Luarea unor masuri urgente in cazuri grabnice pe calea ordonantei presedintiale.
Pentru a fi in prezenta unei situatii avute in vedere de textul art. 581 C.pr.civ., care necesita luarea unor masuri urgente in vederea inlaturarii unor prejudicii, care, pe calea dreptului comun nu ar putea fi inlaturate, presupune, in primul rand, ca respectiva situatie sa fie in curs de desfasurare. In caz contrar, respectiv in cazul in care situatia generatoare a masurilor necesar a fi luate, s-a epuizat, nu se mai justifica a se interveni de urgenta, repararea eventualelor prejudicii putand a se realiza ulterior, odata cu solutionarea pe fond a cauzei. Sectia a II -a civila - Decizia civila nr.13 13 ianuarie 2012 Prin sentinta comerciala nr. 1049/2011 pronuntata in dosar nr. 4034/85/2011 de Tribunalul Sibiu s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de paratele T.I. si SC R.P. SRL si pe fond a fost respinsa cererea prin care pe calea ordonantei presedintiale reclamanta SC E.C. SRL Bucuresti a solicitat incetarea tulburarii, conform art.6 din Legea nr. 11/1991 solicitand interzicerea paratilor la realizarea oricarui act de concurenta neloiala constand in realizarea oricarui act de recrutare, directa sau prin intermediul firmelor de recrutare a fortelor de munca, a angajatilor societatii reclamante, respectiv intarzierea acestora sa angajeze personalul sau.
Pentru a pronunta aceasta solutie prima instanta a retinut ca reclamanta sustine ca obiectul sau de activitate este "asemanator - identic" cu cel al societatii parate.
Potrivit art. 4 lit. a), f) si h) din Legea nr. 11/1991, privind combaterea concurentei neloiale invocate de reclamanta, constituie activitate de concurenta neloiala: " oferirea serviciilor de catre salariatul exclusiv al unui comerciant unui concurent ori acceptarea unei asemenea oferte; oferirea, promiterea sau acordarea - mijlocit sau nemijlocit - de daruri ori alte avantaje salariatului unui comerciant sau reprezentantilor acestuia, pentru ca prin purtare neloiala sa poata afla procedeele sale industriale, pentru a cunoaste sau a folosi clientela sa, ori pentru a obtine alt folos pentru sine ori pentru alta persoana in dauna unui concurent; concedierea sau atragerea unor salariati ai unui comerciant, in scopul infiintarii unei societati concurente care sa capteze clientii acelui comerciant sau angajarea salariatilor unui comerciant in scopul dezorganizarii activitatii sale."
Art. 9 aliniatul ultim din acelasi act normativ prevede posibilitatea aplicarii dispozitiilor art. 581 si 582 Cod procedura civila in vederea luarii unor masuri ce nu sufera amanare.
In contextul acelor dispozitii procedurale s-a retinut ca parata T.I. a detinut calitatea de angajat al societatii reclamante pana la data de 13.05.2011 (17.05.2011), iar de la data de 05.05.2011 a dobandit calitatea de administrator social al societatii parate, avand ca obiect principal de activitate "editarea cartilor".
S-a apreciat in acest context, ca nu poate presupune existenta pericolului unei pagube iminente simplul fapt ca parata, fosta salariata a societatii reclamante are calitatea de administrator al unei societati comerciale - parata in cauza, iar 2 dintre cei 10 angajati care au incetat raportul de munca cu reclamanta (ulterior incetarii raportului de munca al paratei persoana fizica) conform depozitiei martorului reclamantei - manager punct de lucru nu poate presupune existenta pericolului unei pagube iminente. A admite ca paratii au savarsit acte de concurenta neloiala prin constituirea unei societati comerciale si ca este valabila clauza de neconcurenta semnata de catre parata, persoana fizica atunci cand a incheiat cu reclamanta raportul de munca si ca racolarea fortei de munca pentru societatea nou infiintata s-a realizat de firme specializate, in detrimentul reclamantei, prin folosirea de date confidentiale (numere de telefon private, oferte de salarii mai mari in raport de cel oferit de reclamanta) ar insemna prejudicierea fondului litigiului ceea ce nu poate fi admisibil, in raport de dispozitiile art. 581 Cod procedura civila.
Prin urmare, intrucat imprejurarile invocate de reclamanta nu pot fi verificate in aceasta procedura fara a fi prejudiciat fondul litigiului si, intrucat reclamanta nu a facut dovada urgentei prin dovedirea riscului producerii iminente a unor acte de natura celor invocate si care ar crea prin ele insele un prejudiciu, prima instanta a respins ordonanta presedintiala formulata impotriva paratelor.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta SC E.C. SRL Bucuresti solicitand modificarea sentintei in sensul admiterii cererii sale asa cum a fost formulata.
In motivarea recursului, dupa o reiterare a starii de fapt prezentate la prima instanta se concluzioneaza in sensul ca atat societatea parata, cat si administratorul acesteia, in calitate de fosta angajata a reclamantei si-a insusit date si informatii pe care acum, in calitate de administrator, le foloseste pentru societatea parata, fapte interzise de legea concurentei nr. 11/1991, astfel ca se impune de urgenta incetarea acestora.
In acest sens se arata ca se zvoneste in randul angajatilor societatii reclamante ca datorita furtului de angajati, aceasta nu va mai putea sa-si desfasoare activitatea si se va inchide; simultan s-a lansat zvonul ca cine doreste sa ramana cu loc de munca la acest moment poate opta sa mearga la parata, mai tarziu nemaifiind primit, respectiv dupa inchiderea societatii reclamante; angajatii care au fost chemati la interviurile organizate de parata sau pentru parata, au retineri in activitatea lor la acest moment; angajatii reclamantei sunt permanent haituiti cu telefoane adresate de firma de recrutare, la cererea paratei.
Se apreciaza astfel, ca fiind intrunite cerintele art. 581 C.pr.civ., intrucat masura solicitata este provizorie si vremelnica, fiind solicitata pana la solutionarea fondului actiunii in concurenta neloiala; masura se impune a fi luata de urgenta, actiunile paratilor determinand o grava perturbare a activitatii societatii, precum si a situatiei angajatilor societatii reclamante, iar repararea pagubei este extrem de dificila; masura nu afecteaza in niciun mod activitatea legala a societatii parate, care nu este impiedicata in niciun fel sa functioneze, daca este obligata sa nu mai recruteze personalul societatii reclamante; in conditiile in care nu exista opozitie, nu s-au solicitat nici cheltuieli de judecata, astfel ca, daca se afirma de catre parati ca nu au savarsit astfel de acte si nu sunt interesati de proiectele si angajatii reclamantei, hotararea nu-i poate deranja in niciun mod, in situatia in care sunt de buna-credinta.
Cu toate acestea, paratii au refuzat purtarea unui dialog cu societatea reclamanta, in procedura concilierii, in care sa arate o alta situatie decat cea vazuta de reclamanta, ceea ce dovedeste pe jumatate realitatea sustinerilor reclamantei.
Prin intampinare, paratii solicita respingerea prezentului recurs ca nefondat.
Verificand legalitatea si temeinicia sentintei atacate se constata ca recursul este nefondat.
Intr-adevar, pentru a fi in prezenta unei situatii avute in vedere de textul art. 581 C.pr.civ., care necesita luarea unor masuri urgente in vederea inlaturarii unor prejudicii, care, pe calea dreptului comun nu ar putea fi inlaturate, presupune, in primul rand, ca respectiva situatie sa fie in curs de desfasurare. In caz contrar, respectiv in cazul in care situatia generatoare a masurilor necesar a fi luate, s-a epuizat, nu se mai justifica a se interveni de urgenta, repararea eventualelor prejudicii putand a se realiza ulterior, odata cu solutionarea pe fond a cauzei.
In speta, nu s-a facut dovada ca ne aflam in prezenta unui fenomen in curs de desfasurare, in care personalul societatii reclamante sa migreze in totalitate sau in cea mai mare parte catre societatea parata si care in acest context, sa se impuna a fi oprit prin luarea unor masuri urgente si energice pe calea ordonantei presedintiale prevazuta de art. 581 C.pr.civ.
Asa dupa cum s-a retinut in cauza, la acest moment societatea parata nu mai face angajari. A dispune, prin urmare, in acest moment, luarea unor masuri de interzicere a unor angajari de personal la societatea parata ar fi lipsita de obiect. Faptul ca societatea parata, in lipsa unor masuri de interzicere a angajarilor ar putea initia sau continua recrutarea de persoane de la societatea reclamanta, nu poate constitui un argument, descurajarea unui asemenea comportament fata de o situatie ipotetica, este asigurata de textul Legii nr. 11/1991 care interzice in mod expres astfel de comportament, nefiind nevoie de a se dispune masuri judiciare in acest sens.
Pe de alta parte, desi se afirma despre existenta unui adevarat fenomen de migrare a lucratorilor reclamantei la societatea parata si care ar fi putut constitui premisa luarii masurilor solicitate pe cale ordonantei presedintiale, acest lucru nu este dovedit in cauza.
Intr-adevar, din totalul de 10 lucratori care au plecat de la reclamanta doar doua persoane s-au angajat la societatea parata. Asa cum aceste persoane declara in fata instantei de fond (filele X), acestea au depus CV pe mai multe site-uri, neputandu-se, prin urmare, stabili o legatura directa, culpabila, intre cele doua parate chemate in judecata in prezentul dosar de natura a conduce la luarea masurilor solicitate pe calea ordonantei presedintiale.
In aceste conditii, in care criticile recurentei nu sunt de natura a modifica sentinta primei instante, recursul acesteia s-a respins ca nefondat.
Urmare a culpei sale procesuale, recurenta a fost obligata la plata sumei de 2750 lei cheltuieli de judecata reprezentand onorariul de avocat al societatii parate.