Ne bis in idem. Lipsa de obiect al actiunii penale. Consecinte
C. pr. pen., art. 10 lit. j
Principiul ne bis in idem se opune condamnarii inculpatului din punct de vedere penal daca pentru acelasi fapt acesta a fost anterior sanctionat contraventional.
Prin sentinta penala nr. 191/4 mai 2011, Judecatoria Reghin, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. f C. pr. pen., a incetat procesul penal pornit impotriva inculpatului F.D. sub acuza comiterii infractiunilor de taiere ilegala de arbori si furt de arbori, prev. de art. 108 alin. 1 lit. b si art. 110 alin. 1 lit. b din Legea nr. 46/2008, facand aplicarea prevederilor art. 192 alin. 3 C. pr. pen.
Pentru pronuntarea acestei hotarari, judecatoria a retinut ca inculpatul a fost sanctionat contraventional pentru faptele deduse judecatii in procedura penala, iar, in cazul cumulului de contraventii nu este permisa dubla incriminare.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs Regia Nationala a Padurilor-Romsilva, reprezentata in proces de Directia Silvica Mures.
In motivarea caii de atac promovate, partea vatamata/civila sustine ca, in mod nefundat, s-a incetat procesul penal pornit impotriva inculpatului F.D. sub aspectul infractiunilor de taiere ilegala de arbori si furt de arbori. In plus, prima instanta nu a retinut aspectele invocate de partea recurenta in fapt si in drept prin actiunea civila promovata si, in solutionarea litigiului, a dat o interpretare gresita legii.
Analizand recursul pendinte, prin prisma materialului dosarului nr. 4181/289/2010 al Judecatoriei Reghin, a motivelor invocate, a concluziilor intimatului si ale reprezentantului Ministerului Public, precum si din oficiu, in limitele efectelor devolutiv si neagravarii situatiei in propria cale de atac, se retin urmatoarele:
Recursul promovat in cauza de partea vatamata/civila Regia Nationala a Padurilor-Romsilva, reprezentata in proces de Directia Silvica Mures impotriva sentintei penale nr. 191/4 mai 2011 a Judecatoriei Reghin este fondat, iar aspectele pe care le vom expune in continuare determina, in temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d C. pr. pen., admiterea caii de atac, cu consecintele casarii in parte a sentintei penale si rejudecarii in recurs a pricinii, in urmatoarele limite:
Inculpatul F.D. a fost trimis in judecata, prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Reghin, sub acuza comiterii infractiunilor de taiere ilegala de arbori si furt de arbori, prev. de art. 108 alin. 1 lit. b si, respectiv, de art. 110 alin. 1 lit. b din Legea nr. 46/2008, retinandu-se ca la datele de 22 septembrie 2009, 28 februarie 2009, 27 martie 2009, 15 octombrie 2009, 29 decembrie 2009, 13 ianuarie 2010, 29 ianuarie 2010, 31 ianuarie 2010, 2 februarie 2010, 3 februarie 2010, 23 februarie 2010, 2 martie 2010, 17 martie 2010 si 18 aprilie 2010, inculpatul s-a deplasat cu caruta trasa de cai in padurea administrata de Ocolul Silvic Reghin, de unde a taiat un numar total de 106 arbori din specia carpen si 50 arbori din specia gorun si cires nemarcati, pe care i-a incarcat in caruta, insa de fiecare data a fost depistat de catre padurarul C.C.N. care i-a intocmit procese-verbale de constatare si sanctionare a contraventiei silvice.
Prin procesele verbale de constatare a contraventiei silvice nr. 8920/22 februarie 2009, nr. 8923/28 februarie 2009, nr. 8922/27 martie 2009, nr. 18757/15 octombrie 2009, nr. 18764/30 decembrie 2009, nr. 18768/13 ianuarie 2010, nr. 18654/29 ianuarie 2010, nr. 19114/31 ianuarie 2010, nr. 19115/2 februarie 2010, nr. 19164/3 februarie 2010, nr. 19162/23 februarie 2010, nr. 19165/2 martie 2010, nr. 19205/17 martie 2010 si nr. 19204/18 aprilie 2010, inculpatul a fost sanctionat contraventional, aplicandu-i-se amenzi contraventionale pentru faptele deduse prezentei judecati, considerandu-se ca acestea intrunesc elementele constitutive ale contraventiei prevazute de art. 1 alin. 1 lit. c din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice. Potrivit materialului dosarului, niciunul dintre aceste procese-verbale nu a fost atacat in instanta cu plangere contraventionala.
Principiul ne bis in idem se opune urmaririi sau sanctionarii unei persoane pentru savarsirea unei infractiuni pentru care persoana respectiva a fost deja achitata sau condamnata printr-o hotarare definitiva conform legii si procedurii penale a statului.
Asa cum s-a aratat in mod constant in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, notiunea de procedura penala din textul art. 4 al Protocolului nr. 7 la Conventia europeana asupra drepturilor omului si a libertatilor fundamentale trebuie interpretat in lumina principiilor generale care privesc termenii de acuzatie penala si pedeapsa din art. 6 si 7 ale Conventiei europene (a se vedea Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cauza Ruotsalainen impotriva Finlandei). Incidenta intr-o cauza penala a principiului ne bis in idem presupune examenul a trei elemente: determinarea naturii primului set de sanctiuni (daca acestea se circumscriu sau nu notiunii de "acuzatie penala"), identificarea elementului idem (daca faptele din prima procedura si cele din a doua procedura sunt identice) si cercetarea elementului bis (daca a existat o dublare a procedurilor).
In continuare, vom analiza cele trei elemente in raport de specificul prezentei pricini.
a) Determinarea naturii primului set de proceduri. Curtea de la Strasbourg a consacrat trei criterii, denumite "criteriile Engel" (a se vedea Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cauza Engel si altii impotriva Olandei) care trebuie luate in considerare la stabilirea faptului daca intr-o anumita cauza a fost sau nu vorba de o acuzatie penala: clasificarea juridica a faptului ilicit, conform legislatiei nationale, natura acestui fapt si gradul de gravitate al pedepsei pe care persoana vizata risca sa o primeasca. Ultimele doua criterii sunt alternative si nu cumulative in mod necesar.
In dreptul intern, anumite fapte care au o conotatie penala, datorita gradului scazut de pericol social nu sunt calificate drept infractiuni, ci contraventii.
In categoria acestora se inscrie si contraventia incriminata la art. 1 alin. 1 lit. c din Legea nr. 31/2000 (in vigoare la data faptelor imputate inculpatului, in prezent Legea nr. 31/2000 este abrogata prin Legea nr. 171/2010, corespondentul contraventiei de la art. 1 alin. 1 lit. c din vechea lege regasindu-se in art. 8 alin. 1 lit. a si b din noua lege). Valoarea sociala ocrotita prin prevederea acestei contraventii este tocmai protectia integritatii fondului forestier national, similar celui al infractiunilor prevazute in Legea nr. 46/2008, valoare care se incadreaza astfel si in sfera de protectie a legii penale. Totodata, norma contraventionala a fost directionata catre toate categoriile de destinatari si nu catre un grup cu statut special, iar scopul sau primar a fost pedepsirea si sanctionarea, trasaturi care sunt caracteristice pedepselor penale.
In consecinta, natura faptelor pentru care inculpatul a fost sanctionat contraventional prin cele 14 procese-verbale se incadreaza in sfera expresiei de acuzatie penala, in sensul art. 4 din Protocolul nr. 7 la Conventia europeana.
b) Identificarea elementului idem. Potrivit art. 1 alin. 1 lit. c din Legea nr. 31/2000, "taierea, ruperea sau scoaterea din radacini, fara drept, de arbori, puieti sau lastari, cu sau fara ridicarea acestora din fondul forestier national sau de pe terenurile cu vegetatie forestiera din afara acestuia, daca valoarea pagubei, stabilita conform legii, este de pana la de 5 ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior".
Conform art. 108 alin. 1 lit. b din Legea nr. 46/2008, "taierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din radacini, fara drept, de arbori, puieti sau lastari din fondul forestier national si din vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infractiune silvica si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
b) cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani, daca valoarea prejudiciului produs este mai mica decat limita prevazuta la lit. a), dar fapta a fost savarsita de cel putin doua ori in interval de un an, iar valoarea cumulata a prejudiciului produs depaseste limita" de cel putin 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data constatarii faptei.
In baza art. 110 alin. 1 lit. b din Legea nr. 46/2008, "furtul de arbori doborati sau rupti de fenomene naturale ori de arbori, puieti sau lastari care au fost taiati ori scosi din radacini, din paduri, perdele forestiere de protectie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrari de impadurire si din vegetatia forestiera din afara fondului forestier national, precum si al oricaror altor produse specifice ale fondului forestier national constituie infractiune si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
b) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani, daca fapta a fost savarsita de cel putin doua ori in interval de un an, iar valoarea cumulata a materialului lemnos depaseste valoarea" de 20 de ori decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.
Comparand textul contraventiei cu cel al infractiunilor, rezulta ca faptele care au dat nastere amenzilor contraventionale sunt in esenta aceleasi cu cele pentru care s-au declansat procedurile penale impotriva inculpatului (pentru determinarea criteriilor in functie de care se evalueaza elementul idem, a se vedea Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cauza Sergey Zolotukhin impotriva Rusiei). In acest sens, imprejurarea ca textul infractiunilor sanctioneaza si repetabilitatea nu schimba concluzia anterioara, din moment ce valorile ocrotite in legea contraventionala si in cea penala sunt similare, iar fiecare act material component al infractiunii a fost sanctionat distinct cu amenda contraventionala. De asemenea, intrucat faptele s-au savarsit sub imperiul Legii nr. 31/2000, nu prezinta relevanta in prezenta cauza ca acest act normativ a fost abrogat in 2010, iar noua contraventie are un continut constitutiv sensibil diferit decat cea incriminata in vechea lege.
c) Cercetarea elementului bis. Scopul art. 4 din protocolul nr. 7 aditional la Conventia europeana este de a interzice repetarea procedurilor care s-au concretizat cu o hotarare definitiva. Hotararea este definitiva in sensul acestei prevederi daca a dobandit autoritate de lucru judecat, adica a devenit irevocabila, in sensul ca nu mai este posibila exercitarea cailor legale ordinare sau partile au epuizat aceste cai ori au lasat sa curga termenele fara a se folosi de caile existente (a se vedea Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cauza Tsonyo Tsonev impotriva Bulgariei).
In cauza pendinte, niciunul din procesele-verbale de contraventie nu a fost atacat in instanta in termenul de 15 zile de la semnarea lor de catre inculpat, astfel ca, la expirarea termenelor, procesele verbale au devenit irevocabile. Condamnarea administrativa suferita de inculpat a devenit astfel definitiva in intelesul art. 4 din Protocolul nr. 7 la Conventia europeana anterior declansarii procedurilor penale impotriva inculpatului.
Fiind realizate in cauza toate cele trei componente ale principiului ne bis in idem si avand in vedere principiul prioritatii tratatelor internationale privind drepturile omului in fata legislatiei nationale, principiu consacrat de art. 20 din Constitutie, pentru faptele penale deduse judecatii nu se poate consta decat interventia autoritatii de lucru judecat, cauza care lipseste de obiect actiunea penala si atrage, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. b cu referire la art. 10 lit. j C. pr. pen., incetarea procesului penal pornit impotriva inculpatului F.D. pentru comiterea infractiunilor de taiere ilegala de arbori si furt de arbori.
Temeiul incetarii procesului penal nu este cel fixat de prima instanta, intrucat punerea in miscare a actiunii penale pentru infractiunile in discutie se face din oficiu, neexistand vreo conditie speciala pentru formularea acuzei, dintre cele la care se refera art. 10 lit. f C. pr. pen.
Constatand incetarea procesului penal pe motivul prescris de art. 10 lit. j C. pr. pen., conform art. 346 alin. 4 C. pr. pen., instanta penala nu mai are abilitatea sa examineze indeplinirea conditiilor angajarii raspunderii civile delictuale, ci va lasa nesolutionata actiunea civila alaturata actiunii penale, partea civila avand deschisa calea unei actiuni separate la instanta civila in vederea recuperarii pretinsului prejudiciu.