fond funciar – acordarea de masuri de restituire in natura sau prin echivalent pentru terenurile intravilane care nu pot fi restituite in natura, este posibila in temeiul Legii nr. 18/1991, doar atunci cand terenurile au avut la data deposedarii sau au, i Hotarare nr. 4944 din data de 18.03.2016
pronunțată de Judecatoria Sectorului 1

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti la data de 13.04.2011 sub nr. 16174/299/2011, reclamantele A.A.R. si H.I.L. au chemat in judecata pe paratii CLM, CLB, C.M.B, S.R., solicitand instantei sa oblige paratele sa emita titlul de proprietate si procesul-verbal de punere in posesie cu privire la suprafata de teren de 14.000 m.p. pentru care s-a eliberat adeverinta de proprietate nr. 122/22.11.1991 in temeiul Legii nr. 18/1991, iar in cazul in care nu exista teren disponibil pentru a le fi atribuit, au solicitat obligarea paratelor la plata de despagubiri reprezentand valoarea de circulatie a suprafetei de teren de 14.000 mp, pentru care nu li s-ar mai putea emite titlu de proprietate.
In motivarea actiunii, reclamantele au aratat ca autorii lor, P.I. si P.R.M., au formulat in temeiul Legii nr. 18/1991 cerere de reconstituire a dreptului de proprietate iar prin adeverinta nr. 122/22.11.1991, CLM le-a reconstituit acestora dreptul de proprietate asupra unei suprafete de teren de 2,7 ha; ca din aceasta suprafata de teren, doar pentru o suprafata de 1,3 ha C.M.B si S.I. le-a emis titlul de proprietate nr. 326/27.07.1992; ca pentru restul suprafetei de 1,4 ha, desi prin Hotararea Comisiei Municipale nr. 7/07.10.1991 s-a decis reconstituirea, nu s-a emis inca un titlu de proprietate; ca reclamantele sunt mostenitoarele defunctilor P.I. si P.R.M.; ca imobilul a trecut in mod abuziv in proprietatea statului.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile CEDO, Constitutia Romaniei, HG 890/2005 si Lg. 18/1991.
Atasat cererii de chemare in judecata a fost depus un set de acte.
La data de 16.09.2011 parata CLB, a formulat intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
La data de 12.10.2011 parata C.M.B a formulat intampinare prin care a invocat exceptia de conexitate cu dosarul nr. 28383/299/2011; exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, exceptia necompetentei generale a instantelor; exceptia prematuritatii actiunii; exceptia inadmisibilitatii actiunii; exceptia nulitatii partiale a adeverintei nr. 122/1991 in ceea ce priveste suprafata de teren aflata pe raza sectorului 1 Bucuresti. In ceea ce priveste fondul cauzei, s-a solicitat respingerea actiunii ca nefondata.
La data de 13.10.2011 a fost depus intampinare de catre CLM prin care a solicitat respingerea actiunii ca tardiv formulata, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, iar pe fond respingerea actiunii ca neintemeiata.
Prin incheierea din data de 27.01.2012 instanta a admis exceptia de litispendenta si a dispus reunirea dosarului 28383/299/2011 la Dosarul nr. 16174/299/2011.
Prin precizarea depusa la data de 26.01.2012 in dosarul conex 28383/299/2011 reclamantele au solicitat introducerea in cauza a A.N. pentru a fi obligate acestea sa emita o decizie care sa reprezinte titlu de despagubire pentru imobilul care nu poate fi restituit in natura.
La aceasi data a fost depusa o cerere precizatoare prin care se solicita sa fie obligate paratele CLM, CLB, C.M.B pentru aplicarea legii fondului funciar si S.R., sa li se atribuie un alt teren situat in aceeasi localitate si cu aceeasi valoare economica si in situatia in care nu mai exista teren disponibil, sa se constate faptul ca au dreptul la masuri reparatorii pentru suprafata de 1,4 ha de teren; sa se stabileasca contravaloarea despagubirilor ce li se cuvin pentru aceasta suprafata si sa fie obligate paratele sa le plateasca despagubiri al caror cuantum urmeaza a fi stabilit prin expertiza.
La data de 28.05.2012 parata AN a depus intampinare prin care a invocat exceptia necompetentei materiale, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive si exceptia prematuritatii.
Sub aspect probatoriu instanta a incuviintat proba cu inscrisuri si a dispus in cadrul acestei probe emiterea unor adrese catre CLM, CLM; C.I. de aplicare a legii fondului funciar si catre PMB Directia Imobiliara si Cadastrala, relatii ce au fost depuse la dosar.
Prin sentinta civila nr. 24429/20.12.2012 pronuntata in dosarul nr. 16174/299/2011, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a respins exceptia necompetentei generale a instantelor ca neintemeiata, a admis exceptia inadmisibilitati si a respins actiunea, ca inadmisibila. Pentru a hotari astfel, instanta a retinut ca autorii reclamantilor au luat cunostinta de solutia data cererii lor, cel mai tarziu la data semnarii procesului verbal de punere in posesie, respectiv la data de 06.02.1992, iar reclamantii, respectiv autorii acestora, aveau la indemana procedura administrativa de solutionare a nemultumirii lor cu privire la faptul ca pentru suprafata de teren care nu a putut fi restituita in natura si care face obiectul prezentei cereri au primit actiuni, or, reclamantii nu au facut dovada ca au urmat calea administrativa obligatorie prevazuta de lege motiv pentru care, la acest moment, actiunea reclamantilor, astfel cum a fost completata, apare ca inadmisibila.
Impotriva sentintei civile nr. 24429/20.12.2012 a Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, reclamantele au declarat recurs, care a fost inregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti-Sectia a IV-a Civila sub nr. de dosar 16174/299/2011. Prin decizia civila nr. 1658R/11.06.2013, Tribunalul Bucuresti-Sectia a IV-a Civila a admis recursul, a casat sentinta recurata si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante. Pentru a decide astfel, Tribunalul a retinut ca, la data de 28.11.2005, autorii recurentelor-reclamante au formulat o noua cerere in temeiul Legii nr.247/2005, prin care au solicitat restituirea in natura a terenului in suprafata de 1,40 ha pe un alt amplasament, cerere care nu a fost solutionata pe cale administrativa, pentru ca autorii recurentelor sa urmeze procedura plangerii prevazute de art.51-56 din Legea nr.18/1991 republicata, iar din aceasta perspectiva, solutia primei instante de respingere a cererii de chemare in judecata ca inadmisibila, este nelegala, cercetarea judecatoreasca fiind facuta numai cu privire la prima cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, formulata in temeiul Legii nr.18/1991 de catre autorii recurentelor-reclamante in anul 1991. Tribunalul a dispus ca, cu ocazia rejudecarii, prima instanta va administra probe suplimentare cu privire la stadiul solutionarii cererii de reconstituire depuse de autorii reclamantelor in anul 2005 in baza Legii nr.247/2005, precum si cu privire la imprejurarea contestata de reclamante, a acordarii de actiuni in temeiul art.36 din Legea nr.18/1991 in forma initiala, catre autorii lor.
Cauza a fost inregistrata din nou pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti la data de 01.10.2015 sub nr. de dosar 16174/299/2011*.
La termenul de judecata din data de 18.11.2015, instanta, avand in vedere prevederile art. 18 alin. 3 din Legea 165/2013 conform carora Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor preia atributiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, a luat act de transmiterea calitatii procesuale pasive de la Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor la Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor.
La acelasi termen, instanta a dispus efectuarea unei adrese catre CLB pentru a se comunica stadiul solutionarii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferenta de teren de 1,40 ha formulata de P.I. si P.R.M., inregistrata la P. 1 sub nr. 43749/28.11.2015, cat si copie a dosarului administrativ constituit in baza acestei cereri, precum si emiterea unei adrese catre C.M.B pentru a se comunica daca autorii reclamantelor au beneficiat pentru diferenta de teren de dispozitiile art. 36 sau 38 din Legea 18/1991, in forma initiala, relatii care au fost comunicate si atasate la dosar(f.17-71, 73, 79-82, 91-94).
La data de 20.01.2016, reclamantele au depus la dosar cerere modificatoare prin care au solicitat obligarea P.1 la plata de penalitati in cuantum de 100 lei pentru fiecare zi de intarziere pana la indeplinirea obligatiilor de intocmire si inaintare a intregii documentatii catre C.M.B pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor in vederea punerii reclamantelor in posesie pe o alta suprafata de teren situat pe raza aceleiasi unitati administrativ teritoriale si avand aceeasi valoare economica sau pana la indeplinirea obligatiilor de intocmire si inaintare a intregii documentatii catre C.M.B pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor prin care sa le fie recunoscut reclamantelor dreptul la masuri reparatorii.
La termenul de judecata din data de 17.02.2016, instanta a admis exceptia tardivitatii cererii modificatoare depuse la 20.01.2016, invocata de parata CLB
Sub aspectul probatoriului, instanta a incuviintat si administrat proba cu inscrisuri.
La termenul de judecata din data de 17.02.2016, instanta a pus in discutia partilor exceptia prematuritatii, exceptia tardivitatii si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratelor C.M.B, CLB, C.M.B si A.N., retinand cauza in pronuntare asupra exceptiilor invocate, precum si asupra fondului cauzei.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.29806/17.09.1940 de Tribunalul Ilfov - Sectia Notariat, sotii P.I. si P.A., au cumparat terenul, loc viran, in suprafata de 37.502 mp situat pe teritoriul fostei comune suburbane.
La data de 14.03.1991, P.I. si P.R.M. au solicitat CLM reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata de 27.502 m.p., ce a apartinut parintilor lor, dobandit de catre acestia in baza contractului de vanzare cumparare din 18.09.1940 si preluat de stat in anul 1955. In cuprinsul cererii se arata ca 12.600 mp teren este in posesia C.A.P., iar restul suprafetei pana la totalul de 27.502 mp de teren este ocupat de cimitirul local si despartit de o imprejmuire din beton si metal, pentru terenul ocupat de cimitir, petentii solicitand sa li se atribuie o suprafata corespunzatoare in cadrul perimetrului pe care il va exploata Asociata care urma a se fonda pe baza C.A.P. in a carui compenenta petentii doreau sa intre(f. 308-309 din dosarul nr. 16174/299/2011).
Prin Hotararea nr. 7/01.10.1991 a C.M.B s-a validat documentatia cuprinzand anexele stabilite prin Regulamentul de aplicare a prevederilor Legii Fondului Funciar, la pozitia 121 din anexa 3 figurand P.I. cu mostenitorii P.I. si P.M., pentru o suprafata de 2,70 ha solicitata, din care doar 1,30 ha aprobata(f. 300-302 din dosarul nr. 16174/299/2011).
La data de 22.11.1991 a fost emisa adeverinta nr. 122 de catre CLM pe numele P.I. si P.R.M. pentru suprafata totala de 2,70 ha, in baza Hotararii nr. 7/1991 a Comisiei Municipale(f.7 din dosarul nr. 16174/299/2011).
La data de 27.07.1992 a fost eliberat de catre C.M.B si S.I., titlul de proprietate nr. 326 pe numele P.I. si P.R.M. pentru un teren situat in Bucuresti in suprafata de 1,30 ha(f.12 din dosarul nr. 16174/299/2011).
Prin procesul-verbal incheiat la data de 06.02.1992 s-a procedat la punerea in posesie a d-lor P.I. si P.R.M. pentru terenul in suprafata de 1,3 ha(f.197 din dosarul nr. 16174/299/2011).
La data de 28.11.2005, P.I. si P.R.M. s-au adresat cu o cerere CLB, inregistrata sub nr. 43749, prin care au solicitat restituirea in natura a terenului in suprafata de 1,40 ha pe un alt amplasament, avand in vedere ca prin adeverinta de proprietate nr.122/1991 li s-a recunoscut dreptul de proprietate pentru intreaga suprafata de 2,70 ha teren agricol ce a apartinut autorului lor, iar pe vechiul amplasament al terenului autorului lor se afla Cimitirul, situat in Bucuresti, sectorul 1(f.14-16 din dosarul nr. 16174/299/2011).
Conform certificatului de mostenitor nr. 129/2006, la data de 01.05.2006 P.R.M. a decedat, ramanand ca mostenitoare P.L. in calitate de sotie supravietuitoare. Aceasta decedeaza la data de 12.05.2006 ramanand ca mostenitor, conform aceluiasi certificat, reclamanda A.A.R., in calitate de nepoata de sora predecedata(f.179 din dosarul nr. 16174/299/2011).
La data de 29.05.2008 a decedat P.I. ramanand ca mostenitor reclamanta H.I.L., in calitate de verisoara primara, conform certificatului de mostenitor nr. 35/2008(f.177 din dosarul nr. 16174/299/2011).
In conformitate cu dispozitiile art. 137 alin. 1 C.pr.civ. de la 1865, instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos, in tot sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.
Referiror la exceptia prematuritatii actiunii, instanta apreciaza ca aceasta este neintemeiata, pentru urmatoarele argumente:
Demersul judiciar ce face obiectul prezentului dosar este initiat de reclamante in scopul finalizarii procedurii prevazute de Legea nr. 18/1991 cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata de 1,40 ha sau acordarea de masuri de despagubire prin echivalent.
Prin Decizia nr. 5 din 16 martie 2015, Inalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie-completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1.528 din Codul civil coroborate cu dispozitiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, cu modificarile si completarile ulterioare, este prematura cererea persoanei indreptatite adresata instantei ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013, dar anterior implinirii termenelor reglementate de art. 33 din acest act normativ de obligare a unitatii detinatoare sa solutioneze notificarea la implinirea termenelor respective.
De asemenea, conform Deciziei Curtii Constitutionale nr. 88/2014, dispozitiile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania sunt constitutionale in masura in care termenele prevazute la art. 33 din aceeasi lege nu se aplica si cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a legii. Curtea Constitutionala a statuat ca prematuritatea unei cereri nu poate rezulta dintr-o norma procesual-civila ulterioara introducerii cererii de chemare in judecata, deoarece o astfel de dispozitie ar avea caracter retroactiv, introducerea in cadrul unui proces in curs a unui impediment care tinde sa nege dreptul de acces la justitie al unei persoane interesate incalcand dispozitiile art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie.
Fata de cele expuse, constatand ca prezenta actiune a fost introdusa anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013, instanta va respinge exceptia prematuritatii, ca neintemeiata.
In ceea ce priveste exceptia tardivitatii, instanta retine ca in considerentele deciziei civile nr. 1658R/11.06.2013 pronuntata de Tribunalul Bucuresti-Sectia a IV-a Civila s-a retinut ca cererea formulata de autorii reclamantelor la data de 28.11.2005, in temeiul Legii nr.247/2005, prin care au solicitat restituirea in natura a terenului in suprafata de 1,40 ha pe un alt amplasament, nu a fost solutionata pe cale administrativa, pentru ca autorii reclamantelor sa urmeze procedura plangerii prevazute de art.51-56 din Legea nr.18/1991 republicata, astfel incat termenele mentionate de dispozitiile mentionate nu au inceput sa curga.
Pe cale de consecinta, instanta va respinge ca neintemeiata exceptia tardivitatii.
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratelor CLM, CLB, C.M.B si A.N., instanta urmeaza sa o respinga ca neintemeiata, retinand ca dispozitiile legale reglementeaza pentru aceste institutii competente in materia reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor si a acordarii de masuri de despagubire prin echivalent.
Asupra fondului cauzei, instanta constata ca reclamantele si autorii acestora si-au intemeiat atat cererile adresate autoritatilor administrative, cat si prezenta cerere de chemare in judecata, pe dispozitiile Legii fondului funciar nr. 18/1991.
Instanta retine ca, in temeiul legislatiei din domeniul restituirii proprietatii funciare, se reconstituie dreptul de proprietate pentru acele terenuri care fie la data preluarii fie la data solicitarii au avut categoria de folosinta agricola sau forestiera. Dispozitiile art. 36 alin. 5(fostul art. 35 alin. 5)din Legea nr. 18/1991 prevad o exceptie de la regula generala, facand posibila reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri care nu au avut si nu au categoria de folosinta agricola sau forestiera, insa legiuitorul a prevazut ca aceste dispozitii sunt aplicabile doar “terenurilor fara constructii, neafectate de lucrari de investitii aprobate, potrivit legii, din intravilanul localitatilor, aflate in administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozitiilor Decretului nr. 712/1966 si a altor acte normative speciale”(art. 36 alin. 5 din Legea nr. 18/1991).
Instanta are de analizat in ce masura etapele procedurale prevazute de legea speciala au fost parcurse de parti si in ce masura, in urma parcurgerii acestor etape, institutiile statului implicate in procesul de restituire a terenurilor agricole, au respectat prevederile legii.
In speta, prin adresa nr. 43749/15.12.2009(f.19-21 din dosarul nr. 16174/299/2011*), CLB a comunicat reclamantei H.I.L., referitor la solicitarea acesteia privind stadiul dosarului constituit ca urmare a cererii formulate de P.I. si P.R.M. pentru terenul de 1,40 ha, inregistrata sub nr. 43749/28.11.2015, ca in vederea analizarii dosarului de catre Subcomisia Locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor este necesara completarea dosarului cu o serie de inscrisuri, printre care si temeiul de preluarea al terenului in proprietatea statului.
Reclamantele nu au facut dovada ca au transmis Subcomisiei Locale toate inscrisurile solicitate pentru completarea dosarului administrativ. In acest sens, se constata ca reclamantele nu au depus nici macar in dosarul prezentei cauze inscrisuri din care sa rezulte temeiul in care s-a preluat de catre stat terenul care a apartinut autorilor acestora, suprafata de teren preluata de stat si destinatia pe care o avea terenul la data preluarii, avand in vedere ca, in prezent, terenul pretins de reclamante nu are categoria de folosinta agricola si nici nu este liber de constructii.
Analizand sustinerile reclamantelor care au invocat in favoarea acestora adeverinta nr. 122/22.11.1991 emisa de CLM, in care s-a mentionat o suprafata totala de 2,70 ha teren, sustinand ca intra astfel sub protectia art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, se constata caracterul neintemeiat al acestor sustineri.
Astfel, referitor la adeverintele eliberate in temeiul Legii nr. 18/1991 si efectele lor, instanta retine ca aceste adeverintele sunt acte provizorii si nu au acelasi regim juridic si aceeasi forta probanta cu titlurile de proprietate emise in baza Legii nr. 18/1991.
In speta, chiar CLM, emitenta adeverintei nr. 122/22.11.1991, a aratat ca aceasta comisie nu avea competenta teritoriala in legatura cu suprafata de teren pe care o solicita reclamantii, intrucat terenul nu se afla pe raza comunei, ci pe raza mun. Bucuresti. In plus, prin adresa nr. 1949/15.02.2016(f. 91 din dosarul nr. 16174/299/2011*), CLM a aratat ca dl. P.I. nu a fost niciodata membru cooperator la C.A.P., deci nu avea calitatea de proprietat pentru niciun fel de suprafata de la CLM, in niciun caz de a fi inscris in Anexa 3 la pozitia 121, mentionand totodata faptul ca dl. P.I. nu apare in Registrele Agricole din anii 1959-1963, acesta nefiind locuitor al comunei.
In ceea ce priveste notiunea de „bun”, Curtea Europeana a decis ca poate sa cuprinda atat bunurile existente, cat si valori patrimoniale, respectiv creante cu privire la care reclamantul poate pretinde ca are cel putin o speranta legitima de a le vedea concretizate. Conform principiilor ce se degaja din jurisprudenta CEDO, „bunul actual” presupune existenta unei decizii administrative sau judecatoresti definitive, prin care sa se recunoasca direct sau indirect dreptul de proprietate. In schimb, Curtea Europeana a statuat ca nu vor fi considerate bunuri in sensul articolului mentionat speranta de a redobandi un drept de proprietate care s-a stins de mult timp, ori o creanta conditionala, care a devenit caduca prin neindeplinirea conditiei.
Fata de considerentele expuse, avand in vedere ca, in temeiul Legii nr. 18/1991, acordarea de masuri de restituire in natura sau prin echivalent pentru terenurile intravilane care nu pot fi restituite in natura, este posibila doar atunci cand acestea au avut la data deposedarii sau au in prezent categoria de folosinta agricola sau forestiera, iar reclamantele nu au probat ca terenul in litigiu se incadreaza in aceste situatii, instanta respinge actiunea, astfel cum a fost modificata, ca neintemeiata.