Inchiderea procedurii insolventei. Inexistenta obligatiei lichidatorului judiciar de desemnare a unui executor judecatoresc pentru punerea in executare a hotararii de atragere a raspunderii patrimoniale.
Descarcarea lichidatorului judiciar, de obligatiile impuse de procedura insolventei, nu este conditionata de desemnarea in prealabil de catre acesta a unui executor judecatoresc, in vederea punerii in executare a hotararii de atragere a raspunderii patrimoniale a fostilor administratori ai debitoarei.
Sectia comerciala – Decizia comerciala nr. 483/03 iunie 2009
Prin sentinta comerciala nr. 2227/C/25.11.2008 pronuntata de judecator sindic in dosar nr. 5019/85/2007 al Tribunalului Sibiu – Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ s-a admis actiunea in raspundere formulata de lichidatorul judiciar Grup I. SPRL impotriva paratilor C.L. si C.T.D. si, in consecinta, au fost obligati paratii la plata in solidar a sumei de 69.148 lei, cu titlu de pasiv social in favoarea debitoarei S.C. „M.P.” S.R.L. – societate in faliment.
S-a dispus inchiderea procedurii falimentului pentru lipsa pasivului social, notificarea sentintei creditorilor, Directia Generala a Finantelor Publice Sibiu si Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, cat si Oficiului Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Sibiu, pentru efectuarea mentiunilor.
Totodata, s-a dispus radierea societatii debitoare S.C. „M.P.” S.R.L. J32/1240/2004, cod fiscal 3886077 din registrul comertului, s-a incuviintat decontul cheltuielilor de lichidare si s-a dispus plata sumei de 3.106 lei, cu titlu de cheltuieli de procedura din fondul de lichidare.
Pentru a hotari astfel, judecatorul sindic a retinut ca, prin sentinta nr. 939/C/27.05.2008 a Tribunalului Sibiu, s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a falimentului debitoarei S.C. „M.P.” S.R.L, care, potrivit certificatului constatator eliberat de ORC de pe langa Tribunalul Sibiu, este o societate cu raspundere limitata cu doi asociati: C.T.L. si C.T.D., asociati ce au si calitatea de administratori sociali.
Pasivul social, cuprinzand totalitatea creantelor declarate si admise la masa credala, s-a aratat ca este in suma de 69.148 lei, conform tabelului definitiv al creantelor.
S-a motivat ca raportul intocmit de lichidatorul judiciar in conformitate cu prevederile art. 25 lit. a din Legea nr. 85/2006 si aprobat de adunarea generala a creditorilor, analizand cauzele si imprejurarile ce au dus la aparitia starii de insolventa, a aratat ca incepand din 2004 societatea nu a mai depus bilant contabil anual, ca activitatea societatii s-a desfasurat in Targoviste, iar de la data preluarii prin cesiune a partilor sociale, societatea nu a mai desfasurat nici o activitate.
S-a aratat ca, in urma analizei pe baza de bilant a situatiei economice a societatii in faliment, lichidatorul a retinut ca in perioada 2001-2003 societatea avea un activ net contabil pozitiv: activele sale imobilizate in constructii, echipamente, mijloace de transport, mobilier, etc., la care se adauga mijloacele circulante ale societatii (stocuri de marfa, de materiale, disponibil in cont bancar si in casierie, facturi neincasate catre clienti, etc.) au fost mai mari decat datoriile sale, deci societatea era solvabila.
S-a motivat ca in raport s-a concluzionat ca activul net contabil al societatii la incetarea activitatii in 2003 a fost negativ, volumul datoriilor fiind mai mare decat al activelor.
S-a aratat ca la cesionarea partilor sociale catre parati, starea de insolventa era instabila, astfel ca paratii trebuiau sa preia evidenta contabila si sa o conduca in continuare potrivit Legii nr. 82/1991, ca activitatea manageriala a administratorilor a fost defectuoasa existand premise pentru atragerea raspunderii lor pentru savarsirea faptelor prevazute de art. 138 al. 1 lit. d si e din Legea nr. 85/2006.
Faptele imputate de lichidatorul judiciar administratorilor sociali au constat, potrivit raportului ce a constituit premisa formularii actiunii in raspundere, in netinerea contabilitatii in conformitate cu legea si deturnare sau ascunderea unei parti din activul persoanei juridice.
S-a constatat ca sunt indeplinite conditiile cumulative ale angajarii raspunderii administratorilor sociali parati, astfel:
- prejudiciul este cert, conform tabelului definitiv al creantelor, care totalizeaza un pasiv social in suma de 69.148 lei, fiind creat prin imposibilitatea creditorilor sociali de a-si realiza creantele in lipsa bunurilor in patrimoniul social;
- cu privire la fapta ilicita, prevazuta de art. 138 al. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006, din inscrisurile emanand de la ORC de pe langa Tribunalul Dambovita si Sibiu si de la AFP Targoviste si Sibiu, s-a apreciat ca paratii, ce au preluat prin cesiune partile sociale si au transferat sediul social la Sibiu in anul 2003, nu si-au mai indeplinit obligatia legala de a tine contabilitatea conform legii.
S-a aratat ca administratorii sociali aveau obligatia de a prezenta lichidatorului judiciar documentele financiar-contabile prevazute la art. 28 al. 1 din lege, obligatie stabilita prin sentinta comerciala nr. 939/2008 a Tribunalului Sibiu insa nu s-au conformat, aceasta imprejurare fiind interpretata ca un refuz explicit de a prezenta documentele.
Aceasta inactiune constituie elementul material al faptei prevazute de art. 138 lit. d, intrucat prin neprezentarea documentelor prevazute de art. 28 al. 1, judecatorul sindic a apreciat ca se creeaza convingerea ca administratorii nu au respectat obligatia de a organiza si conduce contabilitatea conform Legii nr. 82/1991 modificata.
- cu privire la fapta ilicita prevazuta de art. 138 al. 1 lit. e, din cuprinsul raportului lichidatorului judiciar, intocmit pe baza bilantului contabil al anului 2003, judecatorul sindic a retinut ca in patrimoniul social al societatii in faliment existau active, care prin cesiune trebuiau preluate de noii asociati-administratori sociali. Inexistenta acelor bunuri in patrimoniul social la preluarea patrimoniului de catre lichidatorul judiciar a fost considerata ca o deturnare sau ascundere a activului social.
Raportul de cauzalitate s-a apreciat ca este dovedit, concluzia fiind ca persoana juridica ai carei administratori sunt paratii s-a aflat in insolventa chiar de la preluarea prin cesiune a partilor sociale, imprejurare ce ar fi trebuit sa determine pe parti la formularea unei cereri, conform art. 27 din lege.
S-a aratat ca, prin modalitatea de savarsire a faptelor, paratii sunt culpabili de ajungerea societatii in stare de insolventa.
Avand in vedere lipsa unor dovezi contrarii, judecatorul sindic a admis actiunea in raspundere formulata de lichidatorul judiciar si i-a obligat pe parati la plata pasivului neacoperit al societatii in faliment.
S-a aprobat raportul final-necontestat si situatiile financiare finale, raportat la lipsa bunurilor in patrimoniul social, care sa poata fi valorificate, motiv pentru care s-a dispus si inchiderea procedurii si radierea societatii in faliment din registrul comertului.
Impotriva acestei sentinte, creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului – AVAS – a formulat recurs in termen si motivat prin care a solicitat sa fie modificata, in sensul ca, inainte de inchiderea procedurii, sa fie desemnat un executor judecatoresc, in vederea punerii in executare a sentintei de atragere a raspunderii patrimoniale a fostilor administratori ai debitoarei.
A motivat recurenta ca sentinta s-a dat cu gresita aplicare a dispozitiilor art. 131 coroborat cu art. 4 al. 4 din Legea nr. 85/2006 intrucat, inainte de inchiderea procedurii, judecatorul sindic ar fi trebuit sa faca demersuri, in sensul de a solicita fonduri pentru cheltuielile administrative de la creditori si de la registrul comertului si, numai daca nu s-ar fi obtinut respectivele sume, sa treaca la aplicarea prevederilor art. 131.
A sustinut aceeasi recurenta ca, inainte de inchiderea procedurii, judecatorul sindic trebuia sa desemneze un executor judecatoresc, caruia lichidatorul judiciar sa-i puna la dispozitie tabelul creditorilor si, in baza acestuia, sa procedeze la distribuirea catre creditori a sumelor rezultate din executarea silita a bunurilor fostului administrator al debitoarei, cum insa nu a procedat in acest mod creditorii sunt in imposibilitate de a proceda la executarea silita si de a-si indestula creantele neacoperite, iar lichidatorul fiind descarcat de sarcini nu mai are obligatia sa contacteze un executor judecatoresc.
In drept, creditoarea AVAS a invocat dispozitiile art. 299-316 Cod procedura civila si prevederile Legii nr. 85/2006.
Si paratii C.L. si C.D. au formulat apel – calificat recurs – impotriva sentintei nr. 2227/C/2008 f. 7-8 dosar recurs) solicitand sa fie modificata si sa fie absolviti de orice raspundere. Au motivat ca nu au avut nici o activitate la societatea in cauza.
DGFP Sibiu, prin intampinare a solicitat respingerea recursurilor.
Examinand sentinta atacata prin prisma motivelor invocate de catre creditoarea AVAS, precum si sub toate aspectele, in aplicarea prevederilor art. 3041 Cod procedura civila, se constata ca recursul acesteia nu este fondat.
Intr-adevar, in conformitate cu dispozitiile art. 131 din Legea nr. 85/2006, pentru a se putea dispune inchiderea procedurii este necesar a fi indeplinite cumulativ doua conditii: sa nu existe bunuri in averea debitorului sau acestea sa fie insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative, societatea debitoare aflandu-se in prima ipoteza, si, ca nici un creditor sa nu se ofere sa avanseze sumele necesare acoperirii cheltuielilor administrative.
In ceea ce priveste aceasta ultima cerinta, creditoarea AVAS a avut cunostinta despre continutul raportului final (f. 284 dosar fond), pe care nu l-a contestat, astfel ca in calitate de parte interesata in continuarea procedurii, stiind despre inexistenta bunurilor in patrimoniul debitoarei, putea sa se ofere sa avanseze sumele necesare pentru cheltuielile administrative. Cum insa nu a actionat in acest mod, nu mai poate pretinde in recurs ca judecatorul sindic in mod gresit a inchis procedura falimentului, prevalandu-se de dispozitiile art. 131 din Legea nr. 85/2006, in sensul aratat.
Pe de alta parte, nu pot fi primite nici asertiunile recurentei in legatura cu obligatia judecatorului sindic de a desemna un executor judecatoresc inainte de inchiderea procedurii. Astfel, conform art. 142 al. 1 din Legea nr. 85/2006, executarea silita impotriva persoanelor prevazute de art. 138 se efectueaza de catre executorul judecatoresc potrivit Codului de procedura civila.
In baza art. 3731 si art. 3711 Cod procedura civil, se constata ca cererea de executare silita se depune de catre creditor, iar cheltuielile de executare se suporta de partea ce solicita indeplinirea actelor de executare sau, in cazul actelor dispuse din oficiu, cheltuielile se avanseaza de catre creditor.
In consecinta, sustinerile recurentei privind nerespectarea de catre lichidatorul judiciar a obligatiei de punere in executare a hotararii de atragere a raspunderii fostului administrator nu sunt intemeiate, intrucat facultatea de a pune in executare respectiva hotarare apartine creditorului – parte in cauza si nu lichidatorul judiciar, care este reprezentantul debitoarei.
Unica obligatie, pe care o are lichidatorul judiciar, potrivit art. 142 al. 2 din Legea nr. 85/2006, este aceea de a pune la dispozitia executorului judecatoresc tabelul definitiv consolidat, obligatie ce rezulta din lege, descarcarea lichidatorului judiciar de obligatiile referitoare la procedura putand opera.
Pentru cele expuse, potrivit art. 312 al. 1 Cod procedura civila se va respinge ca nefondat recursul creditoarei AVAS impotriva sentintei nr. 2227/C/2008.
In ceea ce priveste recursurile paratilor, acestea nu au fost timbrate.
Potrivit art. 20 al. 1 din Legea nr. 146/1997 taxele judiciare de timbru se platesc anticipat, iar in conformitate cu prevederile de la alin. 3 al aceluiasi articol, neindeplinirea obligatiei de plata la termenul stabilit se sanctioneaza cu anularea actiunii sau a cererii.
Paratii nu si-au indeplinit obligatia de plata a taxei de timbru in suma de 19,5 lei si a timbrului judiciar in valoare de 0,15 lei, datorate conform art. 6 coroborat cu art. 11 al. 1 din Legea nr. 146/1997 si respectiv potrivit art. 3 al. 1 din OG nr. 32/1995, nici anticipat, nici dupa ce au fost citati cu aceasta mentiune.
In consecinta, dand eficienta dispozitiilor legale mai sus enuntate, recursurile paratilor C.L. si C.D. au fost anulate ca netimbrate.