Conflict de munca. Nelegalitatea deciziei de sanctionare disciplinara decurgand din nerespectarea conditiilor impuse prin prevederile art. 87 alin. 2 din Legea nr. 567/2004. Sanctiunea aplicabila din perspectiva dreptului substantial.
Nu poate fi primita sustinerea recurentului in sensul ca nu puteau fi desfasurate doua cercetari disciplinare in aceeasi cauza (una de catre judecatorul inspector si una de catre judecatorul desemnat de presedintele curtii de apel) si ca cercetarea a fost efectuata de catre organul ierarhic superior atat cu privire la magistrat, cat si cu privire la grefier, avand in vedere atat prevederile legale mai sus citate, cat si dispozitiile art.44 din Legea nr.317/2004 potrivit carora, Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste, prin sectiile sale, rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, pentru faptele prevazute in Legea nr.303/2004 republicata.
Rezulta asadar, ca in cazul intimatei-reclamante cercetarea prealabila trebuia efectuata, astfel cum dispun prevederile art.87 al.2 din Legea nr.567/2004, respectiv de catre un judecator desemnat de presedintele curtii de apel, verificarile si constatarile Inspectiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii neputand suplini aceasta cercetare, in conditiile in care, asa cum am aratat, Consiliul Superior al Magistraturii nu are atributii in ceea ce priveste stabilirea raspunderii disciplinare a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti.
Decizia civila nr. 338/R din 22 ianuarie 2010
Prin sentinta civila nr.5738/29.06.2009 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in dosarul nr.49427/3/LM/2008, a fost admisa actiunea formulata de reclamanta S.L. in contradictoriu cu paratul T.B. si, in consecinta, s-a dispus anularea deciziei de sanctionare nr.81/24.11.2008 emisa de Presedintele T.B. si radierea din carnetul de munca al reclamantei a eventualelor mentiuni inscrise in baza deciziei anulate.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca prin decizia contestata Presedintele T.B a sanctionat disciplinar reclamanta cu aplicarea sanctiunii "avertisment" prevazuta de art.85 lit.a din Legea nr.567/2004, art.149 al.3 din Regulamentul de Ordine Interioara a Instantelor Judecatoresti si art.264 al.1 lit.a din Codul muncii, retinandu-se ca, reclamanta, in calitate de grefier in cadrul instantei, a savarsit fapta prevazuta de art.149 lit. k si al.3 din Regulament, respectiv omisiunea grava de a indeplini atributiile ce-i revin potrivit legii.
Prima instanta a constatat ca procedura urmata pentru sanctionarea reclamantei nu este conforma dispozitiilor legale, conducand in atare conditii la finalitatea actului final emis.
S-au retinut in acest sens prevederile art.87 din Legea nr.567/2004 cu referire la art.63 al.1 si art.267 din Codul muncii, considerandu-se ca pentru a se realiza cercetarea disciplinara prealabila este necesara citarea si ascultarea persoanei in cauza, impunandu-se prin urmare convocarea in scris a acesteia.
Totodata, s-a retinut si ca o alta conditie necesara pentru legalitatea actului de sanctionare este aceea ca, cercetarea disciplinara sa fie efectuata de judecatori desemnati de catre Presedintele Curtii de Apel iar nu de Inspectia Judiciara din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, care are atributii doar in ceea ce priveste raspunderea disciplinara a judecatorilor si procurorilor.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs in termen si motivat paratul T.B, aratand ca in mod gresit instanta de fond a retinut ca lipsa convocarii in scris echivaleaza cu neefectuarea cercetarii disciplinare, avand in vedere faptul ca finalitatea prevederii legale privind necesitatea convocarii scrise, consta in aceea ca salariatul sa cunoasca efectiv ca s-a initiat o verificare in ceea ce-l priveste si sa aiba posibilitatea de a face o aparare eficienta.
Recurentul a precizat ca in speta, cu toate ca reclamanta nu a fost convocata in scris, cercetarea disciplinara a fost efectuata, reclamanta fiind audiata si avand astfel posibilitatea de a-si face apararea. Ori, atat timp cat exista dovada audierii reclamantei (nota explicativa intocmita de aceasta fiind atasata la dosarul cauzei), neindeplinirea formalitatilor privind convocarea scrisa nu mai prezinta importanta, cerinta legii fiind indeplinita.
Referitor la imprejurarea ca cercetarea disciplinara ar fi fost efectuata de un organ necompetent, recurentul a mentionat faptul ca Inspectia Judiciara din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a efectuat verificari cu privire la modalitatea de judecare a dosarului nr.46417/3/2007, la plangerea Procurorului General al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, acesta reclamand faptul ca instanta de recurs s-a aflat in situatia de a constata incetata de drept masura arestarii preventive a inculpatului Maracine Nicolae, ca urmare a inaintarii cu intarziere a dosarului, peste termenul legal, la data solutionarii caii de atac durata masurii arestarii preventive fiind deja expirata.
A mai aratat recurentul ca in urma verificarilor efectuate de singurul organ care are competenta de a efectua verificari cu privire la cauzele aflate pe rolul instantelor de judecata, respectiv Inspectia Judiciara - Sectia Judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a fost retinut vinovatia reclamantei constand in nerespectarea termenului in care trebuie inaintat dosarul la instanta de recurs.
In aceste conditii, recurentul a aratat ca nu se mai impunea o noua verificare care sa fie efectuata de un judecator desemnat de Presedintele Curtii de Apel, intrucat concluziile rapoartelor sau a notelor de inspectie incheiate de judecatorii-inspectori din cadrul Inspectiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii sunt obligatorii, ele neputand fi contestate. Prin urmare, nu puteau fi desfasurate doua cercetari disciplinare paralele in aceeasi cauza, una de catre judecatorul inspector iar alta de catre un judecator desemnat de Presedintele Curtii de Apel, cercetarea fiind efectuata atat cu privire la magistrat cat si cu privire la grefier de catre organul ierarhic superior.
Prin intampinarea formulata intimata S.L. a solicitat respingerea recursului ca neintemeiat.
Analizand recursul declarat, prin prisma motivelor de recurs formulate si in raport de actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:
In speta, decizia de sanctionare contestata a fost emisa in raport de constatarile Inspectiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, ca urmare a verificarilor efectuate de aceasta in dosarul nr.147/CDJ/2008 al Comisiei de Disciplina pentru judecatori.
In aceste conditii, in mod corect instanta de fond a retinut nelegalitatea deciziei de sanctionare emisa de recurent, avand in vedere prevederile art.87 al.2 din Legea nr.567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea, care impun ca cercetarea disciplinara a personalului auxiliar de specialitate sa fie efectuata de un judecator sau procuror desemnat de conducatorul curtii de apel sau al parchetului de pe langa aceasta, finalizandu-se printr-un act de constatare.
Nu poate fi primita sustinerea recurentului in sensul ca nu puteau fi desfasurate doua cercetari disciplinare in aceeasi cauza (una de catre judecatorul inspector si una de catre judecatorul desemnat de presedintele curtii de apel) si ca cercetarea a fost efectuata de catre organul ierarhic superior atat cu privire la magistrat, cat si cu privire la grefier, avand in vedere atat prevederile legale mai sus citate, cat si dispozitiile art.44 din Legea nr.317/2004 potrivit carora, Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste, prin sectiile sale, rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, pentru faptele prevazute in Legea nr.303/2004 republicata.
Rezulta asadar, ca in cazul intimatei-reclamante cercetarea prealabila trebuia efectuata, astfel cum dispun prevederile art.87 al.2 din Legea nr.567/2004, respectiv de catre un judecator desemnat de presedintele curtii de apel, verificarile si constatarile Inspectiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii neputand suplini aceasta cercetare, in conditiile in care, asa cum am aratat, Consiliul Superior al Magistraturii nu are atributii in ceea ce priveste stabilirea raspunderii disciplinare a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti.
Alin.4 al art.87 din Legea nr.567/2004 prevede ca in cadrul cercetarii prealabile se vor stabili faptele si urmarile acestora, imprejurarile in care au fost savarsite, existenta sau inexistenta vinovatiei, precum si oricare alte date concludente, iar potrivit alin.5 al aceluiasi text de lege, citarea si ascultarea persoanei in cauza si verificarea apararilor acesteia sunt obligatorii.
Din aceasta perspectiva, este corecta retinerea instantei de fond in sensul ca pentru a se realiza cercetarea este necesara citarea si ascultarea persoanei in cauza, prin convocarea in scris a acesteia.
Ori, in cauza intimata-reclamanta nu a fost convocata in scris in cadrul unei cercetari prealabile efectuate in conditiile art.87 al.2 din Legea nr.567/2004, nota explicativa data de aceasta in cadrul procedurii de verificare efectuata de catre Inspectia Judiciara din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii - Sectia pentru judecatori, nefiind rezultatul aplicarii art.87 al.5 din Legea nr.567/2004.
Pentru considerentele aratate, Curtea, in baza art.312 Cod pr.civila, va respinge recursul ca nefondat.