Restringerea dreptului la libera circulatie al cetatenilor romani in strainatate.

Decizie nr. 230 din data de 04.07.2007 pronunțată de Curtea de Apel Suceava

Imprejurarea ca cetateanul a fost expulzat de pe teritoriul unui stat membru in baza unui acord de readmisie incheiat de Romania cu acel stat nu este, prin ea insasi, suficienta pentru ca instanta din Romania sa interzica la randul ei dreptul de circulatie al propriului cetatean, aceasta masura putand fi dispusa doar in situatiile de exceptie prevazute de Directiva nr.2004/38/CE. Prin sentinta civila nr. 531 din 13 martie 2007, Tribunalul Suceava - Sectia civila a respins, ca nefondata cererea Directiei Generale de Pasapoarte Bucuresti, de restrangere a exercitarii dreptului la libera circulatie a paratului A. N. T. pentru o perioada de 3 ani.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut, in esenta, ca paratul a fost returnat din Italia, la data de 19 decembrie 2006, ori, incepand cu 1 ianuarie 2007, data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dispozitiile art. 38 lit. "a" si art. 52 din Legea nr. 248/2005, pe care reclamanta si-a intemeiat cererea, nu-si mai gasesc aplicarea.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat apel reclamanta, criticand-o pentru gresita interpretare si aplicare a legii.
In dezvoltarea motivelor a aratat, in esenta, ca o data cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana isi inceteaza aplicabilitatea dispozitiile art. 52 din Legea nr. 248/2005, insa dispozitiile art. 38 lit. "a " raman aplicabile, cu privire la statul din care paratul a fost returnat. Masura solicitata nu contravine Constitutiei si nici instrumentelor juridice internationale privind exercitarea dreptului la libera circulatie.
Examinand legalitatea si temeinicia sentintei apelate prin prisma actelor si lucrarilor dosarului si a motivelor de apel invocate, Curtea a constatat ca apelul nu este intemeiat, pentru considerentele ce urmeaza:
Este necontestat ca la data de 01 ianuarie 2007, data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dispozitiile art. 52 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate, si-au incetat aplicabilitatea.
Cu referire la dispozitiile art. 38 litera "a" din acelasi act normativ, Curtea constata insa ca acestea nu sunt in concordanta cu Directiva nr. 2004/38/CE a Parlamentului European si a Comitetului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la libera circulatie si sedere a cetatenilor Uniunii Europene si membrilor de familie ai acestora pe teritoriul statelor membre.
Singura conditie impusa de legea interna pentru restrangerea dreptului la libera circulatie a cetatenilor romani este aceea ca persoana in cauza sa fi fost returnata dintr-un stat in baza unui acord de readmisie incheiat de Romania cu acel stat, aspect de natura sa incalce normele comunitare in materie potrivit carora, limitarea exercitarii dreptului fundamental al cetatenilor statelor membre la libera circulatie poate fi dispusa doar pentru motive de ordine publica, securitate publica sau sanatate publica sub forma refuzului dreptului de intrare pe teritoriul unui stat membru sau prin expulzare.
De precizat ca aceste norme comunitare au fost transpuse in legislatia romana prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 102/2005, astfel incat cetatenilor romani, integrati la 01 ianuarie 2007 in Uniunea Europeana, nu li se poate aplica un tratament discriminatoriu in raport cu cetatenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene, in ceea ce priveste limitarile aduse exercitarii dreptului la libera circulatie in spatiul european.
Fata de cele ce preced si prin raportare la dispozitiile art. 20 din Constitutia Romaniei, Curtea apreciaza ca dreptul la libera circulatie a cetatenilor romani in celelalte state membre ale Uniunii Europene poate fi restrans numai in situatiile expres si limitativ prevazute de art. 27 din Directiva Comunitatii Europene nr. 38/2004.
In speta, reclamanta a invocat in sustinerea pretentiilor deduse judecatii imprejurarea returnarii paratului din Italia la data de 19 decembrie 2006, care nu este suficienta prin ea insasi pentru justificarea luarii masurii solicitate de catre instanta romana care, in infaptuirea actului de justitie, este tinuta sa aprecieze necesitatea restrangerii dreptului la libera circulatie prin raportare la ordinea juridica comunitara.
Concluzionand, Curtea a apreciat ca solutia primei instante de respingere a actiunii este corecta si legala, urmand a o mentine prin respingerea ca nefondat a apelului, in temeiul prevederilor art. 296 din Codul de procedura civila, cu substituirea motivarii.


Sursa: Portal.just.ro