DECIZIE nr. 815/2011

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Maria Bratu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 112 din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 30 și 35 din Codul familiei, excepție ridicată de Gheorghe Drăgușin în Dosarul nr. 3.918/269/2007 al Judecătoriei Oltenița. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, întrucât aceasta nu este motivată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 17 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.918/269/2007, Judecătoria Oltenița a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 112 din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 30 și art. 35 din Codul familiei. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Drăgușin într-un proces de partaj de bunuri comune. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia enumeră încălcarea mai multor texte din Constituție, fără a arăta în ce constă pretinsa neconstituționalitate. Judecătoria Oltenița apreciază că excepția este neîntemeiată. Astfel, în ce privește art. 112 din Codul de procedură civilă, arată că acest text de lege nu contravine prevederilor art. 44 și 53 din Constituție, el reglementând elementele ce trebuie să le cuprindă o cerere de chemare în judecată ca act declanșator al unui proces civil. În ceea ce privește art. 30 din Codul familiei, arată că acesta instituie prezumția comunității bunurilor dobândite de soți în timpul căsătoriei. Potrivit prevederilor art. 35 din același cod, soții administrează și folosesc împreună bunurile comune și dispun tot astfel de ele. Aceste prevederi de lege sunt imperative și soții, prin voința lor, nu le pot înlătura. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 112 din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, care a intrat în vigoare, potrivit art. XXVIII al acestei legi, la data de 25 noiembrie 2010, precum și art. 30 și 35 din Codul familiei, republicat în Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956. Aceste texte de lege au următoarea redactare: - Art. 112 din Codul de procedură civilă: "Cererea de chemare în judecată va cuprinde: 1. numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal și contul bancar. Dispozițiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; 2. numele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător; 3. obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când prețuirea este cu putință. Pentru identificarea nemișcătoarelor se va arăta comuna și județul, strada și numărul, iar, în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, sau, când nemișcătorul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul topografic; 4. arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea; 5. arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor alătura la cerere atâtea copii câți pârâți sunt, mai mult câte o copie de pe fiecare înscris, pentru instanță; copiile vor fi certificate de reclamant că sunt la fel cu originalul. Se va putea depune și numai o parte dintr-un înscris privitor la pricină, rămânând ca instanța să dispună, la nevoie, înfățișarea înscrisului în întregime. Dacă înscrisurile sunt scrise în limba străină sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte. Când reclamantul voiește să-și dovedească cererea sau vreunul din capetele cererii sale, prin interogatorul sau jurământul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele și locuința martorilor, dispozițiile art. 82 alin. 1 teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; 6. semnătura."; - Art. 30 din Codul familiei: "(1) Bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soți, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților.

(2) Orice convenție contrară este nulă.

(3) Calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită.";

- Art. 35 din Codul familiei: "(1) Soții administrează și folosesc împreună bunurile comune și dispun tot astfel de ele.

(2) Oricare dintre soți, exercitând singur aceste drepturi, este socotit că are și consimțământul celuilalt soț. Cu toate acestea, niciunul dintre soți nu poate înstrăina și nici nu poate greva un teren sau o construcție ce face parte din bunurile comune, dacă nu are consimțământul expres al celuilalt soț.

În susținerea neconstituționalității prevederilor de lege criticate este invocată încălcarea dispozițiilor art. 44 privind dreptul de proprietate privată și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta nu este motivată în sensul art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivată. Simpla enumerare în susținerea excepției a unor prevederi constituționale pretins încălcate nu este de natură să satisfacă exigențele acestui text de lege, iar Curtea nu se poate substitui autorului acesteia în ce privește motivarea. În acest sens, Curtea s-a pronunțat prin mai multe decizii, dintre care, cu titlu exemplificativ, menționăm Decizia nr. 154 din 19 septembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 20 octombrie 2000, și Decizia nr. 935 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 10 august 2010. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 112 din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 30 și art. 35 din Codul familiei, excepție ridicată de Gheorghe Drăgușin în Dosarul nr. 3.918/269/2007 al Judecătoriei Oltenița. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 21 iunie 2011. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Maria Bratu