Actiune formulata de un cetatean strain privind constatarea caracterului politic a masurii deportarii la munca fortata si acordare de despagubiri. Sentinta civila nr. 411 din data de 11.04.2013
pronunțată de Tribunalul Sibiu

Constata ca prin actiunea civila inregistrata la Tribunalul Sibiu, reclamanta K. M. dom. in Germania in contradictoriu cu paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice reprezentat de DGFP Sibiu si cu Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu, a solicitat ca prin sentinta ce se va pronunta, sa fie obligat paratul la plata sumei de 250.000 Euro reprezentand despagubiri pentru prejudiciul moral suferit de tatal sau K. V. E. si constatarea caracterului politic a masurii deportarii la munca fortata in perioada 28.08.1944-4.10.1945 a tatalui sau K. V. E.
In motivarea actiunii reclamanta arata ca tatal sau a fost deportat in URSS la munca fortata, fara vreo vina individuala.
In drept s-au invocat prevederile art. 2,4,5, 6 din Legea 221/2009, art. 998, 999 C. civ.
Paratul legal citat a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii, deoarece situatia nu se incadreaza in prevederile art. 2, 4 din legea 221/2009, iar in privinta despagubirilor s-au invocat prevederile Dec. 1354/2010 a Curtii Constitutionale .
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta constata urmatoarele :
Reclamanta K. M. a promovat actiune in despagubiri, urmare a masurii deportarii in URSS a tatalui sau K.V. E.
Din actele anexate actiunii rezulta ca K. V. E. nascut la 19.07.1893 decedat la 23.12.1952, tatal reclamantei, a fost membru marcant al GEG si a fost trimis la munca in URSS (f.12 dosar). Nu s-a putut dovedi perioada deportarii in URSS, dar nici sustinerea vizand deportarea la Navodari.
La termenul de judecata din 11.04.2013 reprezentanta Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu a invocat necompetenta teritoriala absoluta a Tribunalului Sibiu in solutionarea actiunii conform art. 4 alin. 4 Legea 221/2009, avand in vedere ca domiciliul reclamantei nu este in Romania ci in strainatate, raportat la art. 155 Lg. 105/1992.
Identificarea competentei rationei si rationae materiae se face prin raportare la domiciliul reclamantului ori in cauza domiciliul reclamantei este in Germania ceea ce atrage aplicabilitatea Regulamentului (CE) nr. 44/22.12.2000 si alte art.146, 149 pct. l Lg. 105/1992.
In cauza de fata , potrivit normei de competenta teritoriala absoluta prevazuta de legea romana (art.4 Lg. 221/2009) sunt date in competenta tribunalului in circumscriptia caruia domiciliaza reclamantul, ori reclamantul domiciliind in strainatate devin incidente prevederile art.155 Lg. 105/1992, iar competenta apartine Tribunalului Bucuresti, motiv pentru care in baza art. 158 si urmatoarele C. p. c. se va declina competenta de solutionare la Tribunalul Bucuresti Sectia a III a civila.