Instrainarea unui imobil asupra caruia a fost pornita procedura executarii silite nu este nula, chiar daca a fost facuta dupa ce se pornise procedura vanzarii silite imobiliare de creditor, actul de instrainare fiind insa inopozabil adjudecatarului.
- Cod procedura civila, art.497, alin.4
Prin decizia curtii a fost retinut ca adjudecatarul unui bun imobil a solicitat constatarea nulitatii absolute a vanzarii acestui bun de catre debitor dupa ce se notificase inceperea procedurii de vanzare silita imobiliara.
Analizand cererea curtea a constatat ca in fapt exista doua contracte de vanzare-cumparare succesive a aceluiasi imobil: cel prin care debitorul a instrainat bunul catre o terta persoana; si al doilea, contractul incheiat de reclamanta dupa adjudecarea imobilului prin procedura vanzarii silite la care a fost supus debitorul, care vandu-se anterior bunul.
In drept, curtea a constatat ca, potrivit art.497 alin.4 Cod procedura civila, vanzarea unui bun de debitor, dupa ce se notificase la cartea funciara inceperea procedurii de vanzare silita imobiliara nu este nula ci doar inopozabila adjudecatarului.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A VI-A CIVILA,
DECIZIA COMERCIALA NR. 337 din 16.06.2011)
Prin decizia nr.1236 A din 18.10.2007 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a Civila a fost admis apelul si a fost anulata sentinta nr.14723/12.10.2006 a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti si trimisa cauza la Sectia Comerciala a Tribunalului Bucuresti pentru solutionare in prima instanta.
Solutionand litigiul in fond prin sentinta nr.10127 din 24.06.2009 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala a fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor I C si P C; a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei Z E C cu privire la capetele 2, 3 si 4; a fost respinsa actiunea precizata, formulata de I C si P C in contradictoriu cu SC W R S SA si SC G C G SA, ca neintemeiata; a fost respins capatul 1 al actiunii formulate de Z E C, ca neintemeiat, iar celelalte capete de cerere ca fiind introduse de o persoana fara calitate procesuala activa.
Pentru a decide astfel tribunalul a constatat ca Z E C, I C si P C au solicitat anularea in parte a contractului de vanzare-cumparare nr.1720 din 30.04.2004 incheiat intre paratele SC W R S SA si SC A M si I-A SRL, pentru suprafata de 80 mp situata la etajul 3 al imobilului din Bucuresti, B-dul Nicolae Balcescu, nr.16, et.3, sector 1, adjudecat de reclamanti conform actului de adjudecare nr.82/2002 din 06.08.2004; inscrierea paratei SC A M si I-A SRL si plata contravalorii lipsei de folosinta a spatiului, sub motiv ca Z E C este adjudecatarul imobilului situat in Bucuresti, B-dul Nicolae Balcescu, nr.16, et.3, sector 1, conform actului de adjudecare nr.82/2002/06.08.2004 si a incheierii de completare din 14.10.2004, bun apartinand debitoarei SC W R S SA, creditoare fiind SC N B SA de la care reclamanta adjudecatara a dobandit titlul de creanta, iar paratele refuza sa le recunoasca dreptul asupra imobilului ori sa permita unui specialist sa efectueze masuratori pentru identificarea imobilului.
Tribunalul a mai retinut ca la 25.02.2005 reclamantii si-au precizat capatul doi al cererii, solicitand stabilirea vecinatatilor proprietatii reclamantilor potrivit art.584 Cod civil, iar la 25.02.2005 au declarat ca nu inteleg sa formuleze actiune in revendicare.
De asemenea, tribunalul a constatat ca paratele au depus intampinare solicitand respingerea actiunii deoarece SC A M si I-A SRL a dobandit imobilul de 291,3 mp la 30.04.2004 si a intabulat dreptul sau in cartea funciara, iar executarea imobilului a fost facuta fara ca vanzatorul sa fi intrat in posesia bunului si fara ca un reprezentant al BEJ sa se fi deplasat la sediul debitoarei pentru identificarea imobilului urmarit; a mai fost invocata lipsa calitatii procesuale active a reclamantilor I C si P C, ca si inadmisibilitatea actiunii, si a fost chemata in garantie SC N B SA.
Tribunalul a mai constatat ca parata si-a precizat la 12.05.2005 capatul doi al cererii solicitand granituirea proprietatii lor.
La 29.05.2009 tribunalul a dispus disjungerea cererii de chemare in garantie.
Verificand exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor I C si P C, tribunalul a constatat ca reclamanta Z E C SA a vandut la 15.10.2004, act autentificat sub nr.5427 din aceeasi data, imobilul in suprafata de 80 mp situat in Bucuresti, B-dul Nicolae Balcescu, nr.16, et.3, sector 1, compus din 4 camere, si cota indiviza de 41,33 mp teren, cumparatori fiind reclamantii I C si P C, cu o cota de 1/2 fiecare. In consecinta, retine tribunalul, acestia din urma au calitate procesuala activa; in schimb a fost retinuta lipsa calitatii procesuale active a reclamantei SC Z E C SA pentru capetele 2-4 din actiune deoarece aceasta nu mai este proprietara imobilului, astfel ca tribunalul a decis respingerea acestor capete de cerere formulate de reclamanta aratata.
Analizand cererea pe fond, tribunalul a constatat ca prin contractul autentificat sub nr.5162/15.10.2011 SC W R S SA a dobandit de la SC A P SA 291,3 mp (244,33 mp suprafata utila) si terenul aferent, in cota indiviza, impreuna cu dreptul de folosinta asupra partilor aflate in proprietate comuna fortata si perpetua, situata in Bucuresti, B-dul Nicolae Balcescu, nr.16, et.3, sector 1; ca prin actul de adjudecare emis la 06.08.2004 imobilul compus din 4 camere si dependinte situat in Bucuresti, B-dul Nicolae Balcescu, nr.16, et.3, sector 1, proprietatea debitoarei SC W R S SA a fost adjudecat la pretul de 1.215.000.000 lei de SC Z E C SA in contul creantei sale fata de debitoare; iar prin incheierea de completare din 14.10.2004 s-a mentionat ca imobilul adjudecat este compus din 4 camere, dependinte, si 41,33 mp teren aferent, ca si cota parte din holul de acces; ca prin contractul autentificat sub nr.5427/15.10.2004 dobanditoarea a revandut bunul reclamantilor I C si P C.
Tribunalul a mai retinut ca imobilul dobandit prin actul de adjudecare nu a fost individualizat prin mentionarea vecinatatilor si nici nu au fost indicate criteriile de identificare, motiv pentru care a fost decis ca nu poate fi declarata nulitatea absoluta solicitata de reclamanti.
De asemenea, tribunalul a decis ca in lipsa individualizarii imobilului nu poate fi admis nici capatul doi de cerere caci instanta nu poate suplini aceasta lipsa; si ca, pe cale de consecinta, si capatul de cerere privind evacuarea este nefondat, si la fel capatul de cerere privind lipsa de folosinta.
La 27.07.2009 C I a declarat apel, criticand solutia instantei de fond ca nelegala si netemeinica.
I. Gresit a fost respinsa actiunea pe motiv ca nu ar fi fost individualizat bunul in litigiu cu ocazia dobandirii lui prin actul de adjudecare.
Se arata ca prima instanta nu a observat expertiza tehnica in constructii din care rezulta ca imobilul in litigiu se identifica cu cel din expertiza tehnica efectuata de executorul judecatoresc in cadrul executarii silite descris si mentionat in procesul-verbal de situatie incheiat la 17.06.2002.
Se mai arata ca executorul judecatoresc a mentionat toate datele de care dispunea in conditia in care paratele nu i-au permis sa individualizeze bunul in litigiu; pentru reaua-credinta a debitorilor nu pot fi sanctionati creditorii.
Expertiza topo-cadastrala efectuata de F L evidentiaza suprafata de 80 mp ce a constituit obiectul contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.1720/30.04.2004; ca potrivit anexelor la raportul de expertiza spatiul adjudecat este individualizat sub nr.79-83 si cota parte din holul de acces marcat 71, 73, iar vecinatatile imobilului sunt marcate pe schita sub nr.78, 85, 86, pentru holul de acces vecinatatile sunt birourile 72, 74-78, ca si incaperile 85, 89, 91.
II. Gresit instanta de fond nu a observat cauza ilicita a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.1720/30.04.3004.
Se arata ca potrivit art.5 si art.969 Cod civil, cauza unei conventii trebuie sa fie licita, iar in speta opereaza prezumtia de cauza falsa a contractului deoarece A E F a declarat fals ca stie ca imobilul nu face obiectul unui litigiu desi in calitatea sa de administrator al SC W R S SA cunostea ca bunul face obiectul executarii silite.
Se mai arata ca intre cele doua parate exista puternice legaturi de actionariat si administrare deoarece ambele firme au ca actionar pe dl. A E F, iar la data incheierii contractului de vanzare-cumparare acesta era si administrator al celor doua societati.
Se mai arata ca paratele au solicitat instantei constatarea nulitatii actului de adjudecare pe motiv ca actul nu ar fi fost identificat insa cererea a fost respinsa prin sentinta nr.8881 din 20.09.2005 a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, ramasa definitiva prin decizia nr.1300 A din 14.10.2008 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a Civila, si irevocabila prin nerecurare. Prin decizia din urma, sustine apelantul, a fost retinut ca imobilul a fost identificat prin expertiza tehnica in cadrul executarii silite, astfel ca a fost dezlegata problema de drept privind stabilirea vecinatatilor spatiului in litigiu.
In fine a fost solicitata admiterea si a capatului de cerere privind evacuarea ca si a lipsei de folosinta evaluata la 14.000 euro, calculata pana la data efectuarii expertizei.
Prin decizia nr.93/2010 a Curtii de Apel Bucuresti a fost respins apelul ca nefondat.
S-a retinut ca omisiunea cumparatorului de a cerceta registrele de publicitate imobiliara si cumpararea unui bun litigios nu este motiv de nulitate absoluta, ci de nulitate relativa, ce puteau fi invocate doar de cumparatorul SC A M si I-A SRL; ca astfel in prezent exista doua contracte de vanzare-cumparare, cel autentificat sub nr.1720 din 30.04.2004 si contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.5427 din 15.10.2004 incheiat intre adjudecatara SC Z E C SA si reclamantii I C si P C.
S-a mai retinut ca nu poate fi individualizat pe calea actiunii judecatoresti un bun care in evidentele cadastrale nu exista, apartamentul cumparat de reclamantii persoane fizice nu exista practic pentru ca este constituit dintr-o suprafata in cadrul unui apartament unic cu o suprafata indiviza.
Prin decizia nr.847 din 24.02.2001 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a fost admis recursul declarat de C I impotriva deciziei nr.93/2010 a Curtii de Apel Bucuresti, pe care a casat-o cu trimitere spre rejudecare, la aceeasi instanta.
Pentru a decide astfel Inalta Curte a retinut ca C I a declarat recurs criticand solutia instantei de fond ca nelegala deoarece au fost incalcate regulile art.5, art.968 Cod civil si art.497 alin.4 Cod procedura civila, in cauza operand prezumtia de cauza falsa a contractului de vanzare-cumparare a carui anulare a fost solicitata la data incheierii lui; administratorul vanzatoarei si al cumparatoarei era aceeasi persoana: A E F.
Analizand aceasta critica Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut ca instanta de apel nu a observat decizia civila nr.1300 A din 14.10.2008 a Tribunalului Bucuresti prin care au fost identificate spatiile adjudecate si ca are putere de lucru judecat si ca astfel poate fi individualizat apartamentul, eventual printr-o expertiza tehnica.
Solutionand cauza in apel dupa casarea cu trimitere spre rejudecare, curtea constata ca apelul este fondat in parte.
Mai intai curtea observa ca dintre cei trei reclamanti a formulat apel doar subdobanditorul C I si ca in consecinta acesta nu poate invoca decat motive care tin de contractul sau de vanzare-cumparare, si nu ar putea sa le invoce pe cele care puteau fi invocate de autorul sau.
1. Nu este fondata a doua critica.
Curtea observa ca actul de vanzare-cumparare al unui bun litigios nu este nul absolut. In fond nu exista nici o interdictie a proprietarului de a-si instraina bunul aflat in patrimoniul sau, chiar daca se declansase o procedura de vanzare silita a acelui bun si aceasta fusese notificata la cartea funciara. Doar daca s-ar fi luat o masura de indisponibilizare, cum ar fi un sechestru judiciar instrainarea car fi interzisa. Aceasta este ratiunea pentru care textul art.497 alin.4 Cod procedura civila prevede ca efectul instrainarii unui bun a carei procedura de instrainare a fost notificata la cartea funciara este doar inopozabilitatea actului fata de adjudecatar.
Cum in speta a fost invocata nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.1720/30.04.3004, apelantul C I fiind tert fata de acest contract, mai exact subdobanditorul bunului adjudecat de SC Z E C SA, poate invoca in instanta nulitatea acestui contract. Cererea sa nu este insa fondata si deci solutia instantei de fond este legala caci vanzarea bunului de catre proprietar, chiar daca a fost notificata procedura de vanzare silita a acestui bun, nu poate fi considerata a avea o cauza falsa ori ilicita sau imorala.
Declaratia data de vanzator cu ocazia incheierii contractului de vanzare-cumparare, nu antreneaza nulitatea absoluta a contractului.
In concluzie, singura consecinta a incheierii contractului de vanzare-cumparare in litigiu este inopozabilitatea acestuia fata de adjudecatar ca si fata de avanzii - cauza ai acestuia, si nu nulitatea contractului.
2. Este fondata a doua critica si a treia critica.
Avand in vedere ca aceste critici se fundamenteaza pe aceeasi idee esentiala, gresita respingere a cererii de chemare in judecata pe motiv ca nu ar fi fost individualizat bunul vandut, urmeaza ca aceasta sa fie analizate impreuna.
Curtea observa ca in adevar, cu ocazia identificarii bunului in cadrul procedurii de vanzare silita imobiliara, executorul judecatoresc a intocmit procesul-verbal de situatie imobiliara din 17.06.2002, descriind, in masura in care a putut, pentru ca nu i-a fost permis accesul in interiorul camerelor, imobilul vizat.
De asemenea, in cadrul dosarului de executare nr.82/2002 a fost intocmit raportul de expertiza tehnica ce a avut ca obiect evaluarea imobilului in litigiu (spatiul de 80 mp format din 4 camere din Bucuresti, B-dul Nicolae Balcescu, nr.16, et.3, sector 1, - filele 120-123 dosar judecatorie). Toate aceste acte au fost avute in vedere de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti prin sentinta nr.8881 din 20.09.2005, si de Tribunalul Bucuresti prin decizia nr.1300/2008 ce au avut ca obiect nulitatea actului de adjudecare din cadrul procedurii executarii silite a vanzarii imobilului in litigiu in dosarul de executare nr.82/2002. Tribunalul a statuat ca nu se poate retine motivul invocat de contestatoare, cum ca imobilul nu ar fi fost identificat, individualizarea lui facandu-se prin expertiza tehnica in cadrul executarii silite (filele 41-42 dosar tribunal).
In consecinta, curtea constata ca asupra identificarii bunului exista deja o hotarare judecatoreasca ce a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, ca actul de adjudecare a avut ca obiect un imobil identificat, aceasta fiind de altfel o problema dezlegata deja, caci Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut ca prin decizia nr.1300A/2003 a Tribunalului Bucuresti a fost identificat imobilul in litigiu.
Avand in vedere ca in cauza a fost efectuata deja o expertiza de identificare a imobilului si ridicarea lui in plan, si ca judecatorul acestei instante a intocmit un procesul-verbal cu ocazia cercetarii la fata locului, curtea va valorifica aceste probe.
Apelantul-reclamant, prin avocat, a fost de acord sa nu se mai efectueze un alt raport de expertiza si va fi valorificat cel existent.
Potrivit raportului de expertiza (filele 345-353) imobilul in litigiu este alcatuit din cinci camere (79-83), o baie (84) si un balcon (94). Total suprafata utila 84,53 mp + 3,86 (baie si balcon). Aceasta suprafata este proprietatea exclusiva a dobanditorului. La aceasta se adauga suprafata comuna acces de 40,40 mp reprezentand hol (71), in suprafata utila de 9,84 mp si coridor (73), in suprafata utila de 30,56 mp.
Acest spatiu este delimitat de vecinatatile: la nord - curtea; la est - curtea; la sud - imobilul nr.5 de pe str. Batistei; la vest - apartamentul paratilor. Reclamantii, prin precizarea cererii din 12.05.2005 nu au mai solicitat indicarea vecinatatilor in granituirea imobilului, enumerarea vecinatatilor a fost facuta totusi pentru a inlatura eventuale motive de lamurire a hotararii.
In concluzie, s-a admis prima si a treia critica si a fost schimbata in parte sentinta in sensul ca s-a constatat ca imobilul achizitionat de apelant este alcatuit din cinci camere (79-83) in suprafata de 84,53 mp detinuta in exclusivitate, baie in suprafata de 1,82 mp - camera (84) si balcon in suprafata de 2,04 mp - camera (94), si suprafata comuna de acces de 40,40 mp alcatuita din hol (71) in suprafata de 9,84 mp si coridor (73), in suprafata de 30,56 mp, vecinatatile acesteia fiind cele enumerate mai sus, imobil situat in Bucuresti, B-dul Nicolae Balcescu, nr.16, et.3, sector 1.
2. Nu pot fi primite celelalte doua critici.
Curtea a constatat ca fiind respinsa cererea de constatare a nulitatii contractului de vanzare-cumparare nu poate fi dispusa evacuarea paratelor din imobilul achizitionat, aratat mai sus, si, in consecinta, nu pot fi obligate la plata lipsei de folosinta.
Vazand si dispozitiile art.274 Cod procedura civila au fost obligate paratele in solidar la plata sumei de 40 lei taxa de timbru si 5 lei timbru judiciar pentru capatul doi de cerere, 750 lei onorariu expert (filele 329-330), 2.000 lei onorariu avocat, reprezentand 1/3 din intregul onorariu de 5.977 lei (filele 99-100 dosar tribunal).