Restrangerea dreptului la libera circulatie a cetatenilor romani in strainatate este admisibila, in conditiile art. 38 si 39 din Legea nr. 248/2005 si dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana pentru motive de ordine publica, siguranta publica sau sanatate publica.
Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta sub nr. 3738/118/2006, reclamantul M.A.I. - Directia Generala de Pasapoarte, a solicitat, in contradictoriu cu paratul I.I., restrangerea dreptului la libera circulatie in statele membre ale Uniunii Europene pentru cel mult trei ani.
In motivare se arata ca, in fapt, paratul a fost returnat din Italia la data de 06.10.2006. Conform art. 38 lit."a" din Legea nr. 248/2005, exercitarea dreptului la libera circulatie a cetatenilor romani in strainatate poate fi restrans pentru o perioada de cel mult trei ani, daca acestia au fost returnati dintr-un stat in baza acordului de readmisie incheiat de Romania cu acea tara.
Se arata ca dreptul la libera circulatie este in stransa legatura cu respectarea legislatiei statului roman si a tratatelor si conventiilor pe care Romania le-a ratificat, care fac parte din dreptul intern.
Prin sentinta civila nr.481 din 23.02.2007, Tribunalul Constanta a respins actiunea reclamantului ca nefondata.
Pentru a pronunta aceasta solutie prima instanta a retinut ca nu s-a facut dovada ca paratul a incalcat legile italiene, iar restrangerea dreptului sau de sedere pe teritoriul Italiei poate fi dispusa, conform Directivei nr. 64/221/1964 a Consiliului Europei, numai pentru motive legate de ordinea publica, siguranta publica a statului, ceea ce in cauza nu s-a probat.
Impotriva acestei sentinte,, in termen legal a declarat apel reclamantul Ministerul Internelor si Reformei Administrative - Directia Generala de Pasapoarte, care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie invocand, in esenta, urmatoarele:
- restrangerea exercitarii dreptului la libera circulatie al paratului pe teritoriul Italiei are un scop legitim, respectiv prevenirea unor fapte de natura sa aduca atingere ordinii publice din acel stat.
Dreptul la libera circulatie este consacrat ca un drept fundamental al omului, dar nu are caracter absolut, legea fiind cea care stabileste conditiile in care poate fi exercitat si, inclusiv, restrans, atunci cand este pusa in pericol siguranta sau ordinea publica din statul care a dispus expulzarea.
- paratul a fost returnat din Italia in baza acordului de readmisie incheiat de Romania cu acel stat, iar autoritatile romane nu au competenta de a cenzura actele si masurile dispuse de autoritatile italiene, care au apreciat ca sederea paratului pe teritoriul lor este ilegala.
Analizand legalitatea hotararii apelate, in raport cu criticile reclamantului, se constata ca apelul este fondat pentru urmatoarele considerente:
Potrivit dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 248/20 iulie 2005, privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate, cetatenilor care indeplinesc conditiile prevazute de lege le este garantat dreptul de a calatori in strainatate, de a emigra si de a reveni oricand in tara. Limitarea exercitarii dreptului cetatenilor romani la libera circulatie se poate face numai temporar, in cazurile si conditiile prevazute de lege, iar in acest sens dispozitiile art.38 lit.a din Legea nr.248/2005 prevad ca restrangerea exercitarii dreptului la libera circulatie in strainatate poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 3 ani, cu privire la persoana care a fost returnata dintr-un stat in baza unui acord de readmisie incheiat intre Romania si acel stat.
Conform art.2 alin.2 din Protocolul nr.4 la CEDO "orice persoana este libera sa paraseasca orice tara, inclusiv pe a sa."
Acest drept nu este absolut, ci poate cunoaste limitari in cazurile si conditiile prevazute de dispozitiile art.2 paragrafele 3 si 4 din Protocolul mentionat, daca ele sunt prevazute de lege, urmaresc un scop legitim si sunt necesare intr-o societate democratica, necesitate analizata prin prisma raportului de proportionalitate intre scopul urmarit prin aplicarea unei limitari a dreptului in discutie si mijloacele folosite pentru realizarea lui.
In cauza, se retine ca, desi masura dispusa cu privire la intimatul parat constituie o ingerinta in dreptul sau la libera circulatie, ea este compatibila cu exigentele art.2 din Protocolul 4 al C.E.D.O., fiind permisa de dispozitiile alin.3 si 4 ale acestui text.
Astfel, masura restrangerii dreptului la libera circulatie pe o perioada de pana la trei ani este reglementata de o lege accesibila - Legea nr. 248/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 682 din 29 iulie 2005, urmareste un scop legitim si apare ca necesara intr-o societate democratica.
Dreptul la libera circulatie este in stransa legatura cu respectarea legislatiei statului roman, precum si a tratatelor si conventiilor pe care Romania le-a ratificat si care fac, astfel, parte din dreptul intern.
In acelasi sens, art. 27 alin.(1) din Directiva 2004/36/CE din 29 aprilie 2004, prevede ca statele membre ale U.E. pot restrange libertatea de circulatie si de sedere a cetatenilor Uniunii si a membrilor familiilor lor, indiferent de cetatenie, pentru motive de ordine publica, siguranta publica sau sanatate publica.
Masurile luate din motive de ordine sau siguranta publica trebuie sa respecte principiul proportionalitatii si sa se intemeieze exclusiv pe conduita persoanei in cauza, care trebuie sa constituie o amenintare reala, prezenta si suficient de grava la adresa unui interes fundamental al societatii.
Aceste conditii, necesare pentru restrangerea exercitarii dreptului paratului la libera circulatie pe teritoriul Italiei pe o perioada de 6 luni, sunt indeplinite in cauza deoarece paratul a patruns ilegal pe teritoriul acestui stat, anterior aderarii Romaniei la U.E., a fost retinut intr-un centru de triere pentru straini si judecat pentru sedere ilegala in Italia.
Prin sederea ilegala pe teritoriul statului italian in perioada 05.03.2006 - 05.10.2006 paratul a adus atingere ordinii publice a acestei tari, incalcand legislatia statului italian cu privire la intrarea si la sederea in Italia a cetatenilor straini, care nu sunt membrii U.E. (la data savarsirii faptelor).
Considerentele ce preced conduc la concluzia ca restrangerea exercitarii dreptului paratului la libera circulatie pe teritoriul Italiei, pe o perioada de 6 luni, respecta principiul proportionalitatii intre scopul legitim urmarit si gravitatea faptei savarsite astfel ca, in temeiul art.38 lit.a din Legea nr.248/2005, coroborat cu art.296 din Codul de procedura civila, apelul reclamantului va fi admis si se va schimba in tot hotararea primei instante, in sensul celor mai sus mentionate.
In acelasi sens, Decizia civila nr. 248/C/02.07.2007