. Insolventa. Inchidere procedura in cazul respingerii cererii de deschidere a procedurii insolventei ca efect al admiterii recursului debitoarei
Efectul substantial al hotararii pronuntate in procedura somatiei de plata asupra procedurii insolventei
Legea nr. 85/2006, art. 12, art. 8 alin. 4, art. 3 alin. 1 pct. a)
In ciuda caracterului concursual si colectiv al procedurii insolventei si a caracterului executoriu al hotararii pronuntate de judecatorul sindic, in conditiile respingerii cererii de deschidere a procedurii insolventei prin hotararea irevocabila pronuntata in recurs lipseste insusi actul de sesizare a judecatorului sindic, iar continuarea procedurii nu ar mai putea avea loc.
C.Ap. Bucuresti - sectia a V a Comerciala
decizia nr. 811 din 25.05.2009
Prin sentinta comerciala nr. 5068/21.11.2008, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII-a Comerciala, in dosarul nr. 37225/3/2008, s-a dispus respingerea contestatiei formulata de debitoarea SC H.C. SRL impotriva cererii de deschidere a procedurii insolventei formulata de creditoarea SC E.R. SA si in consecinta s-a admis cererea acestei creditoare si in baza art.33 alin. 4 raportat la art. 26 alin.1 si art.1 alin.1 din Legea nr.85/2006, s-a deschis procedura generala a reorganizarii judiciare.
De asemenea, tribunalul a dispus decaderea debitoarei din dreptul de a formula plan de reorganizare a activitatii in conditiile art. 94 din Legea nr.85/2006. A desemnat provizoriu administrator judiciar si a pus in vedere acestuia prevederile art. 252 din Legea nr.31/1990 republicata, a pus in vedere obligatia de a formula si comunica notificarile catre creditori, catre debitoare si catre Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Bucuresti. Prin aceeasi sentinta judecatorul sindic a pus in vedere debitoarei sa depuna actele prevazute de art. 28 alin. 1 din lege, precum si administratorului judiciar sa intocmeasca in mod corespunzator rapoartele de activitate potrivit legii.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut ca prin facturile fiscale depuse la dosar la filele 35-36 si filele de acceptare, debitoarea a recunoscut existenta creantei si a acceptat plata acesteia.
Tribunalul mai retine ca debitoarea nu a rasturnat nici prezumtia starii de insolventa, de vreme ce neplata la scadenta a creantei consemnate reprezinta efectul prezumat al incapacitatii acesteia de a plati datoria cu o suma de bani disponibila, astfel ca,s-a apreciat indeplinita conditia de incetare a platilor analizata la data introducerii actiunii. De aceea, tribunalul a dispus deschiderea procedurii generale a insolventei impotriva debitoarei in temeiul art.33 alin.4 din Legea nr.85/2006.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs debitoarea SC H. C. SRL, ce a fost inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V a Comerciala.
In motivarea recursului s-a aratat ca sentinta este criticabila deoarece nu era indeplinita conditia prevazuta de art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006. Astfel, s-a sustinut, recurenta a invocat autoritatea de lucru judecat cu privire la caracterul cert, lichid si exigibil al creantei pretinse de creditoare, fata de sentinta civila nr. 2894/20.04.2006 pronuntata de Judecatoria sectorului 6 Bucuresti, prin care a fost respinsa cererea aceleiasi creditoare cu privire la emiterea unei somatii de plata impotriva sa cu privire la aceeasi suma de bani.
Astfel, Judecatoria sectorului 6 a apreciat ca nu are un caracter cert creanta pretinsa de creditoare, astfel ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de OG nr. 5/2001. S-a apreciat astfel deoarece debitoarea contesta modul de executare a obligatiilor contractuale de catre reclamanta, astfel ca debitoarea invocand anumite pagube pricinuite de reclamanta prin modul cum si-a executat propriile obligatii, creanta sa isi pierde caracterul cert, punandu-se in discutie insusi fondul raporturilor juridice dintre parti.
Or, judecatorul sindic a fost investit cu verificarea acelorasi conditii cu privire la creanta, respectiv caracterul cert, lichid si exigibil. In opinia recurentei, prin sentinta recurata se ignora autoritatea de lucru judecat, deoarece numai in raport cu o actiune de fond ordonanta cu privire la somatia de plata nu are autoritate de lucru judecat. Cum in cadrul procedurii insolventei se verifica aceleasi conditii privind certitudinea creantei, autoritatea de lucru judecat a sentintei evocate nu poate fi infranta.
De aceea, recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea in tot a sentintei in sensul respingerii cererii formulate de creditoare.
In drept s-au invocat dispozitiile art. 304 pct. 8 si 9 din C.pr. civ. si art. 8 din Legea nr. 95/2006.
La data de 01.04.2009, a fost inregistrata la dosarul cauzei intampinarea formulata de intimata-creditoare SC E.R. S.A. prin care aceasta a solicitat respingerea recursului ca neintemeiat si mentinerea sentintei recurate ca fiind legala si temeinica si obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata efectuate cu prilejul judecarii recursului, pentru urmatoarele motive:
Creanta intimatei este certa, lichida si exigibila, deoarece recurenta nu a contestat facturile emise de creditoarea sa, desi o putea face in conditiile art. 3.1. din contractul dintre parti. Necontestarea acestora conduce la concluzia ca este vorba de o creanta certa, lichida si exigibila. Creanta este certa, se sustine, deoarece existenta sa rezulta din contractul nr. 1963/13.04.2005 si facturile fiscale emise in baza contractului, acceptate de debitoare. Este lichida intrucat cuantumul sau este determinat cu exactitate prin inscrisurile constatatoare ale creantei, opozabile debitoarei.
De asemenea, s-a mai sustinut, creanta este exigibila deoarece termenul de plata era scadent atat cu privire la obligatia de plata a serviciilor prestate cat si cu privire la penalitatile de intarziere.
Ca atare, sunt indeplinite conditiile art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006, recurenta nefacand dovada ca nu se afla in stare de insolventa, mai ales ca nu a depus documentele prevazute de art. 28 din Legea nr. 85/2006.
Analizand sentinta recurata prin prisma criticilor invocate, a dispozitiilor legale aplicabile in cauza, a probelor administrate, dar si sub toate aspectele de nelegalitate conform art. 304 1 din C.pr. civ., Curtea a apreciat ca recursul este fondat si urmeaza a fi admis pentru urmatoarele considerente:
Prin sentinta recurata s-a retinut ca debitoarea a acceptat facturile emise de catre creditoare, astfel ca nu se pot retine apararile debitoarei in sensul ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006, mai ales ca debitoarea nu a rasturnat prezumtia de insolventa.
Cu privire la efectele sentintei civile nr. 2894/20.04.2006 pronuntata de Judecatoria sectorului 6 Bucuresti, judecatorul sindic nu a facut nici o mentiune, sentinta fiind in aceasta privinta nemotivata sub aspectul apararilor invocate de debitoare prin contestatia formulata impotriva cererii de deschidere a procedurii insolventei.
Curtea a apreciat cu privire la aceasta sustinere formulata de debitoare atat prin contestatia depusa la prima instanta cat si prin motivele de recurs, ca desi nu este intemeiata in tot, respectiv este incorect a se sustine ca exista autoritate de lucru judecat in cauza de fata in raport de sentinta civila pronuntata asupra unei cereri a aceleiasi creditoare cu privire la emiterea unei somatii de plata, totusi problema de drept dezlegata in acea cauza nu poate fi ignorata in procedura insolventei de fata.
In primul rand s-a avut in vedere ca nu este autoritate de lucru judecat deoarece nu este intrunita tripla identitate prevazuta de dispozitiile art. 1201 din C.civil, identitatea de obiect, de parti si cauza. Desi este vorba de aceleasi parti (creditoarea si debitoarea din cauza de fata) nu este vorba nici de identitatea de obiect ( de vreme ce in cauza anterioara solutionata prin sentinta civila nr. 2894/20.04.2006 pronuntata de Judecatoria sectorului 6 Bucuresti obiectul cererii il constituia emiterea unei ordonante care sa cuprinda somatia de plata impotriva debitoarei cu privire la aceeasi creanta, iar in cauza de fata s-a solicitat deschiderea procedurii insolventei, cele doua proceduri avand efecte diferite. Nu este intrunita nici identitatea de cauza ( intelegand prin cauza situatia de fapt calificata juridic), deoarece in sentinta anterioara s-a solutionat o cerere intemeiata pe dispozitiile art. 1 alin. 1 din OG nr. 5/2001, iar in cauza de fata cererea este intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 85/2006, cele doua cauze fiind net diferite.
Cu toate acestea, pornind de la dispozitiile art. 66 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 potrivit carora " Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevazute de prezenta lege, cu exceptia creantelor constatate prin titluri executorii." si avand in vedere ca pentru deschiderea procedurii este necesara dovada deplina a unei creante certe, lichide si exigibile ( art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006 ), Curtea constata ca in cadrul operatiunii de verificare a celor trei conditii cu privire la caracterul cert, lichid si exigibil al creantei nu se poate face abstractie de sentinta civila nr. 2894/20.04.2006 pronuntata de Judecatoria sectorului 6 Bucuresti, deoarece aceasta se bucura de efectul substantial al hotararii judecatoresti. Chiar daca nu este vorba de autoritate de lucru judecat, in conditiile in care in cauza de fata creditoarea nu a adus argumente sau probe in plus cu privire la creanta sa, iar anterior s-a stabilit ca in conditiile invocarii unei exceptii de neexecutare a contractului de catre debitoare ( exceptie invocata si in cauza de fata ca un argument impotriva sustinerii caracterului cert, lichid si exigibil al creantei) - exceptio non adimpleti contractus- pretinsa creanta isi pierde caracterul cert, aceasta dezlegare nu putea fi ignorata de judecatorul sindic.
Practic, efectul substantial al hotararii judecatoresti presupune inexistenta a doua hotarari judecatoresti contradictorii cu privire la aceeasi problema de drept, deoarece in lipsa acestuia actul de justitie ar avea un caracter de instabilitate, incertitudine, insecuritate a raporturilor juridice de drept material dar si de drept procesual, ceea ce ar contraveni principiilor constitutionale ce stau la baza desfasurarii activitatii jurisdictionale.
De aceea, Curtea verificand in conditiile date si in temeiul art. 66 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, cele trei conditii cu privire la creanta creditoarei, a constatat ca in raport de contestarile debitoarei cu privire la indeplinirea obligatiilor de catre creditoare, refuzul acesteia la plata ar putea fi justificat de vreme ce contractul dintre parti nr. 1963/13.04.2005 depus la dosar are natura unui contract sinalagmatic in care obligatiile uneia dintre parti isi au izvorul in contraprestatia executata de cealalta parte, intre acestea fiind o totala interdependenta si interconditionare.
Doctrina juridica si practica judiciara in materia efectelor contractelor sinalagmatice a stabilit pornind de la dispozitiile art. 1020 si art. 1021 din C. civil, ca unul dintre efectele acestui contract il constituie exceptia de neexecutare potrivit careia daca una dintre parti nu si-a indeplinit propriile obligatii fata de cocontractant, aceasta nu poate pretinde in justitie indeplinirea obligatiei, aceasta fiind suspendata pana la executarea propriei obligatii.
Or, in cauza tocmai aceasta situatie a fost sustinuta de catre debitoare, iar creditoarea, careia ii revenea sarcina probei depline a creantei sale ( certe, lichide si exigibile) nu a facut dovada executarii corespunzatoare a tuturor obligatiilor asumate prin contract.
Mai mult, fata de dispozitiile art. 66 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, judecatorului sindic ii revenea obligatia de a verifica creanta creditoarei mai ales fata de cele sustinute de catre debitoare in sensul neexecutarii corespunzatoare a obligatiilor de catre creditoare.
Cum simpla primire a facturilor de catre debitoare nu face dovada deplina a obligatiei, simpla primire neechivaland cu acceptare in sensul art. 46 din C. comercial, mai ales in conditiile de fata in care debitoarea invoca exceptia de neexecutare impotriva creditoarei, Curtea apreciaza ca sentinta recurata a fost data printr-o interpretare gresita a fortei probante a facturii (art. 46 din C.comercial) in sensul ca simpla primire a asimilat-o cu acceptarea de catre debitoare, precum si cu ignorarea efectelor exceptiei de neexecutare in cadrul contractelor sinalagmatice (dedusa din dispozitiile art. 1020 si art. 1021 din C.civil). Nu in ultimul rand, Curtea apreciaza ca si ignorarea totala a dezlegarii date de catre Judecatoria sectorului 6 Bucuresti prin sentinta civila nr. 2894/20.04.2006 inseamna incalcarea efectului substantial al hotararii judecatoresti ( dedus si din dispozitiile art. 322 pct. 7 din C.pr. civ.), ceea ce constituie un motiv de modificare in conditiile art. 304 1 din C.pr. civ., alaturi de cele doua de mai sus, incadrate in dispozitiile art. 304 pct. 9 din C.pr. civ.
In ce priveste apararile intimatei in sensul ca este vorba de o creanta, certa, lichida si exigibila, pentru motivele aratate mai sus, Curtea a considerat ca acestea nu pot fi primite, intimata nefacand nicio referire la imprejurarea ca debitoarea sa a refuzat plata invocand executarea necorespunzatoare a propriilor obligatii fata de aceasta.
Pe de alta parte, in raport cu dispozitiile art. 3 alin. 1 pct. a) din Legea nr. 85/2005, simpla neplata nu conduce automat la prezumtia de insolventa, daca debitoarea sustine ca refuzul sau de a plati isi are izvorul in neexecutarea obligatiilor de catre cocontractantul sau. Cum aceasta problema a refuzului justificat sau nejustificat de a plati nu poate fi dezlegata in cauza de fata ce are ca obiect procedura speciala a insolventei care presupune preexistenta unor titluri de creanta, ci numai in cadrul unei judecati asupra fondului pretentiilor pe calea dreptului comun, in lipsa unui titlu executoriu in posesia creditoarei sau a unui titlu de creanta , Curtea a considerat ca nu este vorba in speta de o creanta certa, lichida si exigibila.
Daca refuzul debitoarei este justificat de anumite imprejurari ce nu pot fi cenzurate in cauza de fata, acestea putand constitui doar elemente de natura a zdruncina caracterul cert si exigibil al creantei (eventualele pagube putand fi compensate, dar numai dupa stabilirea lor in cadrul unui proces de fond) atunci nu pot fi incidente dispozitiile art. 3 alin. 1 pct. 6 din Legea nr. 85/2006.
Pentru toate aceste considerente, Curtea, in temeiul art. 312 alin.1 si 3 rap. la art. 304 pct. 9 si art. 304 1 din C.pr. civ., a admis recursul, a modificat in tot sentinta recurata in sensul ca a admis contestatia debitoarei si a respins cererea creditoarei de deschidere a procedurii insolventei.
De asemenea, dat fiind caracterul concursual si colectiv al procedurii insolventei si caracterul executoriu al hotararii de deschidere a procedurii insolventei, prevazut de dispozitiile art. 12 raportat la art. 8 alin. 4 din Legea nr. 85/2006, Curtea a trimis dosarul judecatorului sindic in vederea inchiderii procedurii deoarece in conditiile respingerii cererii creditoarei de deschidere a procedurii prin prezenta hotarare irevocabila, lipseste insusi actul de sesizare a judecatorului sindic, iar continuarea procedurii nu ar putea avea loc in conditiile inexistentei acestuia.
Chiar daca aceasta procedura are un caracter concursual si colectiv (dupa deschidere), nu inseamna ca principiul disponibilitatii procesului civil, care guverneaza si procedura insolventei va fi inlaturat, nici macar cu privire la continuarea unei proceduri declansate in temeiul unei sentinte desfiintate in calea de atac a recursului ( devenind incident principiul oficialitatii procesului civil neprevazut expres de dispozitiile legii speciale).
De aceea, in conditiile art. 1, art. 3 din Legea nr. 85/2006, rap. la art. 109 din C.pr. civ. Curtea a considerat ca solutia care se impune chiar administrativ este trimiterea dosarului catre judecatorul sindic in vederea inchiderii procedurii insolventei ( E.R.)