RECALIFICARE CALE DE ATAC. Art.84 Cod procedura civila.
REVIZUIRE. Art.322 pct.2 si art.327 Cod procedura civila.
DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL. Art.6 din Conventia Europeana a Dreptului Omului
Conform art.84 Cod procedura civila, cererea pentru exercitarea unei cai de atac (revizuire) este valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita (contestatie in anulare).
Art.322 pct.2 Cod procedura civila prevede admisibilitatea revizuirii daca instanta de recurs s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut.
Art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului stabileste dreptul partii la un proces echitabil.
Solutia de admitere a recursului si respingere a contestatiei ca tardiva, in conditiile in care nici partile, nici instanta nu au pus in discutie exceptia tardivitatii, apare ca o incalcare a principiilor oralitatii, contradictorialitatii si a dreptului la aparare, incalcandu-se astfel prevederile art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
DECIZIA CIVILA NR.2/R/08 ianuarie 2013
pronuntata in dosar nr.4213/83/2010**
Prin decizia civila nr.2722/R din 19 iunie 2012 pronuntata de C.A.O. s-a admis ca fondat recursul civil declarat de recurenta parata P.R.G., prin curator V.K., in contradictoriu cu intimatul - reclamant O.J., impotriva sentintei civile nr. 957 din 20 octombrie 2011 pronuntata de T.S.M. care a fost modificata in totalitate.
S-a respins ca tardiva contestatia formulata de petentul O.J. in contradictoriu cu parata P.R.G., prin curator V.K. Fara cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta astfel, instanta de recurs a retinut urmatoarele :
Petentul a avut calitatea de angajat al P.R.G., pana in luna aprilie 2010, cand acesta a recunoscut ca i s-a adus la cunostinta, imprejurarea ca urmeaza sa i se desfaca contractul de munca prin acordul partilor, intrucat activitatea desfasurata de angajat nu a fost una corespunzatoare.
Instanta de fond a constatat ca aceasta decizie de sanctionare a petentului nu a fost comunicata cu acesta si a dispus anularea deciziei, retinandu-se ca a fost emisa de o alta entitate decat cea competenta legal sa procedeze la sanctionarea si desfacerea contractului de munca al angajatului.
In fapt, prin interogatoriul luat in fata instantei de fond, petentul a recunoscut ca in luna aprilie 2010 i s-a inmanat decizia de desfacere a contactului de munca si ca acesta a rupt-o, si de asemenea a recunoscut ca incepand cu data de 23 aprilie 2010, nu s-a mai prezentat la serviciu.
Prin urmare, petentul a recunoscut ca in luna aprilie 2010, anterior datei de 23, i-a fost comunicata decizia de desfacere a contractului de munca, decizie pe care a atacat-o doar la data de 01 iunie 2010, mult peste termenul de 30 de zile, prevazut de art. 283/actual 268 din Codul muncii.
Pe de alta parte, dupa primul ciclu procesual, pe perioada 01.01.2011 - 01.03.2011 petentul a fost reangajat, achitandu-i-se si salariile corespunzatoare, ceea ce arata buna credinta a angajatorului, in contrast cu atitudinea petentului, aceea de a rupe decizia de concediere ce i-a fost comunicata, asa cum, chiar petentul a recunoscut.
In concluzie, s-a apreciat ca tardiva contestatia formulata de petent, analiza restului criticilor invocate de recurent fiind inutila.
Impotriva acestei decizii, in termen legal, a formulat o cerere contestatorul O.J. denumita contestatie in anulare, cu mentiunea ca pana la termenul de judecata vor fi precizate motivele acesteia, cu atat mai mult cu cat la data inregistrarii caii extraordinare de atac, considerentele deciziei atacate nu fusesera inca elaborate. S-a constatat intr-adevar ca cererea a fost inregistrata la 29 iunie 2012, iar decizia a fost motivata la 18 iulie 2012.
La 20 decembrie 2012, contestatorul a depus un inscris prin care a precizat ca isi sustine criticile impotriva deciziei civile nr.2722 din 19 iunie 2012 a C.A.O. sub forma unei cereri de revizuire intemeiata pe prevederile art.322 pct.2 Cod procedura civila, instanta de recurs solutionand litigiul in temeiul unei exceptii care nu a fost pusa in discutia partilor.
Prin intampinarea depusa P.R.G. a solicitat respingerea revizuirii ca inadmisibila, cu motivarea ca prevederea legala invocata trebuia analizata in cadrul creat de principiul disponibilitatii ca principiu fundamental al procesului civil, care nu ingaduie instantei sa depaseasca obiectul actiunii si nici sa omita a se pronunta asupra vreunui capat de cerere.
Cercetand actele si lucrarile dosarului, instanta a constatat ca revizuientul a formulat o actiune inregistrata la T.S.M. la 10 iunie 2010, prin care a solicitat sa se constate nulitatea deciziei prin care s-a dispus incetarea raporturilor sale de munca.
Prin sentinta civila nr.2036 din 11 octombrie 2010, actiunea contestatorului a fost admisa, impotriva acestei sentinte P.R.G. formuland recurs, neinvocand tardivitatea contestatiei.
Prin decizia civila nr.509 din 16 februarie 2011, C.A.O., obligata, potrivit dispozitiilor legale, sa verifice toate nulitatile de ordine publica incidente in cauza, a admis recursul P.R.G. si a retrimis cauza la T.S.M. in vederea reexaminarii fondului cauzei.
In rejudecare, T.S.M. a admis din nou contestatia, anuland ca nelegala decizia de sanctionare atacata.
P.R.G. a formulat un nou recurs, invocand trei exceptii de nelegalitate si netemeinicie a hotararii, fara a ridica insa problema tardivitatii contestatiei.
Cauza a avut un prim termen la 20 martie 2012, data la care s-a amanat, si un al doilea termen in 22 mai 2012, cand de asemenea cauza s-a amanat pentru lipsa reprezentantei intimatului contestator. La 19 iunie 2012 s-a inchis faza probatorie si s-a acordat cuvantul in fond, iar din analiza incheierilor redactate la toate aceste termene, s-a retinut ca niciuna dintre parti si nici instanta din oficiu nu au pus in discutie problema tardivitatii contestatiei formulata impotriva deciziei de desfacere a contractului de munca.
In aceste conditii, solutia de admitere a recursului paratei si de respingere a contestatiei ca fiind tardiva, s-a apreciat ca fiind o incalcare a principiului oralitatii si contradictorialitatii procesului civil precum si a dreptului la aparare a revizuientului, instanta respingandu-i contestatia pe o exceptie care nu a fost discutata niciodata in contradictoriu cu partile din prezentul dosar si fata de care nu s-au formulat aparari.
In aceste conditii, instanta a apreciat ca au fost incalcate prevederile art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, fiind indeplinite prevederile art.322 pct.2 Cod procedura civila, astfel incat facand aplicarea dispozitiilor art.327 Cod procedura civila, a admis cererea de revizuire, a anulat hotararea atacata si a fixat termen pentru 05 februarie 2013 in vederea analizarii motivelor de recurs invocate.