REVIZUIREA HOTARARILOR. CONDITII DE EXERCITARE. HOTARARI ATACABILE.
Art.322 Cod procedura civila
Revizuirea este o cale extraordinara de atac prin care pot fi atacate numai hotararile prin care s-a
rezolvat fondul pretentiei ce a fost dedusa judecatii, or, in speta, asa cum s-a aratat, decizia ce se solicita a fi
revizuita nu a solutionat in fond pretentiile revizuientului.
In aceste conditii, solutia corecta era aceea de respingere ca inadmisibila a cererii de revizuire, cu
motivarea ca s-a solicitat revizuirea unei hotarari ce nu rezolva fondul litigiului.
(Decizia civila nr.457/R-CM/27 septembrie 2007, pronuntata de Curtea de Apel Pitesti - Sectia civila, pentru
cauze privind Conflicte de Munca si Asigurari Sociale si pentru cauze cu Minori si de Familie)
Prin cererea inregistrata sub nr.5448/109/2006 pe rolul Tribunalul Arges, P.M., in contradictoriu cu S.C. C.A.
S.A. Topoloveni, a solicitat revizuirea sentintei civile nr.2639/7.03.1994 pronuntata de Judecatoria Pitesti in dosarul
nr.17870/1993.
A aratat revizuientul ca decizia de desfacere a contractului de munca nr.252/1993 emisa de intimata este falsa,
deoarece a fost fundamentata pe inscrisuri la randul lor false, intocmite in procedura prealabila emiterii deciziei. Astfel,
adresa nr.501/1993 nu a fost intocmita cu respectarea prevederilor legale, faptele retinute nefiind imputabile petentului, iar
prin adresa nr.204/1993 s-a retinut faptul ca piesele nu au fost predate, desi in raportul de politie pentru luna octombrie
2003 s-a prevazut ca acestea sunt inscrise in respectivul raport, iar conform notelor de predare nr.15038 si 15039 din
29.10.1993, rezulta ca piesele au fost predate.
Prin incheierea din data de 12.12.2006 a fost admisa in principiu cererea de revizuire si s-a fixat termen pentru
solutionarea in fond a cererii.
A retinut tribunalul ca prin rezolutia din data de 26.06.2006 emisa de Parchetul de pe langa Judecatoria
Topoloveni in dosarul nr.276/P/2006 se atesta ca nu se poate incepe urmarirea penala fata de P. V., intrucat a intervenit
prescriptia raspunderii penale in ceea ce priveste infractiunea de fals intelectual in emiterea deciziilor nr.252/1993 si
nr.7/1994. Cum rezolutia parchetului a fost comunicata la 1.08.2006, iar cererea de revizuire a fost formulata la 4.08.2006,
a concluzionat tribunalul ca revizuirea a fost formulata de termenul prevazut de art.324 alin.1 pct.3 Cod procedura civila.
A mai retinut instanta ca prin decizia civila nr.534/R/2.11.2006 pronuntata de Curtea de Apel Pitesti in
dosarul nr.131/46/2006 s-a constatat caracterul fals al deciziei nr.21/1994 emisa de S.C. C.A.S.A. Topoloveni,
dispunandu-se reintegrarea contestatorului in functia detinuta anterior desfacerii contractului de munca si plata drepturilor
salariale cuvenite.
Prin aceeasi decizie a curtii de apel s-a retinut ca decizia nr.21/1994 a avut la baza anumite inscrisuri care au
fundamentat cercetarea prealabila, inscrisuri in legatura cu care instanta a retinut ca a fost savarsit un fals intelectual.
Printre aceste inscrisuri s-a aflat si referatul nr.501/1993, care a stat si la baza emiterii dispozitiei nr.252/1993.
In aceste conditii, tribunalul a concluzionat ca sunt indeplinite cerintele prealabile pentru formularea cererii de
revizuire, in temeiul art.322 pct.4 Cod procedura civila.
Prin sentinta civila nr.58/CM/23.01.2007, a fost admisa cererea de revizuire, a fost schimbata sentinta
nr.2639/7.03.1994 pronuntata de Judecatoria Pitesti in dosarul nr.17870/1993, in sensul ca a fost admisa contestatia
formulata impotriva deciziei nr.252/11.11.1993 si s-a constatat caracterul fals al acestei decizii. S-a constatat autoritatea de
lucru judecat in ceea ce priveste reintegrarea contestatorului in functia detinuta anterior desfacerii contractului de munca si
in ceea ce priveste plata drepturilor salariale. A fost respinsa cererea privind plata daunelor morale.
Pentru a pronunta aceasta solutie, tribunalul a retinut ca decizia nr.252/1993 a fost emisa cu respectarea
dispozitiilor art.130 alin.2 din vechiul Cod al muncii, in sensul ca a fost efectuata procedura prealabila desfacerii
contractului de munca .
Decizia de desfacere a contractului de munca nr.252/11.11.1993, a fost intemeiata pe dispozitiile art.130 lit.i
din Codul muncii. Aceasta decizie a fost anulata prin decizia nr.7/1994, prin care s-a retinut ca revizuientul a prezentat
certificate medicale din care a rezultat ca la data desfacerii contractului de munca s-a aflat in concediu medical. Prin decizia
nr.21/19.01.1994, reclamantului i-a fost desfacut contractul individual de munca, retinandu-se printre altele ca faptele care
au condus la luarea acestei masuri sunt cele retinute prin referatele nr.501/40/28.06.1993 si nr.204/114/3.11.1993, iar
aceste fapte au fost avute in vedere si cu ocazia emiterii dispozitiei nr.252/1993.
In ceea ce priveste aceste doua referate, prin decizia irevocabila nr.534/R-CM/2.11.2006 a Curtii de Apel
Pitesti s-a retinut ca acestea cuprind abateri inexistente in sarcina petentului. Astfel, referatul nr.501/1993, se refera la
consumul nejustificat de materii prime si materiale (100 becuri), consum ce nu poate fi imputat revizuientului, cu atat mai
mult cu cat se stabilisera persoanele vinovate. El se refera si la un ax, in legatura cu care s-a retinut ca nu se fabrica in
unitate, astfel ca nu se poate sustine sustragerea acestei piese, care numai a fost reparata in incinta unitatii de catre o alta
persoana. De asemenea, referatul nr.204/1993, se refera la niste raportari fictive, insa piesele - roti dintate - au fost
realizate si raportate intocmai. In concluzie, Curtea de Apel a retinut ca faptele care au intemeiat desfacerea contractului
de munca fie nu au fost savarsite de revizuient, fie au fost imputate altor persoane pentru care revizuientul nu era tinut sa
raspunda.
Aceste doua referate au stat atat la baza emiterii deciziei nr.252/1993, cat si la baza emiterii deciziei
nr.21/1994.
A concluzionat tribunalul ca, in conditiile in care asupra caracterului fals al celor doua referate s-a statuat
irevocabil de catre Curtea de Apel, nu se mai impune reanalizarea lor, iar caracterul fals va fi dobandit si de decizia care s-a
intemeiat pe asemenea acte.
In ceea ce priveste cererea de reintegrare si de plata drepturilor banesti, tribunalul a retinut ca exista autoritate
de lucru judecata, deoarece cele doua masuri au fost deja dispuse prin decizia nr.534/R-CM/2.11.2006 a Curtii de Apel
Pitesti.
A fost respins capatul de cerere privind acordarea daunelor morale, cu motivarea ca angajatorul in temeiul
art.269 Codul muncii, raspunde in temeiul normelor si principiilor civile contractuale, ceea ce inseamna ca in materia
litigiilor de munca nu exista posibilitatea acordarii daunelor morale. In subsidiar, chiar daca s-ar aplica regulile civile
delictuale, tribunalul a constatat ca revizuientul nu a facut dovada acestor daune, in sensul ca nu a aratat in ce constau
acestea si care sunt criteriile minime dupa care sa fie aplicate.
In termen legal intimata S.C. C. A. S.A. Toloveni a declarat recurs impotriva acestei sentinte, aratand ca a fost
pronuntata cu aplicarea gresita a legii, motiv incadrabil in dispozitiile art.304 pct.9 Cod procedura civila .
In dezvoltarea recursului s-a aratat ca este gresita concluzia primei instante privind caracterul fals al referatelor
nr.501/1993 si 204/1993, concluzie bazata pe supozitia ca prin decizia irevocabila a Curtii de Apel Pitesti prin care s-a
constatat caracterul fals al deciziei de desfacere a contractului de munca nr.21/1994, a fost cercetat si caracterul fals al
celor doua referate.
A mai aratat recurenta ca, de altfel, se impunea suspendarea judecatii in temeiul art.244 pct.1 Cod procedura
civila, avand in vedere ca decizia nr.534/2006 a Curtii de Apel Pitesti a fost atacata cu contestatie in anulare, iar in cadrul
contestatiei executarea deciziei respective a fost suspendata.
Analizand sentinta recurata, in raport de critica adusa, Curtea a constatat ca recursul este fondat, pentru
urmatoarele considerente:
Prin decizia nr.252/1993 emisa de intimata, revizuientului P.M. i-a fost desfacut contractul de munca in
temeiul art.130 lit.i Codul muncii. Prin decizia nr.7/11.01.1994 a fost anulata decizia nr.252. Ulterior, prin decizia
nr.21/1994 s-a dispus din nou desfacerea contractului de munca al contestatorului, aceasta ultima decizie fiind anulata prin
decizia civila nr.534/2.11.2006 pronuntata de Curtea de Apel Pitesti, hotarare irevocabila.
Impotriva deciziei nr.252/1993 a formulat contestatie P.M., cererea sa facand obiectul dosarului
nr.17870/1993 al Judecatoriei Pitesti. In motivarea contestatiei s-a aratat ca decizia a fost emisa in conditiile in care
contestatorul s-a aflat internat in spital si ulterior a fost in concediu medical, concediu urmat de o noua internare. Prin
sentinta civila nr.2639/7.03.1994 pronuntata in dosarul nr.17870/1993 a fost respinsa contestatia impotriva deciziei
nr.252/1993 ca lipsita de obiect, Judecatoria Pitesti motivand ca aceasta decizie a fost anulata prin decizia nr.7/1994.
Rezulta asadar ca prin sentinta civila nr.2639/7.03.1994 a carei revizuire se solicita in prezentul dosarul nu a
fost solutionata in fond cererea de anulare a deciziei nr.252/1993, instanta respingand contestatia ca lipsita de obiect.
Revizuirea este o cale extraordinara de atac prin care pot fi atacate numai hotararile prin care s-a rezolvat
fondul pretentiei ce a fost dedusa judecatii, or, in speta, asa cum s-a aratat, decizia ce se solicita a fi revizuita nu a
solutionat in fond pretentiile revizuientului.
In aceste conditii, solutia corecta era aceea de respingere ca inadmisibila a cererii de revizuire, cu motivarea ca
s-a solicitat revizuirea unei hotarari ce nu rezolva fondul litigiului.
Fata de aceste considerente, in temeiul art.312 Cod procedura civila, Curtea a admis recursul si a modificat
sentinta, in sensul respingerii cererii de revizuire.
In ceea ce priveste cererea formulata in dosarul de recurs privind inscrierea in fals a deciziei nr.21/1994,
intimatul-revizuient a solicitat curtii sa se pronunte asupra competentei de solutionare a acestei cereri.
Conform art.180 si urm. Cod procedura civila, procedura falsului este o institutie legata de administrarea
probei cu inscrisuri, iar nu o cerere distincta (principala, accesorie sau incidentala) care sa poata fi solutionata de sine
statator, ceea ce inseamna ca ea trebuie solutionata de instanta in fata careia a fost invocata.
Prin cererea de la fila 135 s-a solicitat de catre revizuient inscrierea in fals cu privire la decizia nr.21/19.01.1994, insa cu
privire la falsul acestei decizii s-a pronuntat deja irevocabil Curtea de Apel Pitesti prin decizia nr.534/R-CM/2.11.2006
(filele 73-83 dosar fond), irevocabila, motiv pentru care cererea revizuientului a fost respinsa.