procedura de constituire și de lichidare a unei asociații, structura acesteia, precum și drepturile și obligațiile membrilor săi sunt reglementate de Legea nr. 21/1924 pentru persoanele juridice (asociații și fundații). Curtea constată însă că Legea nr. 21/1924 a fost abrogată expres prin art. 86 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, astfel încât dispozițiile art. 18 teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997 se referă la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, ce a preluat reglementarea în materie. Autorul excepției susține că stabilirea competenței adunării generale a asociaților de a exercita orice alte atribuții prevăzute de lege sau statut conduce la o încălcare a dreptului de proprietate privată și a libertății economice, deoarece, în acest mod, adunarea generală poate adopta hotărâri abuzive, fără respectarea prevederilor legale în vigoare. Curtea constată că aceste susțineri nu sunt întemeiate, deoarece din cuprinsul prevederilor legale criticate, ce reglementează competențele adunării generale a asociaților, nu rezultă încălcarea dreptului de proprietate privată sau a libertății economice, în general. De altfel, Curtea reține că, în scopul protejării intereselor legitime ale asociaților care se consideră vătămați printr-o hotărâre nelegală sau nestatutară a adunării generale, legiuitorul, prin art. 23 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, modificată prin Legea nr. 246/2005, a prevăzut că: "(2) Hotărârile adunării generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispozițiilor cuprinse în statut, pot fi atacate în justiție de către oricare dintre membrii asociați care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat împotrivă și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de ședință, în termen de 15 zile de la data când au luat cunoștință despre hotărâre sau de la data când a avut loc ședința, după caz." În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi și ale art. 53 - "Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți", Curtea constată că textele de lege criticate se aplică tuturor subiectelor de drept vizate, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare și fără a restrânge exercițiul unor drepturi sau libertăți fundamentale. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, precum și a prevederilor art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, excepție ridicată de Paul Alberto Ovidiu Bolboașă în Dosarul nr. 245/PJ/2005 al Judecătoriei Sectorului 3 București. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 5 decembrie 2006. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie