Legea nr. 85/2006, republicata. Contestatie la tabelul definitiv de creante. Conditiile prevazute de art. 75 alin. 1 din Legea insolventei.
Legea nr. 85/2006, republicata, art. 75 alin. 1
Textul art. 75 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, republicata, reglementeaza o situatie de exceptie pentru formularea contestatiei impotriva Tabelului definitiv de obligatii in afara termenului prevazut de art. 73 alin. 2 din lege, dar numai in cazurile expres si limitativ stabilite: descoperirea unui fals, a unui dol sau a unei erori esentiale, precum si a unor titluri hotaratoare pana atunci necunoscute.
Imprejurarea ca lichidatorul judiciar ar fi facut o apreciere gresita a facturilor prezentate de creditor, pe motiv ca acestea nu au fost semnate de debitoare si nici inregistrate in evidenta sa contabila, nu se incadreaza in nici o situatie de exceptie reglementata de art. 75 alin. 1. In plus, acelasi judecator sindic a pronuntat o sentinta de deschidere a procedurii insolventei pentru creanta dovedita cu facturile la care se face referire in speta, stabilindu-se in mod irevocabil ca cererea indeplineste conditiile prevazute de art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006, republicata, s-a intocmit Tabelul preliminar necontestat de debitoare, care nici nu a formulat contestatie impotriva starii de insolventa.
Administratorului/lichidatorului judiciar nu ii este recunoscuta calitatea de persoana interesata care sa poata formula contestatie in afara termenului prevazut de art. 73 intrucat el face parte din organele obligate sa aplice procedura, sa verifice cererile de creanta si sa faca inscrierile in tabelul de obligatii. El nu isi poate contesta propriile verificari. Prin sentinta civila nr. 2298 din 28 iunie 2008 Tribunalul Harghita a respins exceptia invocata de creditoarea S.C. A. S.R.L. referitoare la tardivitatea formularii de catre administratorul S.A. a contestatiei impotriva tabelului definitiv al datoriilor debitoarei S.C. M. S.R.L. si a admis in parte contestatia formulata de acesta. A admis cererea formulata de lichidatorul judiciar L.F. I.P.U.R.L. si in consecinta a dispus rectificarea tabelului definitiv al datoriilor debitoarei S.C. M. S.R.L. in sensul inscrierii creditoarei S.C. A. S.R.L. cu suma de 60.258,13 lei in loc de 91.806,15 lei, la rangul de prioritate prevazut de art. 123 pct. 7 din Legea nr. 85/2006.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca se impune rectificarea tabelului definitiv al datoriilor debitoarei S.C. M. S.R.L., in sensul inscrierii creditoarei S.C. A. S.R.L. cu suma de 60.258,13 lei in loc de 91.806,15 lei, intrucat inscrierea acestei din urma sume a fost rezultatul unei erori esentiale derivata din modul in care lichidatorul a verificat creanta acestei creditoare.
S-a apreciat ca in speta sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 75 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs creditoarea S.C. A. S.R.L. si paratul S.A.
Prin cererea de recurs formulata S.C. A. S.R.L. solicita admiterea recursului si respingerea contestatiei introdusa de S.A. impotriva tabelului definitiv al datoriilor debitoarei, ca fiind tardiv formulata, sustinand ca acesta nu a contestat tabelul preliminar al creantelor intocmit de lichidatorul judiciar si inregistrat la grefa Tribunalului Harghita la data de 13 iulie 2009, dar nici tabelul definitiv inregistrat la data de 3 august 2009, termenul de contestare fiind in raport de dispozitiile art. 73 din Legea nr. 85/2006, de 5 zile de la publicarea tabelului in Buletinul procedurilor de insolventa.
Aceasta atitudine a debitoarei nu poate fi interpretata decat ca o recunoastere a creantei, asa cum a fost inscrisa in tabel.
Recurentul S.A., prin cererea de recurs formulata, solicita modificarea in parte a hotararii primei instante,. in sensul admiterii contestatiei si rectificarea tabelului definitiv al creantelor debitoarei, in sensul inscrierii creantei creditoarei intimate S.C. A. S.R.L. cu suma de 7.592,37 lei.
Se sustine ca judecatorul sindic a facut o gresita aplicare a legii, in ceea ce priveste penalitatile de intarziere solicitate de creditoare in baza mentiunilor inscrise pe factura emisa de catre societatea creditoare A. S.R.L., intrucat factura este un act sub semnatura privata emisa unilateral de catre furnizor si nu poate avea valoarea unui contract intre parti in sensul dispozitiilor art. 46 Cod comercial. Aceasta poate, cel mult, face dovada operatiunilor ce constituie obiectul ei, respectiv marfa, conditii de predare si pret. Simpla acceptare a facturii de catre destinatar nu semnifica prin ea insasi realizarea acordului de vointa asupra clauzei penale , deoarece simpla tacere dedusa din lipsa unor obiectiuni la primirea marfii, nu inseamna acceptarea tacita a penalitatilor inscrise in factura.
In speta facturile 319418 din 5 aprilie 2008 in valoare de 7.284 lei si cea cu nr. 38380 din 30 mai 2008 in valoare d3 308,34 lei, in care se mentioneaza plata de penalitati, sunt acceptate prin semnatura doar de o persoana care nu este indreptatita legal sa asume obligatii in numele si pentru persoana juridica comerciala.
Se mai arata ca lichidatorul judiciar era obligat sa confrunte declaratia de creanta a creditoarei cu situatia contabila a debitoarei si in urma acestei verificari ar fi putut ajunge la concluzia ca suma reala datorata creditoarei este de 7.592,37 lei.
Examinand cererea de recurs formulata de catre creditoarea S.C. A. S.R.L., instanta de control retine ca judecatorul sindic, la pronuntarea hotararii recurate a avut in vedere dispozitiile art. 75 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, dispozitii potrivit carora dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor impotriva creantelor si drepturilor de preferinta inscrisa in tabelul preliminar de creanta si pana la inchiderea procedurii orice parte interesata poate face contestatie impotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta in tabelul definitiv de creante. Se reglementeaza asadar o situatie de exceptie pentru formularea contestatiei impotriva tabelului definitiv de creanta in afara termenului prevazut de art. 73 alin. 2 din Legea nr. 85/2006. Acesta a fost si motivul pentru care instanta de fond a apreciat contestatia formulata de S.A. ca fiind facuta in termen, astfel ca sub acest aspect, criticile societatii creditoare apar ca nefondate.
Analizand insa daca in speta sunt intrunite conditiile pentru admisibilitatea contestatiei in baza temeiului legal invocat de catre judecatorul sindic, respectiv art. 75 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, instanta de control constata ca acest text legal reglementeaza situatia de exceptie a contestatiei dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor prevazut de art. 73 alin. 2, numai in urmatoarele cazuri expres si limitativ prevazute de lege: in cazul descoperirii unui fals, a unui dol sau a unei erori esentiale precum si in cazul descoperirii unor titluri hotaratoare pana atunci necunoscute.
Judecatorul sindic si-a argumentat admiterea contestatiei formulata de S.A. dar si cererea lichidatorului judiciar de rectificare a tabelului definitiv de creante, prin existenta unor erori esentiale in intocmirea tabelului de creante, constand in aceea ca lichidatorul judiciar a facut o apreciere gresita a facturilor prezentate de catre creditoarea S.C. A. S.R.L. in justificarea creantei, recunoscandu-le valoarea de titlu de creanta facturilor nr. 38321 din 29 mai 2008 pentru o creanta de 6.320,12 lei, factura nr. 38476 din 2 iunie 2008 pentru o creanta de 731,30 lei, factura nr. 39761 din 20 iunie 2008 pentru o creanta de 1.557,15 lei si nr. 39764 din 20 iunie 2008 in valoare de 94,61 lei, cu toate ca acestea nu au fost semnate de catre debitoare si nici inregistrate in evidenta contabila a acesteia, iar in raport de dispozitiile art. 46 Cod comercial, obligatiile comerciale pot fi probate prin facturi comerciale acceptate de catre debitor.
In cauza nu poate fi vorba de o eroare esentiala, in sensul prevazut de art. 75 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, asa cum gresit a retinut judecatorul sindic, intrucat prin sentinta de deschidere a procedurii insolventei (nr.817 din 24 aprilie 2009) toate aceste facturi au fost analizate de catre acelasi judecator sindic si a stabilit in mod irevocabil ca facturile invocate de catre creditoare in dovedirea creantei solicitata prin cererea de deschidere a procedurii au valoarea unor titluri de creanta si ca aceasta creanta solicitata prin cererea de deschidere a procedurii, indeplineste conditiile prevazute de art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006, fiind certa, lichida si exigibila, de mai mult de 30 de zile, valoarea acesteia fiind de 91.806,15 lei, suma ce corespunde cu cea inscrisa in tabelul definitiv de creante.
Trebuie precizat, de asemenea, ca dispozitiile art. 3 pct. 17 din Legea nr. 85/2006 definesc notiunea de "tabel definitiv de creante" in sensul ca se intelege "tabelul care cuprinde toate creantele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate in tabelul preliminar si impotriva carora nu s-au formulat contestatii in conformitate cu prevederile art. 73, precum si creantele admise in urma solutionarii contestatiilor". In speta debitoarea nu a contestat creanta inscrisa in tabelul preliminar si nici nu a inteles sa formuleze contestatie impotriva starii de insolventa, proceduri in cadrul carora se puteau analiza sustinerile debitoarei raportate la valabilitatea facturilor contestate.
In ceea ce priveste dispozitiile din hotararea recurata in sensul admiterii cererii lichidatorului judiciar de rectificare a tabelului definitiv de creante, instanta de control retine ca prin aceste dispozitii judecatorul sindic a incalcat din nou prevederile art. 75 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, intrucat prin acest text legal administratorului judiciar nu este recunoscuta calitatea de parte interesata care sa poata formula contestatie in afara termenului prevazut de art. 73, intrucat el face parte din organele obligate sa aplice procedura reglementata de Legea nr. 85/2006, el fiind indrituit sa verifice cererile de creanta, iar dupa verificare sa le inregistreze sau nu in tabelul preliminar. Cu alte cuvinte administratorul judiciar nu-si poate contesta propriile verificari la care este obligat de lege, fiind de principiu ca nimeni nu-si poate invoca propria turpitudine.
In aceste conditii, instanta de control, in baza dispozitiilor art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, raportat la art.304 pct. 9 din acelasi cod, a admis recursul, a modificat hotararea in sensul respingerii contestatiei la tabelul definitiv formulata de S.A. precum si cererea lichidatorului judiciar privind rectificarea respectivului tabel.
In ceea ce priveste recursul declarat de administratorul S.A., instanta de control in raport de motivele invocate in cererea de recurs, motive prin care contesta valoarea de titlu de creanta a facturilor nesemnate si neinregistrate in contabilitatea societatii, avand in vedere ca aceste motive au fost analizate odata cu solutionarea recursului formulat de creditoarea S.C. A. S.R.L., pentru aceleasi considerente va respinge acest recurs.