Conditiile in care se poate dispune inchiderea procedurii. Exercitarea drepturilor si obligatiilor procesuale de catre parti in procesul civil.
- Legea nr.85/2006, art. 129, 131, 132
- Codul de Procedura Civila, art. 129
Singurele conditii prevazute de art. 131 din Legea nr. 85/2006 pentru a putea fi dispusa inchiderea procedurii sunt lipsa ori insuficienta bunurilor in averea debitoarei, din a caror valorificare sa poata fi acoperite cheltuielile administrative, imprejurare care trebuie coroborata cu lipsa avansarii sumelor necesare de catre creditori. Legea nu impune, ca o conditie necesar a fi indeplinita pentru inchiderea procedurii, ca lichidatorul sa intocmeasca raportul amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au determinat aparitia starii de insolventa.
In aplicarea principiilor generale ale procedurii civile, consacrate de art. 129 alin. 1 C.proc.civ., partile au indatorirea ca, in conditiile legii, sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului, sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau judecator, sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozitiilor art. 723 alin. 1 C.proc.civ. si sa-si probeze pretentiile si apararile.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VI-A CIVILA
DECIZIA CIVILA nr. 578 din 01.03.2012) - Domeniu - Faliment.
Prin sentinta comerciala nr. 751/F/30.09.2011, Tribunalul Ialomita - Sectia Comerciala a admis cererea lichidatorului si, in baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, a inchis procedura de insolventa a debitoarei S.C. B S.R.L., radierea acesteia din registrul comertului, notificarea sentintei si plata catre lichidator a onorariului si cheltuielilor de procedura din fondul prevazut la art. 4 alin. 4 din Legea nr. 85/2006.
Pentru a hotari astfel, judecatorul-sindic a retinut ca debitoarea nu detine bunuri in patrimoniu din a caror valorificare sa poata fi acoperite creantele creditoarelor, asa incat a facut aplicarea art. 131 din Legea nr. 85/2006.
Impotriva acestei sentinte, DGFPI a declarat recurs, solicitand casarea sa si trimiterea cauzei la prima instanta, in vederea continuarii procedurii insolventei debitoarei, pana la recuperarea creantei.
In motivare, recurenta a aratat ca procedura a fost deschisa chiar la cererea debitoarei, C.I.I. R.G. fiind desemnat in calitate de lichidator, dar Adunarea Generala a Creditorilor din data de 21.09.2011 a decis numirea in aceasta calitate a ETC C I.P.U.R.L.; cu toate acestea, judecatorul-sindic nu a procedat la confirmarea lichidatorului ales de unicul creditor, incalcand astfel dispozitiile art. 11 din Legea nr. 85/2006, care instituie in sarcina sa o obligatie in sensul numirii practicianului in insolventa propus de unicul creditor, iar nu un drept.
Totodata, recurenta a mai precizat ca la data de 29.09.2011, C.I.I. R.G. a intocmit un raport completator asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa.
In continuare, recurenta a evocat dispozitiile art. 129 din Legea nr. 85/2006 si a sustinut ca lichidatorul nu a intocmit un raport final, din care sa reiasa efectuarea unei analize amanuntite asupra cauzelor care au condus la aparitia insolventei si in care sa precizeze daca se impune sa se faca aplicarea art. 138 din aceeasi lege. De aceea, recurenta a mai apreciat ca se impune elaborarea raportului final si convocarea Adunarii Creditorilor pentru ca aceasta sa analizeze oportunitatea formularii unei cereri de angajare a raspunderii patrimoniale a fostului administrator statutar al falitei.
Analizand actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:
Singurele conditii prevazute de art. 131 din Legea nr. 85/2006 pentru a putea fi dispusa inchiderea procedurii sunt lipsa ori insuficienta bunurilor in averea debitoarei, din a caror valorificare sa poata fi acoperite cheltuielile administrative, imprejurare care trebuie coroborata cu lipsa avansarii sumelor necesare de catre creditori.
Raportul final la care se refera art. 129, evocat de catre recurenta, nu are in vedere ipoteza reglementata de art. 131 (lipsa bunurilor), ci pe aceea in care exista bunuri in averea debitoarei, care sunt lichidate; in cazul in care este necesara intocmirea raportului final, procedura se inchide nu in temeiul art. 131, ca in cazul dedus judecatii, ci in baza art. 132.
In speta, lipsa bunurilor - ca imprejurare retinuta de judecatorul-sindic si necontestata de recurenta - a determinat inchiderea procedurii.
Se cuvine subliniat, asadar, ca legea nu impune, ca o conditie necesar a fi indeplinita pentru inchiderea procedurii, ca lichidatorul sa intocmeasca raportul amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au determinat aparitia starii de insolventa.
Cu toate acestea, Curtea noteaza ca lichidatorul si-a indeplinit obligatia prevazuta de art. 25 lit. a) din lege, raportul regasindu-se la filele 31 si 32 din dosarul de fond si fiind apoi completat, printr-un alt raport, aflat la filele 64 si 65.
Este adevarat ca la termenul la care procedura a fost inchisa, reprezentantul creditoarei-recurente a solicitat amanarea cauzei, pentru a putea formula o actiune intemeiata pe dispozitiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, cerere insa careia prima instanta nu i-a dat curs.
In aplicarea principiilor generale ale procedurii civile, consacrate de art. 129 alin. 1 C.proc.civ., partile au indatorirea ca, in conditiile legii, sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului, sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau judecator, sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozitiilor art. 723 alin. 1 C.proc.civ. si sa-si probeze pretentiile si apararile.
Prin urmare, chiar daca judecatorul-sindic nu a dispus acordarea unui nou termen, in vederea continuarii procedurii, Curtea apreciaza ca sentinta atacata este legala, atat timp cat judecatorului-sindic ii este ingaduit sa faca aplicarea art. 131 din Legea nr. 85/2006 "in orice stadiu al procedurii", atunci cand sunt indeplinite cerintele acestui text legal.
Iar in acest context, in care nu se mai impunea amanarea judecatii, apare ca fiind inutila parcurgerea procedurii reglementate de art. 11 lit. d) din aceeasi lege.
De aceea, recursul a fost respins, ca nefondat, conform art. 312 alin. 1 C.proc.civ. si art. 8 din Legea nr. 85/2006.