Taxa de prima inmatriculare pentru autovehiculele inmatriculate anterior in state membre ale Uniunii Europene. Nelegalitatea perceperii. Restituirea acestor taxe achitate cu dobanda legala la data cererii.
Prin sentinta civila nr. 124/AF/7.10.2008 pronuntata de Tribunalul Brasov – sectia comerciala si de contencios administrativ s-a admis actiunea formulata de reclamantul B. G. in contradictoriu cu parata A. F. P. Zarnesti si in consecinta s-a anulat actul administrativ fiscal nr. 2198 din 18.02.2008 si Decizia nr. 2 din 4.04.2008 emise de parata si a fost obligata parata A.F.P. Zarnesti sa restituie reclamantului suma de 5.813 lei reprezentand taxa speciala de prima inmatriculare achitata cu chitanta seria TS3B nr. 1913708/19.06.2007 pentru autoturismul marca Ford fabricat in 2003, suma ce s-a dispus a fi actualizata cu dobanda legala la data platii efective.
Pentru a pronunta aceasta solutie prima instanta a retinut urmatoarele:
Conform dispozitiilor art. 214 ind. 1 - 214 ind. 3 din Legea 571/2003, taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule se plateste cu ocazia primei inmatriculari in Romania, de catre persoana fizica sau juridica ce face inmatricularea, atat pentru autoturisme si autovehicule noi, cat si pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare sau din alte state.
Dispozitiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunitatii Europene prevad ca nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natura, mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare.
Hotararea Curtii Europene de Justitie data in cazul Weigel vs. Finanzlandesdirektion fur Voralrberg (C-387/01) in 2004 a stabilit ca obiectul reglementarii comunitare este asigurarea liberei circulatii a marfurilor intre statele comunitare in conditii normale de concurenta, prin eliminarea oricarei forme de protectie care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii fata de produsele provenind di statele membre.
Reglementarea instituita prin dispozitiile art. 90 paragraful 1 are ca efect interzicerea discriminarii fiscale intre produsele importate si cele similare autohtone. Cu toate acestea, in Romania nu se percepe nici un fel de taxa pentru autoturismele produse in tara sau in strainatate, dar care sunt deja inmatriculate in Romania.
Desi parata invoca neaplicarea dispozitiilor Tratatului, prima instanta a constatat ca, in cauza dispozitiile din dreptul comunitar se aplica cu prioritate fata de dreptul national, in lumina principiilor preeminentei si suprematiei dreptului comunitar, consacrate si de practica Curtii Europene de Justitie prin hotararile date in cauzele Costa/Enel si Simmenthal.
Principiile enuntate sunt garantate si de dispozitiile art. 148 din Constitutia Romaniei, potrivit carora, ca urmare a aderarii la uniune, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare ale legii interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, iar Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului 2.
Romania si-a asumat obligatia de a respecta dispozitiile tratatelor originare ale Comunitatii, dinainte de aderare, prin Legea Nr. 157/2005, de ratificare a Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana.
Privind reglementarea interna, prima instanta a constatat ca taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule a fost introdusa in Codul Fiscal prin Legea 343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, initial pentru toate autovehicule, iar dupa modificarea acestei legi prin OUG 110/2006, a fost restransa la toate autoturismele si autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevazandu-se categorii de persoane exceptate (cele cu handicap, misiuni diplomatice etc.) cat si scutiri de la plata taxei (in cazul vehiculelor istorice, etc.).
Aceasta taxa speciala se datoreaza cu ocazia primei inmatriculari in Romania a unui autoturism sau autovehicul comercial, dintre cele enumerate de art. 214 ind. 1 Cod Fiscal.
Taxa in litigiu nu este perceputa pentru autoturisme deja inmatriculate in Romania, stat comunitar incepand de la 1 ianuarie 2007, fiind perceputa numai pentru autoturismele inmatriculate in celelalte state comunitare si reinmatriculate in Romania, dupa aducerea acestora in tara.
In dispozitiilor prevazute de art. 214 ind. 1 din Codul Fiscal, se introduce un regim juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse in Romania din Comunitatea Europeana in scopul reinmatricularii lor in Romani, in situatia in care acestea au fost deja inmatriculate in tara de provenienta, in timp ce pentru reinmatricularea autovehiculelor inmatriculate deja in Romania, taxa nu este perceputa.
In acest mod, se aduce atingere prevederilor art. 90 (1) din Tratat, prevederi care au efect direct si in lumina carora instanta a apreciat ca dispozitiile art. 214 ind. 1 - 214 ind. 3 din Codul Fiscal fiind contrare, taxa achitata de reclamanta a fost incasata cu incalcarea dispozitiilor art. 90 din Tratat fiind necesara restituirea ei.
Achitarea voluntara a taxei de reclamant este lipsita de relevanta juridica, deoarece inmatricularea autoturismului era conditionata de efectuarea acestei plati, intrucat, in caz contrar, reclamantul nu ar fi putut folosi un bun pe care-l are in proprietate.
Reclamantul s-a adresat paratei pentru a obtine restituirea taxei platite, cerere care i-a fost respinsa, prin emiterea unei adrese in care s-a precizat ca nu exista temei legal pentru restituire, astfel ca ne aflam in acest fel in prezenta unui refuz nejustificat de restituire, avand in vedere dispozitiile dreptului comunitar mai sus analizate.
Desi nu imbraca forma unei decizii sau dispozitii, adresa nr. 2198/18.02.2008, emisa de A.F.P. Zarnesti, reprezinta modalitatea de solutionare a plangerii prealabile urmata de reclamant, conform dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004.
In prezent, prin dispozitiile OUG nr. 50/2008 a fost abrogat art. 214 ind. 1 din legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, rezultand ca taxa solicitata a fi restituita a fost nedatorata, in temeiul dispozitiilor art. 214 ind. 1 – 214 ind. 3 Cod Fiscal care incalca dispozitiile art. 90 (1) din Tratat, astfel ca a fost admisa cererea reclamantului privind anularea actului administrativ si a fost obligata parata A.F.P. Zarnesti sa restituie reclamantului suma de 5 813 lei, reprezentand taxa speciala de prima inmatriculare achitata cu chitanta seria TS3B nr. 1913708/19.06.2007.
Avand in vedre dispozitiile art. 1082-1084 Cod civil, instanta a obligat parata la actualizarea sumei de restituit cu dobanda legala, la data platii efective.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs Directia Generala a Finantelor Publice Brasov pentru Administratia Finantelor Publice Zarnesti criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivare recurenta a aratat ca instanta de fond in mod gresit a dispus, obligarea paratei la restituirea taxei de prima inmatriculare deoarece pentru a avea posibilitatea inmatricularii autoturismului achizitionat reclamantul avea obligatia achitarii taxei de prima inmatriculare in Romania, potrivit art. 214 1 si urmatoarele din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Aceasta prevedere legala a fost respectata de catre reclamant la data inmatricularii autoturismului in Romania.
Solicitarea ulterioara de restituire a acestei taxe adresata de catre reclamant A.F.P. nu este intemeiata si nu are suport legal, intrucat pe de o parte acesta nu este concretizata printr-un act administrativ fiscal in intelesul art. 41 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, iar pe de alta parte legiuitorul nu reglementeaza posibilitatea restituirii acesteia.
Instanta de fond, analizand art. 2141, trebuia sa retina faptul ca plata acestei taxe are un caracter imperativ de la care nu se poate deroga decat in conditiile stabilite de catre legiuitor, respectiv potrivit art. 2143, text de lege in care reclamantul nu se incadreaza.
Legiuitorul nu a stabilit posibilitatea restituirii taxei speciale de prima inmatriculare, organele fiscale neputand deroga de la aceste prevederi in cazul de fata, sens in care cererea reclamantului nu este intemeiata. Avand in vedere faptul ca taxa de prima inmatriculare este stabilita in mod expres de catre legiuitor, organele fiscale au pus in mod corect si legal in practica dispozitiile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, act normativ care nu reglementeaza posibilitatea restituirii acestuia.
Invocarea prevederilor art. 148 alin. 2 din Constitutia Romaniei si ale art. 90 din Tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana nu are relevanta in cauza de fata avand in vedere faptul ca taxa de prima inmatriculare este reglementata pe baza unui act normativ cu caracter special.
Opinia formulata de Comisia Europeana fata de taxa speciala auto nu a fost in sensul eliminarii acesteia, ci a recomandat reasezarea acesteia pe baza de alte principii, respectiv pe paza principiului „poluatorul plateste”.
Recurenta a precizat ca potrivit art. 11 din OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule „Taxa rezultata ca diferenta intre suma achitata de contribuabil in perioada 1 ianuarie 2007 – 30 iunie 2008, cu titlu de taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, si cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite in normele metodologice de aplicare a prezentei ordonante de urgenta”.
Avand in vedere regimul juridic instituit de legiuitor fata de aceasta taxa insusita de aceasta data de catre Comisia Europeana, este evident ca obligatia ei va subzista si ulterior in cazul reclamantului de fata, intrucat aceasta in noua sa forma nu mai contravine Tratatului Comunitatii Europene si nici Constitutiei Romaniei.
Pe baza noului act normativ se va face practic o compensare intre cuantumul taxei achitate in prezent si taxa de poluare ce va trebui achitata, restituindu-se diferenta daca este cazul, conform prevederilor art. 11 din OUG 50/2008, sens in care interesul reclamantului de a se solutiona favorabil aceasta actiune devine partial.
Considera ca obligarea sa la plata dobanzilor legale conform dispozitiilor sentintei atacate ar reprezenta o imbogatire fara justa cauza pentru reclamant. Taxa s-a achitat in baza unor dispozitii legale Legea 571/2003 in vigoare. Se mentioneaza ca instantele de judecata s-au pronuntat in sensul respingerii acestor dobanzi.
Intimatul B. G. depus la dosar intampinare solicitand respingerea recursului declarat. Taxa de prima inmatriculare incasata anterior OUG 50/2008 contravenea prevederilor Tratatului Comunitatii Europene, iar taxa de poluare nu poate fi incasata retroactiv. Dobanzile au fost admise in temeiul art. 1082-1084 Cod civil si nu este vorba despre o imbogatire fara justa cauza.
Analizand actele si lucrarile dosarelor, sentinta atacata raportat la motivele invocate si a dispozitiilor art. 3041 Cod procedura civila Curtea constata ca recursul este partial fondat.
Corect instanta de fond a constatat ca taxa de prima inmatriculare perceputa reclamantului este nelegala, fiind in contradictie cu prevederile art. 90 alin. 1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana si a dispus restituirea acestei taxe.
Prin instituirea acestei taxe s-a creat o situatie discriminatorie intre persoanele care isi achizitioneaza autoturisme rulate aduse din import si persoanele care isi achizitioneaza autoturisme rulate din Romania, in sensul ca acestia din urma sunt scutiti de plata acestei taxe, beneficiind astfel de o situatie avantajoasa.
Aceasta taxa, stabilita de art. 2141 din Codul fiscal este perceputa doar in cazul inmatricularii in Romania, dupa 1.01.2007, a unui autovehicul care a fost anterior inmatriculat in alt stat membru al Uniunii Europene decat Romania, nu si pentru un autovehicul care a fost deja inmatriculat in Romania, indiferent de nivelul de poluare.
Curtea a constatat ca, in aceste imprejurarii, nu se aplica in mod uniform principiul „poluatorul plateste” si nici nu se respecta prevederile art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana.
Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene in cauzele reunite C-290/05 si C 333/2005, in cauzele reunite C-290/05 si C-333/05, Akos Nadasdi c. Vam-es Penzugyorseg Eszak-Alfoldi Regionalis Parancsnoksaga, respectiv Hona Nemeth c. Vam-es Penzugyorseg Del-Alfoldi Regionalis Parancsnoksaga – a aratat urmatoarele :
In sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeana art. 90 suplimenteaza dispozitiile referitoare la abolirea taxelor vamale si a masurilor cu efect echivalent. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulatie a marfurilor intre statele membre in conditii normale de concurenta, prin eliminarea oricaror forme de protectie care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discrimineaza produsele provenite din alte state membre (cauzele reunite C-393/04 si C-41/05, Air Liquide Industries Belgium).
In ceea ce priveste impozitarea autoturismelor second-hand importate, Curtea a apreciat de asemenea ca art. 90 cauta sa asigure completa neutralitatea impozitarii interne sub raportul concurentei intre produsele care se afla deja pe piata nationala si produsele importate (cauza C-387/01, Weigel).
Conform unei jurisprudente bine stabilite, art. 90 paragraful 1 este incalcat atunci cand taxa aplicata produselor importate si taxa aplicata produselor nationale similare sunt calculate diferit pe baza unor criterii care conduc, chiar daca numai in anumite cazuri, la un nivel al taxei mai mare in cazul produselor importate (a se vedea cauza Weigel) Totusi, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile pentru existenta unei asemenea discriminari, impozitarea poate fi discriminatorie in mod indirect, datorita efectelor pe care le produce.
In scopul de a asigura neutralitatea impozitarii interne prin respectarea regulilor de concurenta intre autoturismele uzate aflate deja pe piata nationala si autoturismele similare importate, este necesar sa fie comparate efectele taxei de inmatriculare pentru vehiculele nou importate dintr-un alt stat membru decat cel in cauza cu efectele valorii reziduale a taxei de inmatriculare care afecteaza vehiculele similare inmatriculate deja in acea tara si carora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicata aceasta taxa. (In speta se analiza situatia Ungariei).
O comparatie cu autoturismele second-hand plasate in circulatie in tara inainte de intrarea in vigoare a Legii privind taxele de inmatriculare nu este relevanta. Scopul art. 90 nu este acela de a impiedica statele membre sa introduca noi impozite sau sa schimbe cota de impunere sau baza de impunere a unor impozite existente.
Cat priveste criteriile care pot fi folosite pentru determinarea unei taxe, Curtea Europeana de Justitie a observat ca, in stadiul sau actual, dreptul comunitar nu restrange libertatea fiecarui stat membru de a construi un sistem fiscal in care acele diferentieri intre anumite produse, chiar daca este vorba de produse similare in sensul art. 90 paragraf 1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana sa se faca pe baza unor criterii obiective, cum ar fi provenienta materiilor prime folosite sau procesul de productie aplicat. Totusi, o asemenea diferentiere este compatibila cu dreptul comunitar numai daca urmareste obiective care sunt ele insele compatibile cu cerintele Tratatului si ale legislatiei comunitare secundare si daca regulile in cauza sunt de natura sa evite orice forma de discriminare, directa sau indirecta, indreptata impotriva importurilor din alte state membre sau orice alta forma de protectie a produselor nationale concurente (cauza Outokumpu).
In contextul sistemul taxelor de inmatriculare, criterii precum tipul motorului, capacitatea cilindrica si clasificarea fundamentata pe motive de protectie a mediului reprezinta criterii obiective. Prin urmare ele pot fi folosite intr-un asemenea sistem. Pe de alta parte, nici nu exista vreo cerinta ca valoarea taxei sa fie legata de pretul autoturismului.
Totusi, o taxa de inmatriculare nu trebuie sa impovareze produsele provenind din alte state membre mai mult decat produsele nationale similare.
Faptul ca pe parcursul solutionarii litigiului a intrat in vigoare OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule nu afecteaza nelegalitatea taxei de prima inmatriculare.
Compensarea nu este posibila atata timp cat nu este stabilita o creanta a recurentei parate impotriva reclamantului avand ca obiect taxa de poluare. Prin compensatie se sting daca doua obligatii reciproce pana la concurenta celei mai mici. In prezent doar creanta reclamantului este certa, lichida si exigibila, recurenta parata nu detine o creanta fata de aceasta.
Referitor la critica privind acordarea dobanzii legale, Curtea constata ca aceasta este partial fondata.
Prima instanta a dispus restituirea taxei achitate si dobanda legala fara a preciza data de la care se calculeaza. Potrivit art. 1084 Cod civil, creditorul are dreptul de a dobandi „pierderea ce a suferit si beneficiul de care a fost lipsit”. In speta reclamantul are dreptul sa i se restituie suma achitata ca taxa de prima inmatriculare (taxa nelegala conform celor aratate anterior) si dobanda legala la aceasta, dar de la data la care a solicitat restituirea acesteia conform prevederilor art. 1088 Cod civil (7.02.2008 – cererea de restituire depusa la A.F.P. Zarnesti).
Conform art. 1088 Cod civil „la obligatiile care au ca obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala, afara de regulile speciale in materie de comert, de fidejusiune si societate.
Aceste daune-interese se cuvin fara ca creditorul sa fie tinut a justifica despre vreo paguba; nu sunt debite decat din ziua cererii in judecata, afara de cazurile in care, dupa lege, dobanda curge de drept.”
Deci reclamantul nu este tinut sa justifice vreo paguba, iar acordarea dobanzii legale nu echivaleaza cu o imbogatire fara justa cauza.
Prima instanta nu a precizat data de la care incep sa se calculeze dobanzile legale. Acestea pot fi acordate doar din momentul formularii cererii de restituire a sumelor achitate cu titlu de taxa de prima inmatriculare (7.02.2008). Aceasta este data de cand parata A.F.P. Zarnesti, este pusa in intarziere.
Pentru aceste considerente, Curtea in temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedura civila raportat la art. 3041 Cod procedura civila a admis in parte recursul declarat de D.G.F.P. Brasov pentru A.F.P. Zarnesti si in consecinta a modificat in parte sentinta civila atacata in sensul ca s-a acordat dobanzile legale la suma dispusa a fi restituita doar incepand cu data de 7.02.2008 si a mentinut restul dispozitiilor sentintei civile atacate referitoare la anularea actelor administrative si restituirea sumei de 5.813 lei.
Decizia 51/R din 27 ianuarie 2009