DECIZIE nr. 204/2026

Elena-Simina Tănăsescu - președinte

Asztalos Csaba-Ferenc - judecător

Mihai Busuioc - judecător

Mihaela Ciochină - judecător

Dacian-Cosmin Dragoș - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și ale art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, în ceea ce privește sintagmele „și exercită atribuțiile pe întreg teritoriul României“ și „este organizată ca structură centrală și structură teritorială“, excepție ridicată de Bogdan Alexandru Tîrpescu în Dosarul nr. 7.990/99/2018/a1 al Tribunalului Iași - Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 707D/2022.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că prevederile art. 131 din Constituție, pretins a fi încălcate, au stat la baza adoptării textelor de lege criticate ce reglementează organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Încheierea din 11 ianuarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 7.990/99/2018/a1, Tribunalul Iași - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și ale art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, în ceea ce privește sintagmele „și exercită atribuțiile pe întreg teritoriul României“ și „este organizată ca structură centrală și structură teritorială“, excepție ridicată de Bogdan Alexandru Tîrpescu într-o cauză penală aflată în etapa camerei preliminare în care urmărirea penală a fost realizată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Iași.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, potrivit Constituției, pe lângă instanțele judecătorești funcționează parchetele de pe lângă judecătorii, de pe lângă tribunale și de pe lângă curțile de apel. Serviciile teritoriale ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) nu funcționează pe lângă nicio instanță judecătorească, neexistând nicio mențiune legală în acest sens. Astfel, se încalcă dispozițiile constituționale ale art. 131, ceea ce determină „nulitatea absolută a legii de organizare și funcționare“ a acestei structuri.

6. Tribunalul Iași - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Conform art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016, DIICOT funcționează ca structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și este condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul procurorului-șef al DIICOT. Astfel, forma de organizare a DIICOT corespunde principiilor constituționale, iar competența la nivel național nu poate conduce la concluzia neconstituționalității actului normativ ce reglementează organizarea și funcționarea acestei structuri de parchet.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 1 alin. (1) și ale art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 22 noiembrie 2016, cu următorul conținut: – Art. 1 alin. (1): „Prezenta ordonanță de urgență reglementează organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca structură specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, care, potrivit legii, își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul României.“

– Art. 4 alin. (1): „Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este organizată în structură centrală și structură teritorială.“

11. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 131 referitor la rolul Ministerului Public.

12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin art. 1 alin. (1) din Legea nr. 508/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 23 noiembrie 2004, a fost înființată Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în cadrul Ministerului Public, ca structură specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin reorganizarea Secției de combatere a criminalității organizate și antidrog și a structurilor sale teritoriale.

13. Dispozițiile anterior menționate au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 131/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1046 din 29 decembrie 2006, în sensul că Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este structură cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Totodată, prin art. I pct. 6 din actul normativ anterior menționat, dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 508/2004 au fost modificate în sensul că Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism era organizată în structură centrală și structură teritorială. Ulterior, prin art. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016, Legea nr. 508/2004, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată, activitatea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism fiind reglementată de această ordonanță de urgență a Guvernului.

14. În prezent sunt în vigoare dispozițiile art. 1 alin. (1) și ale art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016, care fac obiectul criticilor de neconstituționalitate formulate de către autorul excepției, în sensul că serviciile teritoriale ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism nu funcționează pe lângă nicio instanță judecătorească, neexistând nicio mențiune legală în acest sens.

15. Plecând de la aceste premise, Curtea reține că, prin Decizia nr. 235 din 5 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 31 mai 2005, a statuat că, din prevederile art. 131 din Constituție, având ca titlu marginal „Rolul Ministerului Public“, rezultă cerința constituțională ca parchetele să funcționeze pe lângă instanțele de judecată, norma constituțională anterior menționată neexcluzând posibilitatea ca pe lângă o instanță să funcționeze, în condițiile legii, mai multe parchete. Astfel, s-a putut prevedea că anumite structuri de parchet funcționează pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fără ca structurile sale teritoriale să fie arondate instanțelor judecătorești.

16. Așa fiind, Curtea observă că, în formularea criticilor de neconstituționalitate, autorul excepției face abstracție de dispozițiile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016, care prevăd că Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism funcționează ca structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și este condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

17. Totodată, Curtea constată că, răspunzând unor critici identice referitoare la dispozițiile art. 1 din Legea nr. 508/2004, prin Decizia nr. 924 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 29 iulie 2010, și prin Decizia nr. 1.551 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 25 ianuarie 2011, a statuat că art. 131 alin. (2) din Legea fundamentală prevede că Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, „în condițiile legii“. Aceste dispoziții constituționale au stat și la baza fundamentării organizării și funcționării Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ca structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

18. Totodată, prevederile de lege care stabilesc natura juridică a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca structură specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care este condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin intermediul procurorului-șef al acestei direcții, nu reprezintă altceva decât o subliniere a caracterului specializat al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, acela de combatere a anumitor infracțiuni, și o reflectare a principiilor cuprinse în art. 132 alin. (1) din Constituție, care dispun că procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic.

19. Mai mult, prin Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018, paragrafele 127-128, Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 22 iunie 2021, paragraful 21, și Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 19 august 2020, paragrafele 49 și 50, Curtea a statuat că opțiunea legiuitorului în sensul înființării unei noi structuri de parchet - secție în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - corespunde competenței sale constituționale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar. Împrejurarea că, în urma înființării acestei noi structuri cu competențe proprii de investigare, o structură de parchet preexistentă pierde o parte dintre competențele sale legale nu constituie o problemă de constituționalitate. Atâta vreme cât respectiva structură de parchet nu are o consacrare constituțională, fiind înființată și funcționând tot ca rezultat al opțiunii legiuitorului ordinar, aspectele legate de competențele sale rămân în sfera de decizie a legiuitorului, în temeiul prevederilor constituționale cuprinse în art. 131 alin. (2), potrivit cărora „Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii“.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Bogdan Alexandru Tîrpescu în Dosarul nr. 7.990/99/2018/a1 al Tribunalului Iași - Secția penală și constată că dispozițiile art. 1 alin. (1) și ale art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Iași - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 5 martie 2026.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Marițiu