Concediere ilegala - nerespectarea dispozitiilor art. 69 codul muncii Sentinta civila nr. 433 din data de 09.03.2011
pronunțată de Tribunalul Bacau

Constata ca prin actiunea inregistrata sub nr. 8874/110/2010 la Tribunalul Bacau la data de 04.08.2010, reclamantul B.V. a chemat in judecata pe parata SC R.I. SA Bacau, pentru rejudecare contestatie decizie de concediere, precizand urmatoarele: decizia de concediere nr. 114/ 15.05.209 prin care s-a dispus incetarea C.I.M. a fost emisa conform art. 65 alin. 1 Codul Muncii; la data emiterii preavizului de concediere reclamantul detinea functia de presedinte al Sindicatului Liber „S.” UMB I.G. Bacau si angajatorul a emis decizia de concediere fara a tine cont de prevederile art. 60 lit. 4 si art. 223 (2) din Legea 53/2003 precum si de art 10 din Legea 54/2003; conform documentelor prezentate de catre intimata – tabelul cu salariatii concediati la data de 15.05.2009 in numar de 84 persoane, ramanand in functie numai 8(opt) posturi ceea ce nu este adevarat – si documentul prezentat de catre A.J.O.F.M. Bacau in care se arata ca erau in plata un numar de 106 someri in luna iulie 2010, rezulta ca societatea si-a mai continuat activitatea cu cel putin un numar de 30 salariati, din care au fost concediati ulterior, in anul 2010 un numar de 24. Conform documentelor prezentate si a unei analize corecte societatea nu si-a incetat in totalitate, activitatea la data de 15.05.2009 si avea posibilitatea sa acorde reclamantului sansa unui loc de munca, ceea ce nu a facut intimata si a dorit sa scape de o persoana incomoda – lider de sindicat; intimata nu a prezentat nici un document in activitatea sa de la declansarea conflictului de drepturi – iunie 2009 - pana la data termenului de recurs – 2010, cu toate ca nu poate invoca in fata instantei alte motive de fapt si de drept(asa cum a facut la solutionarea recursului) decat cele precizate in decizia de concediere; intimata in toate documentele prezentate, mentioneaza ca” In prezent SC UMB R.I. SA nu mai desfasoara nici o activitate de productie” si neprezentand aceste inscrisuri cu aceasta mentiune de la inceputul conflictului pana in luna iunie 2010, inseamna ca societatea a mai desfasurat activitate de productie; contestatorul sustine ca a solicitat intimatei punerea in aplicare a sentintei civile nr. 1571/2009 de trei ori de la pronuntare, in scris, cu confirmare de primire, cereri ce nu au fost rezolvate, cu toate ca angajatorul era obligat prin lege sa faca asta.
Fata de aceasta expunere d emotive contestatorul a rugat instanta sa dispuna anularea deciziei de concediere si obligarea intimatei la plata unei despagubiri egale cu salariile si drepturile de care contestatorul ar fi beneficiat daca nu era concediat pentru perioada 15.05.2009 – 15.06.2010 si anularea mentiunii privind concedierea initiala din cartea de munca si inchiderea cartii de munca i9n baza unei noi decizii de concediere incepand cu 15.06.2010 in temeiul art. 65 din Legea 53/2003.
La dosar partile au depus acte.
Legal, contestatia este scutita de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar.
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, instanta a retinut in fapt urmatoarele:
Initial, prin sentinta civila nr. 1571/13.11.2009 a Tribunalului Bacau in dosarul nr. 3235/110/2009, contestatia a fost admisa si decizia nr. 114/15.05.2009 a fost anulata, instanta dispunand reintegrarea contestatorului pe postul avut anterior si obligata intimata sa plateasca contestatorului despagubiri legale echivalente cu salariile realizate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul, calculate incepand cu data concedierii si pana la data reintegrarii efective.
Intimata a formulat recurs si prin decizia civila nr. 870/14.07.2010 pronuntata de Curtea de Apel Bacau in dosarul nr. 3235/1101/2009, s-a admis recursul si a fost casata hotararea recurata si a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Bacau.
Actiunea precizata este intemeiata pentru urmatoarele considerente:
Prin decizia nr. 114/15.05.2009 contestatorul a fost concediat incepand cu data de 16.05.2009 din functia de compresorist, pentru motive care nu tin de persoana salariatului, potrivit art. 65 alin.1 din Legea nr. 53/2003 si art. 74 din Legea nr. 53/2003. In baza art. 65 alin. 1 si 2 Codul muncii, concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca determinate de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, aceasta desfiintare a locului de munca trebuind sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.
Din actele depuse la dosar( fila 12 dosar 3235/110/2009) reiese ca cel concediat, respectiv contestatorul B.V. avea calitatea de presedinte de sindicat la data concedierii.
Potrivit art. 223 alin. 2 Codul muncii, pe toata durata exercitiului mandatului, precum si pe o perioada de 2 ani de la incetarea mandatului, liderii de sindicat nu pot fi concediati pentru motive care nu tin de persoana salariatului pentru necorespundere profesionala sau pentru motive ce tin de indeplinirea mandatului ce l-a primit de la salariatii din unitate.
Potrivit art. 10 alin. 1 din Legea 54/2003 a sindicatelor, in timpul mandatului si in termen de 2 ani de la incetarea mandatului, reprezentantilor din organele de conducere ale sindicatelor nu li se poate modifica sau desface contractul individual de munca pentru motive neimputabile lor, pe care legea le lasa la aprecierea angajatorului, decat cu acordul scris al organului colectiv de conducere al sindicatului.
In plus, intimata nu a facut dovada ca suntem in fata unei desfiintari a locului de munca a contestatorului, efective, pentru o cauza reala si serioasa, deoarece nu a depus nicio organigrama inainte de concediere si dupa concedierea colectiva la dosar iar statele de plata depuse (f. 19 – 20 dosar recurs) nu sunt relevante in acest sens, ele neputand inlocui organigrama.
Referitor la Notificarea nr. 815/ 13.04.2009 (f. 9 dosar fond initial, 3235/110./2009) in caz de concedieri colective, intimata trebuia sa faca dovada indeplinirii prevederilor art.69 Codul Muncii, respectiv: sa initieze in scopul punerii de acord, de consultatie cu sindicatul, referitoare la metodele si mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numarul salariatilor ce vor fi concediati si de atenuare a consecintelor prin recurgerea la masuri sociale ce vizeaza in special sprijinul pentru recalificarea sau reconversie profesionala a salariatilor concediati; sa puna la dispozitia sindicatului care are membrii in unitate toate informatiile relevante in legatura cu concedierea colectiva in vederea formularii propunerilor din partea acesteia.
In plus Notificarea nr. 815/13.04.2009 nu respecta nici prevederile legale prevazute la art. 70 alin. 2 Codul muncii respectiv: numarul total si categoriile de salariati, motivele care determina concedierea, numarul si categoriile de salariati care vor fi afectati de concediere, criteriile legale avute in vedere pentru stabilirea ordinii de prioritati la concedieri, masurile avute in vedere pentru limitarea numarului concedierilor, masurile pentru atenuarea consecintelor concedierii si compensatiile ce urmeaza sa fie acordate salariatilor supusi concedierii, conform legii sau C.C.M. aplicabil, data de la care sau perioada in care vor avea loc concedierile, termenul inlauntrul caruia sindicatul poate face propuneri pentru evitarea sau diminuarea numarului salariatilor concediati.
Prevederile legale mai sus incalcate vor trebui coroborate cu prevederile art. 76 Codul muncii: „Concedierea dispusa cu nerespectarea procedurii prevazute de lege este lovita de nulitate absoluta”.
Iar potrivit prevederilor art. 78 alin.1 Codul muncii, in cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. In speta contestatorul a precizat ca nu doreste reintegrarea in munca solicitand plata drepturilor banesti incepand cu data concedierii si pana la 15.06.2010 ca s-a reangajat in alta parte.
Fata de aceasta expunere de motive instanta urmeaza sa admita contestatia astfel cum a fost precizata.
Va obliga intimata sa plateasca contestatorului despagubiri legale indexate, majorate si reactualizate precum si celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul, recalculate conform drepturilor trecute in contractul individual de munca, incepand cu data concedierii si pana la 15.06.2010.