Repunerea in termenul de exercitare a cailor de atac. Interpretarea restrictiva a impiedicarii partii de a se incadra in termenul legal de „imprejurari mai presus de vointa sa”.
Potrivit art. 103 cod procedura civila, neexercitarea oricarei cai de atac in termenul legal atrage decaderea, afara de cazul cand legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa sa.
In acest din urma caz, actul se va indeplini in termen de 15 zile de la incetarea impiedicari; in acelasi termen vor fi aratate si motivele impiedicarii.
Sectia civila – Decizia civila nr. 184/2.03.2006 a Curtii de Apel Alba Iulia
Prin decizia civila nr. 1313/2004 pronuntata de Tribunalul Alba, s-a respins ca tardiv apelul declarat de apelanta L.R. la data de 17.02.2005, impotriva sentintei civile ce a fost comunicata la 26.06.2004.
Cererea de repunere in termen prin administrarea de dovezi testimoniale a fost respinsa deoarece simpla imprejurare a lipsei de la domiciliul a apelantei in vara anului 2004, fiind plecata la rude in Slatina nu atrage prevederile art. 103 al. 2 cod procedura civila.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta L.R, criticand-o ca nelegala potrivit art. 304 pct. 9 cod procedura civila, deoarece nejustificat s-au respins probele cu care dovedea, potrivit art. 103 al. 2 cod procedura civila, ca a fost impiedicata din motive mai presus de vointa sa sa exercite in termenul legal calea de atac a apelului.
In consecinta, s-a solicitat ca in temeiul art. 312(3) cod procedura civila, casarea deciziei si trimiterea cauzei spre judecarea apelului, tribunalului.
Prin decizia civila nr. 184/2.03.2006 a Curtii de Apel Alba Iulia, recursul a fost respins ca nefondat.
S-a constatat legalitatea deciziei recurate deoarece pentru a fi aplicabile prevederile art. 103 al. 2 cod procedura civila cu privire la justificarea imprejurarilor de fapt care au impiedicat partea sa se incadreze in termenul legal de declarare a caii de atacprin probatiunea propusa trebuie sa se tinda la dovedirea unor imprejurari mai presus de vointa partii.
De aceea, simpla absenta de la domiciliu a partii careia i s-a comunicat hotararea judecatoreasca nu constituie un motiv „mai presus de vointa sa” si in consecinta proba unei astfel de absente nu este utila cauzei in vederea solutionarii cererii de repunere in termen.