- art. 41 alin.3, art. 49 alin.1, art. 64 alin.6, art. 96 alin. 1 din Legea nr.85/2006.
Asupra recursului de fata:
Prin sentinta civila nr.1240/S/2015, Tribunalul Brasov a respins contestatia formulata de creditoarea G.S.E.R. S.A., cu sediul ales la S.C.A. N.N.D.K.P. in […], impotriva masurii administratorului judiciar de respingere a cererii creditoarei de achitare de catre debitoarea S.C. F.Z.B. S.A. - in insolventa, a sumei de 400.641,64 lei, reprezentand penalitati de intarziere.
A retinut judecatorul sindic ca, creditoarea G.S.E.R. S.A. a incheiat cu debitoarea S.C. F.Z.B. S.A. - in insolventa, anterior deschiderii procedurii insolven?ei, mai multe contracte cadru pentru furnizarea gazelor naturale la consumatori non-casnici, prin care debitoarea s-a obligat ca, in schimbul gazelor naturale furnizate de creditoare, sa achite contravaloarea acestora, stabilita prin facturi emise de creditoare.
Creditoarea si-a indeplinit obligatia de furnizare a gazelor naturale, obligatie pe care o respecta si in prezent, in calitatea sa de furnizor captiv, in virtutea dispozitiilor art. 38 din Legea nr. 85/2006.
La data de 18.02.2014, debitoarea avea un debit neachitat fata de creditoarea contestatoare, in valoare totala de 9.006.370,87 lei, compus din debite principale si penalitati de intarziere, conform unui numar de 5 facturi fiscale, emise in perioada 30.11.2013-01.01.2014.
Acest debit total a fost consfintit prin contractul de ipoteca mobiliara si de esalonare plata din data de 18.02.2014. (filele 18-22).
Suma totala de 9.006.370,87 lei a fost achitata integral de catre debitoare, conform ordinelor de plata depuse la dosar, fapt necontestat de creditoarea contestatoare.
A sustinut insa creditoarea G.S.E.R. S.A. ca debitoarea datoreaza si suma de 400.641,64 lei, conform facturii nr. 1000254852 din data de 30.09.2014, emisa de creditoare, suma ce reprezinta penalitati pentru intarzierea la plata a unui numar de trei facturi din cele 5 facturi, cuprinse in contractul de ipoteca mobiliara si de esalonare plata din data de 18.02.2014. A solicitat creditoarea ca aceasta suma sa-i fie achitata de debitoare ca si creanta curenta, conform art. 64 alin. 6 din Legea nr. 85/2006.
Instanta a apreciat ca cererea creditoarei este nefondata.
Creditoarea nu a putut aplica alte penalitati de intarziere la debitul principal stabilit conform contractul de ipoteca mobiliara si de esalonare plata din data de 18.02.2014, fara a fi incalcate chiar dispozitiile acestei conventii incheiate intre parti, dispozitii din care rezulta foarte clar faptul ca, la data de 18.02.2014, debitoarea aveau un debit total de 9.006.370,87 lei fata de creditoare, suma care includea atat debitul principal, cat si penalitatile de intarziere.
Nu s-a prevazut nicaieri in acest contract faptul ca, in caz de neplata a sumei 9.006.370,87 lei, la scadenta prevazuta in contract pentru fiecare transa din cele sapte, debitoarea datoreaza penalitati de intarziere.
Mentiunea din contractul de ipoteca mobiliara si de esalonare plata din data de 18.02.2014, referitoare la imputatia platii, care se face in ordinea: cheltuieli de executare, penalitati de intarziere si debit principal, se refera in mod exclusiv la suma totala de 9.006.370,87 lei, penalitatile de intarziere la care se refera aceasta clauza contractuala fiind cele mentionate in facturile enumerate in aceasta conventie.
Acest fapt este evident, intrucat partile s-au referit in mod expres „la imputatia platilor efectuate in temeiul prezentului Contract” (de ipoteca mobiliara si de esalonare plata din data de 18.02.2014), si nicidecum la alte penalitati de intarziere ce vor fi calculate de creditoare conform contractelor-cadru anterioare deschiderii procedurii insolven?ei, pentru eventuale intarzieri la plata transelor din contractul de ipoteca mobiliara.
Intrucat nu exista dispozitie in contractul de ipoteca cu privire la obligatia debitoarei de a plati penalitati la intarzierea platii transelor din contract, emiterea facturii nr. 1000254852 din data de 30.09.2014, era nejustificata.
Fata de considerentele expuse anterior, in conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 85/2006, instanta a respins contestatia formulata de creditoarea G.S.E.R. S.A., impotriva masurii administratorului judiciar de respingere a cererii creditoarei de achitare de catre debitoarea S.C. F.Z.B. S.A. - in insolventa, a sumei de 400.641,64 lei, reprezentand penalitati de intarziere.
Impotriva acestei solutii a declarat recurs contestatoarea creditoarea G.S.E.R. S.A. aducandu-i critici pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand admiterea recursului si modificarea in tot a sentintei recurate in sensul admiterii contestatiei si obligarii debitoarei F.Z.B. la achitarea sumei de 400.641,64 lei, reprezentand penalitati de intarziere aferente facturilor, reprezentand contravaloarea gazelor naturale furnizate de G.S.E.R. S.A. in perioada noiembrie 2013 - ianuarie 2014.
In expunerea motivelor de recurs se arata ca la data de 18.02.2014 detinea o creanta certa, lichida si exigibila de 9.006.370,87, in afara de creanta de 1.132.280,01 lei, inscrisa la masa credala. Creanta de 9.006.370,87 a fost recunoscuta de debitoare prin incheierea Contractului de ipoteca mobiliara si de esalonare plata, mai mult chiar debitoarea si-a asumat obligatia de plata in integralitate a debitului. La data de 30.09.2014 a emis factura nr.1000254852/30.09.2014 in cuantum de 400.641,64 lei reprezentand penalitati calculate conform contractelor pentru intarzieri la plata a facturilor care faceau obiectul Contractului de ipoteca mobiliara si de esalonare plata, pe care insa debitorul refuza sa le plateasca.
Refuzul de plata este nelegal fata de obligatia de plata asumata prin semnarea Contractului de ipoteca mobiliara si de esalonare plata, care retine ordinea in care se face imputatia platii si fata de dispozitiile contractuale retinute in art.7 din Contractele cadru pentru furnizarea reglementata a gazelor naturale. Aceste dispozitii coroborate cu art.120 Cod procedura fiscala prevad ca nivelul majorarii de intarziere este de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere si poate fi modificat prin legi bugetare, iar coroborat cu art.7 din Contractele cadru pentru furnizarea reglementata a gazelor naturale constituie argumente care sa conduca la admiterea contestatiei. Se critica rationamentul administratorului judiciar care a apreciat ca nu pot fi achitate niciun fel de penalitati nascute dupa perioada in care au fost confirmate planurile de organizare, motivat de faptul ca nu se incadreaza in prevederile art. 41 alin. 3 din Legea nr. 85/2006. Interpretarea art. 41 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 este in sensul ca textul se refera la penalitatile de intarziere aferente creantelor nascute dupa data deschiderii procedurii si pana la momentul confirmarii planului si nu la cele aferente creantelor nascute dupa data confirmarii planului de reorganizare. Se mai arata ca prin solutia de respingere s-a ignorat caracterul cert, lichid si exigibil al creantei, penalitatile de intarziere nascandu-se ulterior confirmarii celor doua planuri de reorganizare, astfel ca in mod obiectiv trebuiau cuprinse in programul de plati.
In cauza a fost formulata intampinare de catre intimata F.Z.B. solicitandu-se mentinerea ca temeinica si legala a sentintei recurate. Se invedereaza ca suma de 9.006.370,87 lei a fost achitata in integralitate iar suma pretinsa de 400.641,64 lei nu face obiectul conventiei de plata si nu este mentionata intre facturile cuprinse in enumerarea in preambulul conventiei de esalonare. Astfel, intrucat s-a efectuat plata integrala a debitului de 9.006.370,87 lei, nu se pot percepe cheltuieli de executare iar imputatia platii nu opereaza decat cu privire la penalitatile retinute in continutul conventiei. Se continua in sensul ca nu exista o recunoastere a pretentiilor pentru o factura din 30.09.2014, ulterioara conventiei de esalonare din 17.02.2014. In ceea ce priveste invocarea dispozitiilor Ordinului ANRE 77/2009 si ale Codului de procedura fiscala, ele sunt derogatorii de la dispozitiile legii insolventei. In fine, interpretarea art. 41 alin. 3 din Legea nr. 95/2006 este in sensul ca pentru plata accesoriilor calculate la creante curente este necesara achitarea acestora conform programului de plati si actelor din care rezulta, fara a se face distinctie cu privire la momentul nasterii obligatiei, perioada de observatie ori perioada de reorganizare. In fine, nu exista caracter cert, lichid si exigibil al creantei, aceasta nefiind cuprinsa in conventia de esalonare.
Analizand hotararea recurata in raport cu motivele de recurs si actele dosarului, in baza art. 3041 Cod procedura civila se arata ca recursul este intemeiat pentru urmatoarele considerente:
Creditoarea G.S.E.R. S.A. a incheiat cu debitoarea S.C. F.Z.B. S.A. - in insolventa, anterior deschiderii procedurii insolven?ei, mai multe contracte cadru pentru furnizarea gazelor naturale la consumatori non-casnici, prin care debitoarea s-a obligat ca, in schimbul gazelor naturale furnizate de creditoare, sa achite contravaloarea acestora, stabilita prin facturi emise de creditoare.
Creditoarea si-a indeplinit obligatia de furnizare a gazelor naturale, obligatie pe care o respecta si in prezent, in calitatea sa de furnizor captiv, in virtutea dispozitiilor art. 38 din Legea nr. 85/2006.
La data de 18.02.2014, debitoarea avea un debit neachitat fata de creditoarea contestatoare, in valoare totala de 9.006.370,87 lei, compus din debite principale si penalitati de intarziere, conform unui numar de 5 facturi fiscale, emise in perioada 30.11.2013-01.01.2014.
Acest debit total a fost consfintit prin contractul de ipoteca mobiliara si de esalonare plata din data de 18.02.2014. (filele 18-22)
Suma totala de 9.006.370,87 lei a fost achitata integral de catre debitoare, conform ordinelor de plata depuse, dar prin factura nr.1000254852/30.09.2014 in cuantum de 400.641,64 lei s-au calculat penalitati conform contractelor cadru, pentru intarzieri la plata facturilor care faceau obiectul Contractului de ipoteca Mobiliara si de esalonare plata, achitarea facturilor cu depasirea termenului de scadenta nefiind exoneratorie pentru debitoare. In acest sens, se fac aplicabile dispozitiile art. 10 alin. 1 din Anexa 2b - Conditii standard pentru furnizarea reglementata a gazelor naturale la care fac trimitere dispozitiile art. 7 din contractele cadru, gresit rationand judecatorul sindic ca neinserarea clauzei penale in cuprinsul conventiei de esalonare a platilor lipsesc de eficienta dispozitiile precitate.
Dispozitiile Legii nr. 85/2006 au caracter special insa izvorul obligatiilor il constituie contractele care constituie legea partilor, litigiul de fata avand a transa problema daca platile efectuate catre un furnizor captiv ulterior confirmarii unui plan de reorganizare se supun regulii instituite de art. 41 alin. 3 sau se fac aplicabile dispozitiile art. 96 alin. 1 art. 49 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, respectiv art. 64 alin. 6 din lege.
Conform art. 41 (3) „In cazul in care se confirma un plan de reorganizare, dobanzile, majorarile ori penalitatile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligatiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achita in conformitate cu actele din care rezulta si cu prevederile programului de plati”.
Potrivit art. 96 alin. (1) „In vederea administrarii eficiente a procedurii, planul poate desemna o categorie separata de creante, compusa numai din acele creante chirografare care, in sensul art. 49 alin. (1), apartin furnizorilor fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura si care nu pot fi inlocuiti. Lista acestor creante trebuie confirmata de administratorul judiciar.”
Conform art. 49 (1) „Pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se incadreaza in conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente”.
Conform art. 64 (6) „Creantele nascute dupa data deschiderii procedurii, in perioada de observatie sau in procedura reorganizarii judiciare vor fi platite conform documentelor din care rezulta, nefiind necesara inscrierea la masa credala. Prevederea se aplica in mod corespunzator pentru creantele nascute in procedura de faliment”.
Planul de reorganizare confirmat de catre judecatorul sindic prin sentinta nr. 363/25.02.2014 nu contine o categorie de creante astfel cum este ea retinuta de art. 96 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 si nici mentiuni referitoare la conventia de esalonare de plata care este oricum, ulterioara ca data, ea fiind incheiata la data de 18.02.2014. Programul de plati din planul de reorganizare nu se raporteaza la conventia de esalonare de plata, iar factura refuzata la plata este emisa ulterior confirmarii planului de reorganizare, in procedura reorganizarii judiciare. Din interpretarea coroborata a art. 41 alin. 3 cu art. 64 alin. 6 rezulta ca dispozitiile art. 41 alin. 3 se refera la creantele nascute dupa data deschiderii procedurii si pana la momentul confirmarii planului, iar nu la cele aferente creantelor nascute dupa data confirmarii planului de reorganizare. Esalonarea de plata a avut drept principal scop constituirea de garantii pentru o parte a debitului datorat de catre G.S.E.R. S.A. neinteresand spetei daca in contractul de ipoteca a fost inserata obligatia debitoarei de a plati penalitati la intarzierea platii transelor din contract. Aceasta pentru ca penalitatile de intarziere ce fac obiectul facturii nr.1000254852/30.09.2014 in cuantum de 400.641,64 lei sunt calculate pentru plata cu intarziere a facturilor care faceau obiectul Contractului de ipoteca Mobiliara si de esalonare plata, facturi emise pentru creante nascute dupa data deschiderii procedurii la debitoare. Or, aceasta noua creanta de 400.641,64 lei este nascuta ulterior deschiderii procedurii, in perioada reorganizarii judiciare, ea urmand regula potrivit careia se achita conform documentelor din care rezulta, nefiind necesara inscrierea la masa credala.
Curtea, fata de aceste ratiuni de fapt si de drept, conform art. 312 alin. 3, raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, va admite prezentul recurs, modificand in tot sentinta recurata, in sensul ca, in conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 85/2006, va admite contestatia formulata de creditoarea G.S.E.R. S.A., dispunand administratorului judiciar C. S.P.R.L. sa achite creditoarei G.S.E.R. S.A. suma de 400.641,64 lei, reprezentand penalitati de intarziere, cu titlu creanta curenta, conform art. 64 alin. 6 din Legea nr. 85/2006.