DECIZIE nr. 813/2011

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Maria Bratu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 63 teza a doua din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției, excepție ridicată de Petra Manda în Dosarul nr. 41.415/3/2009 al Tribunalului Gorj - Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 1 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 41.415/3/2009, Tribunalul Gorj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 63 teza a doua din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției. Excepția a fost ridicată de Petra Manda într-o cauză civilă având ca obiect anularea unei adopții. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat contravine dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și art. 21 alin. (1) și (2), întrucât reglementează o limitare a categoriei persoanelor care pot solicita instanței de judecată constatarea nulității adopției, după dobândirea de către adoptat a capacității de exercițiu, ipoteză în care acțiunea aparține numai acestuia. Astfel, consideră că atât adoptatul, cât și adoptatorul trebuie să aibă posibilitatea să invoce nerespectarea condițiilor de formă și fond ale adopției după ce adoptatul devine major, deoarece acesta, având capacitatea de exercițiu deplină, poate să își apere singur interesele. Tribunalul Gorj - Secția civilă consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate, deoarece legiuitorul, având în vedere principiul interesului superior al minorului, a instituit o nulitate sub condiție ce nu poate fi caracterizată ca o nulitate absolută, fiind o sancțiune juridică subordonată acestui principiu. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 63 teza a doua din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 19 noiembrie 2009, având următoarea redactare: "[

] După dobândirea de către adoptat a capacității depline de exercițiu, acțiunea aparține numai acestuia." Textele constituționale considerate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 63 din Legea nr. 273/2004 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală și având motivări similare. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 1.327 din 13 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 859 din 10 decembrie 2009, Decizia nr. 73 din 21 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 8 martie 2010, și Decizia nr. 1.023 din 14 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 5 noiembrie 2010, prin care instanța de contencios constituțional a statuat că reglementarea legală criticată nu contravine dispozițiilor constituționale ale art. 16 și 21. În aceste decizii, Curtea a reținut că reglementarea, prin dispozițiile cuprinse în textul art. 63 din Legea nr. 273/2004, a exercitării acțiunii în declararea nulității adopției reprezintă o consecință firească a modului în care legiuitorul a conceput și a definit nulitatea adopției, ca o sancțiune juridică subordonată ocrotirii interesului superior al copilului. În condițiile în care adoptatul dobândește capacitatea deplină de exercițiu, nu mai este necesar ca interesul superior al acestuia să fie apărat pe calea intentării de către orice persoană interesată a unei cereri de declarare a nulității adopției și nici pe calea aprecierii de către instanța de judecată a interesului lui de a se menține adopția. A admite că și după ce adoptatul a devenit major exercitarea acțiunii de declarare a adopției ar putea fi exercitată de altă persoană echivalează cu nerecunoașterea aptitudinii celui în cauză de a-și identifica propriul interes și, deci, cu negarea capacității lui de exercițiu. Atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitate și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 63 teza a doua din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției, excepție ridicată de Petra Manda în Dosarul nr. 41.415/3/2009 al Tribunalului Gorj - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 21 iunie 2011. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Maria Bratu