Prin sentinta civila nr.324 din 22 septembrie 2005 a Tribunalului Suceava s-a respins ca nefondata cererea avand ca obiect incuviintarea adoptiei formulata de reclamanta M.I. in contradictoriu cu paratii C.I., M.V. si C.I.
Instanta de fond a retinut ca reclamanta nu a facut dovada cresterii majorului pe timpul minoritatii pe o perioada destul de lunga si cu caracter de continuitate.
Recursul declarat de reclamanta a fost admis prin decizia civila nr.10 din 26 aprilie 2006 a Curtii de Apel Suceava prin care s-a modificat in totalitate sentinta in sensul ca s-a admis cererea, s-a incuviintat adoptia majorului C.I. de catre reclamanta si s-a stabilit ca adoptatul sa poarte numele de familie al adoptatoarei.
S-a dispus de asemenea ca Oficiul de Stare Civila sa elibereze un nou certificat de nastere.
Potrivit art.5 alin.3 din Legea nr.273/2004 persoana majora poate fi adoptata numai daca adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o in timpul minoritatii.
De regula adoptia se incheie pentru a crea copilului minor conditiile asemanatoare cu cele dintr-o familie fireasca, urmarindu-se asadar protejarea interesului superior al minorului.
Adoptia majorului este o situatie de exceptie pentru incuviintarea careia se cere doar ca persoana majora sa fi fost crescuta in timpul minoritatii de adoptator. Sigur ca se impune dovada ca persoana ce urmeaza a fi adoptata a fost crescuta de adoptator.
In speta, reclamanta a facut dovada faptului ca adoptatul a fost crescut de ea. Astfel, martorii audiati au confirmat faptul ca nepotul reclamantei a locuit cu ea inca de la nastere, parintii lui locuind in alta localitate. Adeverinta emisa de scoala din localitate si ancheta sociala au facut dovada faptului ca adoptatul a urmat cursurile scolii din localitate si a locuit cu reclamanta.
S-a apreciat astfel ca sunt intrunite cerintele art.5 alin.3 din Legea nr.273/2004.
(decizia civila nr.10 din 26 aprilie 2006)