Defunctul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de nedenuntare a unei infractiuni de impiedicare a exploatarii unei aeronave, incadrarea juridica a acestei infractiuni fiind prevazuta de art. 1073 din Codul aerian, modificat prin Decretul nr. 342/1970 raportat la art. 1072 lit. b alin. 2, 5 din acelasi cod si art. 170 Cod penal.
Aceasta fapta nu se regaseste printre cele considerate in art. 1 alin. 2 din Legea nr. 221/2009 ca fiind cu caracter politic, iar din continutul hotararii condamnatorii nu rezulta ca sunt incidente prevederile art. 2 alin. 1 din O.U.G. nr. 214/1999.
Prin cererea inregistrata la data de 24.05.2011, reclamantii B. M. I. si B. L. au solicitat instantei obligarea paratului Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice, la plata sumei de 120.000 euro cu titlu de daune morale pentru condamnarea de 4 ani inchisoare executata de autorul reclamantilor, la plata sumei de 1.200 lei, anual, cu titlu de chirie, precum si la plata contravalorii a patru magnetofoane, patru casetofoane, 200 benzi magnetice si 200 de discuri muzicale.
In motivarea cererii s-a aratat ca autorul reclamantilor, B. E., a executat pedeapsa de 4 ani inchisoare, pedeapsa aplicata prin sentinta penala nr. 194 din 14.10.1971, pronuntata de Tribunalul Militar Bucuresti. Aceasta pedeapsa a avut un caracter politic si se incadreaza in prevederile art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009.
De asemenea, reclamantii au aratat ca in anul 1986, autoritatile vremii au confiscat de la autorul reclamantilor bunuri in valoare de aproximativ 3.000 lei.
Tribunalul Harghita, prin sentinta civila nr. 3597 din 14.12.2011, a admis in parte cererea reclamantilor, constatand caracterul politic al condamnarii autorului reclamantilor. Celelalte cereri ale reclamantilor au fost respinse.
In motivarea hotararii, s-a aratat ca, in perioada 17.09.1971 - 16.09.1975, autorul reclamantilor a executat o pedeapsa privativa de libertate pentru savarsirea infractiunii de nedenuntarea infractiunii de impiedicarea exploatarii unei aeronave in scopul schimbarii itinerariului de zbor, cu consecinte deosebit de grave, infractiune prevazuta de art. 103 raportat la art. 107 lit. b Cod aerian. Prin hotararea nr. 2988 din 02.05.1991, Comisia de aplicare a prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 a judetului Harghita a stabilit ca autorul reclamantilor este indreptatit sa beneficieze de dispozitiile acestui act normativ, stabilind caracterul politic al condamnarii sale.
In consecinta, in temeiul art. 5 alin. 4 raportat la art. 1 alin. 3 din Legea nr. 221/2009, condamnarea suferita de B. E. are un caracter politic.
In ceea ce priveste cererea de acordare a despagubirilor, se constata ca bunurile indicate de reclamanti n-au fost confiscate printr-o hotarare judecatoreasca, motiv pentru care reclamantii nu pot fi despagubiti in conditiile Legii nr. 221/2009.
In fine, cererea de acordare a despagubirilor pentru daune morale nu poate fi primita in conditiile in care prevederile art. 5 lit. a din Legea nr. 221/2009 au fost declarate neconstitutionale prin Decizia nr. 1358/2010 a Curtii Constitutionale.
Impotriva acestei hotarari judecatoresti au declarat recurs reclamantii, precum si paratul Statul Roman, prin D.G.F.P. Harghita.
Reclamantii au solicitat modificarea hotararii atacate in sensul acordarii despagubirilor atat pentru daunele materiale suferite ca urmare a masurilor intreprinse de Statul Roman, cat si pentru daunele morale.
In motivarea recursului reclamantii au aratat ca instanta de fond a apreciat in mod eronat probele pentru ca, in realitate, masura confiscarii a fost adoptata ca urmare a condamnarii politice a autorului reclamantilor. Si in ceea ce priveste petitul prin care s-a solicitat despagubiri pentru prejudiciul moral suferit instanta a interpretat gresit dispozitiile legale precum si deciziile Curtii Constitutionale ori ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Este nelegal si anormal ca unele persoane sa beneficieze de despagubiri, mai mari sau mai mici, pana la aparitia decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie ori a Curtii Constitutionale pentru ca celelalte persoane sa nu mai primeasca nimic.
La randul sau, Statul Roman, prin D.G.F.P. Harghita, a solicitat modificarea hotararii atacate in sensul respingerii in intregime a cererii reclamantilor in conditiile in care condamnarea suferita de autorul reclamantilor nu are un caracter politic in intelesul prevederilor art. 1 din Legea nr. 221/2009 raportat la O.U.G. nr. 214/1999.
Reclamantii au formulat intampinare, solicitand respingerea recursului paratului ca nefondat in conditiile in care B. E. a fost condamnat in aplicarea prevederilor art. 323 alin. 1 combinat cu art. 245 alin. 1 si 3 Cod penal si art. 1072 lit. b din Codul aerian.
Verificand hotararea atacata, Curtea a constatat urmatoarele:
Recursul reclamantilor.
Prin cererea de chemare in judecata, reclamantii au solicitat acordarea de despagubiri pentru daune morale cauzate prin condamnarea defunctului B. E. la pedeapsa de 4 ani inchisoare. Instanta de fond a apreciat ca cererea de acordare a despagubirilor nu poate fi primita in conditiile in care textul de lege care reglementeaza posibilitatea acordarii unor despagubiri pentru daune morale a fost declarat neconstitutional.
Asa cum a stabilit deja Inalta Curte de Casatie si Justitie in Decizia nr. XII/2011, urmare a deciziilor Curtii Constitutionale prin care s-a constatat caracterul neconstitutional al dispozitiilor art. 5 alin. 1 lit. a teza I din Legea nr. 221/2009, nu mai pot fi acordate despagubiri pentru daune morale celor care au suferit condamnari ori masuri administrative cu caracter politic.
Potrivit art. 330 alin. 4 Cod procedura civila, dezlegarea problemelor de drept data de Inalta Curte de Casatie si Justitie intr-un recurs in interesul legii este obligatorie pentru instante.
Reclamantii, invocand aceeasi hotarare de condamnare, au solicitat instantei obligarea statului la despagubiri pentru bunurile confiscate de Statul Roman. Curtea a apreciat ca nici aceasta cerere nu este intemeiata in conditiile in care prevederile art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 221/2009 fac trimitere doar la bunurile imobile confiscate ca urmare a unei condamnari sau masuri administrative cu caracter politic. Cu alte cuvinte, Curtea a aratat ca in temeiul art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 221/2009 pot fi acordate despagubiri doar pentru bunurile imobile confiscate, nu si pentru bunurile mobile. In acest sens s-a pronuntat, in mai multe randuri, Inalta Curte de Casatie si Justitie in decizii de speta (Decizia nr. 2507/2012 pronuntata in dosarul nr. 2116/30/2010).
Recursul paratului.
Instanta de fond a apreciat ca, in speta, sunt aplicabile prevederile art. 1 din Legea nr. 221/2009, condamnarea suferita de defunctul B. E. avand un caracter politic prin raportare la constatarile facute de autoritatea locala in aplicarea Decretului-lege nr. 118/1990.
Curtea a apreciat ca aceste concluzii sunt eronate pentru urmatoarele considerente:
Reclamantii au formulat o cerere invocand Legea nr. 221/2009, lege care stabileste in mod expres incadrarea juridica a faptelor pentru care condamnarile au un caracter politic. Defunctul B. E. a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de nedenuntare a unei infractiuni de impiedicare a exploatarii unei aeronave, incadrarea juridica a acestei infractiuni fiind prevazuta de art. 1073 din Codul aerian, modificat prin Decretul nr. 342/1970 raportat la art. 1072 lit. b alin. 2, 5 din acelasi cod si art. 170 Cod penal.
Aceasta fapta nu se regaseste printre cele considerate in art. 1 alin. 2 din Legea nr. 221/2009 ca fiind cu caracter politic, iar din continutul hotararii condamnatorii nu rezulta ca sunt incidente prevederile art. 2 alin. 1 din O.U.G. nr. 214/1999.
Fata de cele retinute, in temeiul art. 312 alin. 1 Cod de procedura civila, Curtea a admis recursul formulat de paratul Statul Roman, prin D.G.F.P. Harghita si totodata a respins recursul reclamantilor ca nefondat.