Recalcularea pensiei. Neincluderea in calcularea pensiei a veniturilor obtinute in sistem de acord global.
O.U.G. nr.4/2005.
Potrivit art.71 din Legea nr.27/1966 "fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formeaza din contributia tuturor angajatilor. Aceasta contributie este de 2% din salariul tarifar lunar de incadrare"
Potrivit art. 21 din Legea nr.3/1977 "media retributiilor tarifare care se iau in considerare la calcularea pensiei se stabileste pe baza: (_.)b) retributiei tarifare de incadrare, corespunzatoare la 204 ore, pentru cei retribuiti cu ora, inclusiv pentru personalul ca lucreaza in acord"
Coroborand dispozitiile legale in vigoare la data stabilirii drepturilor de pensie al reclamantei cu dispozitiile art.164 alin.2 din Legea nr.19/2000, instanta constata ca, sumele reprezentand plata muncii in acord nu faceau parte din baza de calcul a pensiei sub vechea reglementare si ca atare nu pot fi avute in vedere la stabilirea punctajelor anuale.
Avand in vedere cele de mai sus instanta apreciaza ca mentiunile angajatorului privind calificarea veniturilor obtinute in acord ca fiind "sporuri cu caracter permanent" nu este de natura a face incidente prevederile art.164 alin.3 din Legea nr.19/2000 asa cum gresit apreciaza reclamanta. Plata contributiilor C.A.S. pe toata durata angajarii nu naste dreptul la calcularea punctajelor medii anuale in functie de veniturile realizate efectiv lunar sau modul de realizare a acestora ci, in functie de prevederile legale incidente privind stabilirea bazei de calcul prin raportare la aceasta determinandu-se in concret si cuantumul contributiei.
Prin sentinta civila nr.1035 din 1 octombrie 2009, Tribunalul Mures a respins actiunea formulata de reclamanta Z.M.E. impotriva paratei C.J.P. Mures, ca nefondata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut urmatoarele:
Reclamanta a fost pensionata prin Decizia nr.117181/18.10.1999 emisa de D.M.P.S. Harghita in baza Legii nr.3/1977 in vigoare la acel moment.
Urmare a aparitiei O.U.G. nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat si a H.G. nr.1550/2004 drepturile de pensie ale reclamantei au fost recalculate prin Decizia nr.236787/30.11.2005 emisa de parata.
Ulterior drepturile de pensie ale reclamantei au fost recalculate ca urmare a cererii depuse de aceasta la 24.10.2006 prin Decizia nr.236787/29.03.2007, iar ca urmare a intrarii in vigoare a O.U.G. nr.19/2007 a fost emisa Decizia nr.236787/01.07.2007.
La data de 25.11.2008 reclamanta a adresat paratei o cerere de recalculare a pensei in baza adeverintei nr.2028/10.11.2008 emisa de I.N.L., cerere la care parata i-a raspuns prin adresa nr.104838/18.05.2009 comunicandu-i ca aceasta adeverinta nu poate face obiectul recalcularii in baza H.G. nr.1550/2004 si O.U.G. nr.4/2005.
Tribunalul a constatat ca intr-adevar nu pot fi luate in considerare pentru recalcularea pensiei reclamantei veniturile obtinute de reclamanta in anii 1978-1992 in sistem de acord global.
Conform art.VI teza II din anexa 1 la O.U.G. nr.4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire in acord.
Tribunalul nu a putut sa retina nici ca ar fi trebuit inlaturate prevederile mentionate ale O.U.G. nr. 4/2005, in virtutea principiului contributivitatii si proportionalitatii conform art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
Din adeverinta de la filele 5-6 dosar reiese doar ca reclamanta a obtinut venituri suplimentare in perioada 1978-1992 la retributia tarifara de incadrare care au avut un caracter permanent, fiind anexat un tabel care atesta ca in majoritatea lunilor din perioada amintita reclamanta a avut astfel de venituri in acord global insa nu s-a mentionat ca pentru aceste sume obtinute in acord global s-au platit contributiile de asigurari sociale, ca atare prevederile art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, nu sunt aplicabile.
Avand in vedere cele de mai sus, instanta s-a pronuntat in sensul aratat.
Impotriva aceste hotarari in termen legale a declarat recurs reclamanta solicitand admiterea caii de atac, modificarea sentintei atacate in sensul admiterii actiunii astfel cum a fost formulata, cu cheltuieli de judecata.
In dezvoltarea motivelor de recurs s-a aratat ca prin adresa depusa la dosarul cauzei si emisa de fostul angajator, s-a facut dovada caracterului permanent al veniturilor suplimentare, a cumularii acestora cu salariul individual brut precum si a bazei de calcul in stabilirea si plata contributiei la pensia suplimentare.
Recurenta a mai invederat instantei de recurs ca potrivit art. 2 din Legea nr.19/2000, sistemul public de pensii se organizeaza si functioneaza avand ca baza principiul contributivitatii. Prin art.4 alin.2 si art. 3 din O.U.G. nr.4/2005 legiuitorul s-a abatut de la acest principiu pe care l-a afirmat categoric. In opinia recurentei au prioritate dispozitiile legale cu valoare de principiu inscrise in art. 2 lit. e din Legea nr.19/2000.
Un alt aspect invederat de recurenta are in vedere continutul adeverintei emise de angajator adeverinta din care rezulta ca pe toata durata angajarii s-au achitat lunar cotele de C.A.S. inclusiv pentru veniturile suplimentare obtinute in mod permanent, venituri identificate in anexa adeverintei I.N.L. S.A. nr. 2028/10.11.2008, inclusiv contributia la pensia suplimentara pentru angajat cat si cotele aferente angajatorului.
Parata CJP Mures nu a formulat intampinare insa a depus la dosarul cauzei concluzii scrise solicitand respingerea recursului declarat de reclamanta ca nefundat.
In sustinerea punctului sau de vedere parata a invocat prevederile art.164 din Legea nr.19/2000 coroborate cu dispozitiile art. IV din Legea nr.19/2000.
Examinand hotararea atacata prin prisma criticilor formulate precum si sub toate aspectele de fapt si drept, curtea apreciaza ca recursul este nefondat pentru urmatoarele considerente:
Reclamanta Z.M.E. este beneficiara pensiei pentru limita de varsta stabilita prin Decizia nr.117181/ 18.10.1999 emisa de D.M.P.S. Harghita in baza Legii nr.3/1977.
Drepturile reclamantei la pensie au fost calculate succesiv in baza actelor normative aparute ulterior stabilirii drepturilor.
Ulterior emiterii Deciziei nr.236787/01.07.2007 reclamanta s-a adresat cu o noua cerere paratei in sensul recalcularii cuantumului drepturilor de pensie cu luarea in considerare a adeverintei nr.2028/10.11.2008 eliberata de angajator, respectiv Institutul National al Lemnului S.A.
Prin adresa de raspuns parata a aratat ca adeverinta nr.2028/10.11.2008 face referire la castigurile realizate in acord iar aceasta categorie de castiguri nu poate face obiectul recalcularii in baza H.G. nr.1550/2004 si O.U.G. nr.4/2005.
Reclamanta s-a adresat instantei argumentand, atat cu ocazia judecarii fondului cat si in prezentul recurs, temeinicia solicitarii sale prin prisma principiului instituit de art.19 lit.e din Legea nr.19/2000, caracterul permanent al acestor venituri si cumularea lor cu salariul individual brut care a reprezentat baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale.
Aceste sustineri nu sunt intemeiate pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art.71 din Legea nr.27/1966 "fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formeaza din contributia tuturor angajatilor. Aceasta contributie este de 2% din salariul tarifar lunar de incadrare"
Potrivit art. 21 din Legea nr.3/1977 "media retributiilor tarifare care se iau in considerare la calcularea pensiei se stabileste pe baza: (_.)b) retributiei tarifare de incadrare, corespunzatoare la 204 ore, pentru cei retribuiti cu ora, inclusiv pentru personalul ca lucreaza in acord"
Cu alte cuvinte, sub legea veche, la calculul pensiei si respectiv la stabilirea bazei de calcul si la calculul contributiei erau avute in vedere retributiile tarifare de incadrare.
Coroborand dispozitiile legale in vigoare la data stabilirii drepturilor de pensie al reclamantei cu dispozitiile art.164 alin.2 din Legea nr.19/2000, instanta constata ca, sumele reprezentand plata muncii in acord nu faceau parte din baza de calcul a pensiei sub vechea reglementare si ca atare nu pot fi avute in vedere la stabilirea punctajelor anuale.
De altfel, o atare concluzie este sustinuta si de prevederile O.U.G. nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat - respectiv mentiunea de la punctul VI, conform careia "nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 01.01.2001: formele de retributie in acord sau cu bucata , in regie sau dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentuale_"
Aceste dispozitii legale au fost supuse controlului de constitutionalitate prin Decizia nr.736/2006 instanta constitutionala apreciind ca "potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constitutie, drepturile cetatenilor la pensie si la alte forme de asigurari si asistenta sociala sunt prevazute de lege. Astfel, atributia de a stabili conditiile si criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitatile de calcul a cuantumului lor, revine in exclusivitate legiuitorului (_.). Noua legislatie privind sistemul public de pensii recunoaste ca stagiu de cotizare vechimea in munca considerata utila de legislatia anterioara pentru determinarea dreptului la pensie ( _.). Aceste dispozitii nu modifica, cu efect retroactiv, legislatia anterioara. Verificarea imprejurarilor daca, potrivit legislatiei anterioare, s-au incasat sau nu contributii la asigurarile sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual si daca aceste venituri au facut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt si de aplicare a legii in cazuri concrete individuale, a caror solutionare intra in competenta exclusiva a instantei judecatoresti."
Recurenta reclamanta a sustinut indeplinirea ambelor conditii cerute de lege si reiterate in considerentele deciziei aratate anterior respectiv imprejurarea ca aceste venituri au facut parte din baza de calcul a pensiei si ca au fost achitate contributiile aferente inclusiv pentru aceste venituri.
Asa cum am aratat anterior, potrivit legislatiei in vigoare la data stabilirii drepturilor de pensie ale reclamantei, veniturile in acord global nu erau cuprinse in baza de calcul legiuitorul prevazand in mod expres ca pentru cei care realizeaza venituri in acord baza de calcul o constituie "retributia tarifara de incadrare".
Cu referire la plata contributiilor, potrivit inscrisurilor depuse de reclamanta (fila 5 dosar fond si fila 7 dosar recurs), rezulta ca pe toata durata angajarii "s-au achitat lunar cotele de C.A.S. inclusiv pentru veniturile suplimentare obtinute in mod permanent". Emitentul adresei omite cu stiinta sa precizeze anume categoria de venituri suplimentare obtinute in mod permanent rezumandu-se la a arata ca "sporurile trecute in coloana acord au avut un caracter permanent".
Veniturile in acord global, obtinute de catre recurenta reclamanta nu reprezinta sporuri cu caracter permanent, cum gresit arata emitentul adeverintei, ci o forma de remunerare in functie de realizarea indicatorilor, forma reglementata de legislatia anterioara prin art.12 lit.a din Legea nr.57/1974 privind retribuirea dupa cantitatea si calitatea muncii.
Sporurile reprezinta sume de bani acordate procentual si raportate la retributia tarifara.
Aceasta distinctie rezulta si din prevederile Legii nr.57/1974 care defineste retributia tarifara si enumara indemnizatiile, majorarile si sporurile care se includ in retributia tarifara de incadrare.
Nu in ultimul rand, potrivit Decretului nr.92/1976 coroborat cu O.M.M. nr. 136/1976. pentru aprobarea metodologiei de intocmire, completare, pastrare si evidenta a carnetului de munca, veniturile realizate in acord global nu se inscriau in carnetul de munca.
Avand in vedere cele de mai sus instanta apreciaza ca mentiunile angajatorului privind calificarea veniturilor obtinute in acord ca fiind "sporuri cu caracter permanent" nu este de natura a face incidente prevederile art.164 alin.3 din Legea nr.19/2000 asa cum gresit apreciaza reclamanta. Plata contributiilor C.A.S. pe toata durata angajarii nu naste dreptul la calcularea punctajelor medii anuale in functie de veniturile realizate efectiv lunar sau modul de realizare a acestora ci, in functie de prevederile legale incidente privind stabilirea bazei de calcul prin raportare la aceasta determinandu-se in concret si cuantumul contributiei.
Sustinerile reclamantei potrivit carora principiile instituite de Legea nr.19/2000 sunt incalcate nu pot fi primite avand in vedere considerentele expuse anterior
Fata de cele de mai sus Curtea va respinge recursul declarat si va mentine ca legala si temeinica hotararea pronuntata de instante de fond.