Litigii cu profesionistii – suspendare art. 155 ind.1 C.proc.civ.-secret de serviciu.
Retine Curtea ca masurile preparatorii dispuse de catre instanta de fond erau temeinice si justificate in raport de petitul cererii de chemare in judecata. Felul in care a fost redactata cererea de chemare in judecata nu permite insa stabilirea clara a obiectului cererii, identificarea contractului in discutie prin numar si data, stabilirea corecta a taxei de timbru datorate.
Or, este fara indoiala ca reclamantul este obligat sa formuleze o cerere de chemare de judecata care sa raspunda unor exigente procedurale minime, care sa permita o analiza corecta si temeinica din partea instantei judecatoresti,potrivit dispozitiilor art.112 alin.1 pct.3 din Codul de procedura civila.
In conditiile in care contractul la care se face referire in partea introductiva a cererii nu este identificat, instanta se afla in imposibilitatea obiectiva de a verifica cererea reclamantului.
Imprejurarea evocata pe calea recursului de catre reclamant in sensul ca acest contract este secret de serviciu nu este de natura a inlatura obligatia impusa de textul legal invocat. Partea nu a probat in nici un fel sustinerea sa, nu a demonstrat in nici un fel demersuri in vederea obtinerii datelor necesare pentru identificarea contractului si stabilirea corecta a taxei de timbru.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VI-A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 1158 din 08.05.2014)
Prin incheierea pronuntata la data de 19 februarie 2013 in dosarul nr.1468/3/2013, Tribunalul Bucuresti Sectia a VI a Civila, a suspendat judecarea cauzei privind pe reclamant B.P. si parat AVAS.
Pentru a pronunta aceasta incheiere judecatorul a retinut ca reclamantul, desi legal citat in acest sens, cu indicarea sanctiunii incidente, nu a indeplinit obligatiile stabilite in sarcina sa prin rezolutia de la primirea cererii de chemare in judecata, respectiv: nu a precizat contractul de privatizare a carui nulitate o solicita si nici nu a precizat valoarea acestui contract, aspecte de natura a impiedica normala desfasurare a cauzei, inclusiv prin imposibilitatea de stabilire a unor taxe judiciare de timbru concrete, astfel ca sunt incidente dispozitiile art.1551 din Codul de procedura civila.
Impotriva acestei hotarari a formulat recurs B.P., inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti Sectia a VI-a Civila la data de 10.03.2014.
Cererea de recurs a fost legal timbrata.
In motivarea cererii sale recurentul a aratat ca nu are acces, ca si tert, la documentatia AVAS, acestea fiind lucrari secrete de serviciu si nu poate intra in posesia acesteia.
Sustine recurentul ca a platit taxa de timbru legala si nu gaseste o baza legala pentru o suprataxare. In opinia sa, ”daca instanta considera suficient pentru stingerea litigiului ca maiorul Ioan Nicolae sa plateasca daune tertilor pentru denuntarea unilaterala a contractelor de asigurare trebuie avut in vedere urmatorul considerent. Noi am platit asigurarea in lei cu acoperire in aur conform actului normativ care reglementa circulatia mase monetare in R. Acum ne confruntam cu hartii cu semnatura lui M.I. Nimeni nu il trimite in judecata pentru infractiunile de fals intelectual si uz de fals. Nu am nimic impotriva faptului ca cei de la FMI sa-i angajeze avocat de la baroul din N Y. Posibil ca avocatul de la baroul din N-Y va acuza faptul ca cei de la FMI si UE au venit pe post de vedete fara sa aiba nici cea mai voga idee despre o teorie a schimbarii sistemului. Cu avocatii din R va fi condamnat la inchisoare pe viata. Podgoria din D… va deveni podgoria nimanui.
Se solicita de catre recurent repunerea pe rol a dosarului.
Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor de recurs, Curtea apreciaza ca recursul este nefondat, pentru urmatoarele considerente:
Cu caracter premergator, Curtea evidentiaza imprejurarea potrivit careia suspendarea reglementata de dispozitiile art.1551 din Codul de procedura civila reprezinta un caz de suspendare facultativa, judecatoreasca, ce urmareste sanctionarea partii reclamante pentru pasivitatea manifestata in indeplinirea unor obligatii, pasivitate care impiedica instanta sa finalizeze procesul.
Pentru a proceda la suspendarea judecatii in conditiile art.1551 din Codul de procedura civila instanta trebuie sa constate culpa reclamantului in indeplinirea obligatiilor stabilite in sarcina sa in cursul procesului; totodata, instanta este tinuta a evidentia ca obligatia procesuala neindeplinita de reclamant este esentiala pentru continuarea procesului; in plus, obligatia neindeplinita trebuie sa nu aiba alt mijloc de realizare.
Constata Curtea ca in cauza analizata in cadrul acestui recurs instanta de fond a dispus, prin rezolutia de primire a dosarului, citarea reclamantului cu mentiunea precizarii contractului de privatizare a carui nulitate o solicita sub sanctiunea suspendarii, conform art.1551din Codul de procedura civila; sa precizeze valoarea contractului de privatizare, sub sanctiunea art.1551 din Codul de procedura civila si sa timbreze la valoare, sub sanctiunea nulitatii.
Recurentul nu a formulat precizari, nici in scris si nici oral, in fata instantei, acesta neprezentandu-se la termenul de judecata stabilit in cauza.
Retine Curtea ca masurile preparatorii dispuse de catre instanta de fond erau temeinice si justificate in raport de petitul cererii de chemare in judecata. Astfel, fata de modul de formulare a cererii introductive, Curtea constata ca demersul judiciar al recurentului reclamant urmareste anularea contractului de privatizare a ADAS. Felul in care a fost redactata cererea de chemare in judecata nu permite insa stabilirea clara a obiectului cererii, identificarea contractului in discutie prin numar si data, stabilirea corecta a taxei de timbru datorate.
Or, este fara indoiala ca reclamantul este obligat sa formuleze o cerere de chemare de judecata care sa raspunda unor exigente procedurale minime, care sa permita o analiza corecta si temeinica din partea instantei judecatoresti. Potrivit dispozitiilor art.112 alin.1 pct.3 din Codul de procedura civila, cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda obiectul cererii si valoarea lui; obiectul cererii de chemare in judecata reprezinta pretentia concreta a reclamantului, trebuind sa fie licit, posibil si determinat sau determinabil.
In conditiile in care contractul la care se face referire in partea introductiva a cererii nu este identificat, instanta se afla in imposibilitatea obiectiva de a verifica cererea reclamantului.
Imprejurarea evocata pe calea recursului de catre reclamant in sensul ca acest contract este secret de serviciu nu este de natura a inlatura obligatia impusa de textul legal invocat. Partea nu a probat in nici un fel sustinerea sa, nu a demonstrat in nici un fel demersuri in vederea obtinerii datelor necesare pentru identificarea contractului si stabilirea corecta a taxei de timbru.
In ceea ce priveste motivele de recurs cuprinse la punctul 3 din cererea de investire a instantei de control judiciar, Curtea constata ca acestea nu au legatura cu masurile dispuse de catre instanta de fond prin incheierea ce face obiectul recursului.
In considerarea acestor argumente Curtea, in temeiul art.312 alin.1 din Codul de procedura civila, a respins recursul, ca nefondat, retinand ca in mod temeinic si legal instanta de fond a facut aplicarea dispozitiilor art.1551 din Codul de procedura civila.