Urmărește inteligent dosarul din instanță.

Primești notificări la fiecare modificare.

Din anul 2015, zi de zi!

Insolventa. Anulare acte frauduloase. Termenul de un an prevazut de art. 81 din Legea nr. 85/2006 este un termen de prescriptie si se aplica si in cazul actiunilor formulate de comitetul creditorilor. Decizie nr. 956/R din data de 01.10.2014
pronunțată de Curtea de Apel Brasov

Conform art. 81 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, actiunile prevazute de art. 79 si 80 trebuie introduse in termen de un an de la data expirarii termenului pentru intocmirea raportului prevazut de art. 20 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 85/2006, dar nu mai tarziu de 16 luni de la data deschiderii procedurii iar potrivit alin. 2, comitetul creditorilor poate introduce la judecatorul-sindic o astfel de actiune, daca administratorul judiciar/lichidatorul nu o face.
In speta, actiunea a fost formulata de comitetul creditorilor dupa expirarea termenului de un an de la data la care trebuia depus raportul privind cauzele si imprejurarile care au determinat starea de insolventa a societatii dar in cadrul termenului de 16 luni de la data deschiderii procedurii.
Fata de aceasta situatie se ridica doua probleme: natura juridica a termenului de un an, in functie de care se stabileste sanctiunea nerespectarii acestuia, si daca acest termen este aplicabil si actiunilor formulate de comitetul creditorilor.
Cu privire la natura juridica, fiind vorba despre un interval de timp stabilit pentru exercitarea unei actiuni in justitie, care presupune un drept material la actiune, termenul de un an are caracterul unui termen de prescriptie extinctiva, consecinta incalcarii sale fiind stingerea dreptului material la actiune.
Apararea intimatului reclamant ca aplicarea termenului de un an nu este permisa intrucat termenul de 16 luni ar ramane fara aplicabilitate practica nu poate fi retinuta. Legiuitorul a prevazut termenul de decadere de 16 luni pentru a acoperi situatia in care, ca urmare a suspendarii, intreruperii sau repunerii in termenul de prescriptie, termenul de un an ar fi depasit.
Asadar, diferenta dintre cele doua termene este aceea ca termenul de un an, fiind un termen de prescriptie, este susceptibil de suspendare, intrerupere si repunere in termen, pe cand termenul de 16 luni este un termen de decadere, care nu poate fi depasit pentru niciun motiv. De aceea, prevederea referitoare la termenul de 16 luni nu exclude aplicarea termenului de un an.
Referitor la aplicabilitatea acestui termen actiunilor formulate de comitetul creditorilor, se constata ca art. 81 alin. 2 acorda comitetului creditorilor dreptul de a introduce aceasta actiune dar nu se prevede termenul limita pana la care acestia pot actiona. Sintagma „o astfel de actiune” releva insa intentia legiuitorului de a da posibilitatea creditorilor sa introduca aceeasi actiune pe care administratorul judiciar ar fi fost indreptatit sa o introduca si deci, in aceleasi conditii si in aceleasi termene in care poate si administratorul judiciar sa le introduca, cu conditia, bineinteles, ca acesta sa nu fi intentat actiunea la momentul in care comitetul o va face.
Daca legiuitorul ar fi inteles sa instituie vreo derogare de la termenele de introducere a actiunii stabilite prin alin. 1 sau de la data la care incep ca curga aceste termene pentru comitetul creditorilor ar fi facut-o in mod expres.
De altfel, daca s-ar accepta ca actiunea formulata de comitetul creditorilor ar putea fi introdusa si dupa expirarea termenelor prevazute pentru administratorul judiciar/lichidator ar insemna golirea acestora de continut, intrucat o astfel de actiune ar putea fi introdusa oricand, pana la inchiderea procedurii.
Sub aspectul aplicarii in cauza a termenului de prescriptie special de un an de la data expirarii termenului pentru intocmirea raportului asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa se constata ca prin sentinta de deschidere a procedurii insolventei, pronuntata la data de 8.10.2008 nu s-a stabilit un termen de depunere a acestui raport. Ca urmare, potrivit dispozitiilor art. 20 alin. 1 lit. b din Legea nr. 85/2006, se considera ca termenul maxim de depunere a raportului este de 60 de zile de la data desemnarii administratorului judiciar, care este data pronuntarii sentintei de deschidere a procedurii insolventei.
Urmeaza a se avea insa in vedere si faptul ca ratiunea pentru care termenul incepe sa curga de la data la care trebuie depus raportul prevazut de art. 20 alin. 1 lit. b este aceea ca in acest raport se consemneaza si eventualele acte care se incadreaza in dispozitiile art. 79 - 80.
Or, in raportul asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa depus la dosar la termenul din 3.12.2008 nu se face vorbire despre aceste acte. Intrucat creditorii constituiti in comitetul creditorilor nu au acces la actele contabile ale debitorului, deci singurul mijloc prin care pot afla despre actele frauduloase este raportul intocmit de administratorul judiciar, cursul prescriptiei a fost suspendat pentru reclamant pana la data la care lichidatorul judiciar a facut vorbire despre aceste acte, respectiv data depunerii completarii la raportul privind cauzele insolventei, 14.01.2009. In acest raport se consemneaza faptul ca debitoarea S.C. M.V. S.A. nu mai detine niciun bun imobil, ca urmare a instrainarii acestora in anul 2007. De altfel, si hotararea comitetului creditorilor prin care s-a hotarat promovarea actiunii face trimitere la acest raport.
Fata de termenul la care a fost depusa completarea la raportul privind cauzele insolventei, 14.01.2009, termenul de un an prevazut de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 s-a implinit la data de 14.01.2010. Actiunea a fost introdusa la data de 10.02.2010, cu depasirea acestui termen.

Sursa: Portal.just.ro